,,CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ’’

-DEMOGRAFIE ŞI
ECONOMIE-
 TERMINOLOGIE
Civilizaţia medievală (Evul Mediu) -
reprezintă perioada cuprinsă între
antichitate şi epoca modernă. Data oficială
pentru începerea Evului Mediu este anul
476 d. Hr. Ca rezultat al noilor transformări
sociale, politice şi economice, noua societate
are trăsături distincte de cele ale societăţii
antice.
 DICŢIONAR DE TERMENI
Senior – feudalul (nobilul) care oferă feudul în
posesia altui nobil.
Vasal – feudalul (nobilul), om liber, care se
plasează sub protecţia altui nobil şi primeşte
feudul.
Vasalitate – practica prin care un nobil (vasalul)
intră în serviciul unui om important (senior).
Feud (feudă) – proprietate funciară condiţionată
de anumite servicii, acordat de un feudal –
senior unui feudal-vasal.
 CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ
TRĂSĂTURI
 Civilizaţia medievală
este o civilizaţie
agrară, rurală.
 Satul este centrul de
greutate al societăţii
feudale.
 Populaţia rurală
reprezintă
aproximativ 90% din
totalul populaţiei.
 CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ
DEMOGRAFIE ŞI ECONOMIE
Evoluţia demografică a
populaţiei este lentă.
v v
CAUZE: v v
v v
Media de vârstă este de
c v
35-40 de ani; v v
Rata mortalităţii este c v
v v
ridicată; v v
Frecvenţa epidemiilor; c v
v c
Frecvenţa conflictelor ……………………………………………
militare.
 CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ
Începând din secolul X are
loc o creştere importantă a
populaţiei.
CAUZE:
 Progresele din agricultură,
ca urmare a ameliorării
tehnicii agricole:
Apariţia brăzdarului de
fier;
Plugul cu roată şi cormană;
Folosirea potcoavelor;
Noul mod de înhămare,
respectiv de înjugare a
animalelor de povară;
 CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ
CAUZE:
Folosirea
asolamentului
trienal;
Creşterea
suprafeţelor
agricole.
Diversificarea
producţiei,
alimentaţiei.
 ORGANIZAREA SOCIETĂŢII
FEUDALE
“Nobilii n-au nevoie să suporte constrângerea
niciunei puteri. Ei sunt războinici, protectori ai
bisericilor, ai celor mari şi, deopotrivă ai celor
mici… Cealaltă clasă este aceea a slujitorilor.
Aceasta nu dobândeşte nimic decât cu preţul trudei.
Servitorii furnizează lumii întregi bani, haine şi
mâncare. Casa lui Dumnezeu, pe care o credem una
singură, este deci, împărţită în trei: unii se roagă,
alţii se luptă iar ceilalţi muncesc. Aceste trei părţi
coexistând, nu admit să fie despărţite.” (Descriere a
societăţii feudale, făcută de episcopul Adalberon)
 ORGANIZAREA SOCIETĂŢII FEUDALE
În funcţie de modul în
care se raportează la
aceste feude, membrii
societăţii se impart în:
Nobili (laici sau
ecleziastici) care sunt
proprietrii domeniilor
feudale;
Ţăranii care sunt
producătorii bunurilor
materiale.
 ORGANIZAREA SOCIETĂŢII FEUDALE
În funcţie de poziţia pe care
o are fiecare în cadrul
societăţii feudale, aceasta se
împarte în trei stări: Starea
întâi, alcătuită din cei care se
roagă: clerul;
Starea a doua, formată din
războinicii care apărau
societatea: nobilii; Starea a
treia, care cuprinde
lucrătorii: ţăranii şi orăşenii.
 STRUCTURA
SOCIETĂŢII FEUDALE

 Această
organizare indică
o ierarhie
riguroasă şi
discriminatorie.
 DOMENIUL FEUDAL

Intr-o societate
rurală domeniul
feudal este celula
vieţii economice şi
sociale .
 STRUCTURA DOMENIULUI
FEUDAL
 REZERVA SENIORIALĂ
(pars indominicata).
 LOTURILE
ŢĂRANILOR
DEPENDENŢI (pars
dominicata).
Renta feudală reprezintă
sistemul de obligaţii ce
revin ţăranilor
dependenţi ca urmare a
primirii loturilor în
folosinţă.
IDENTIFICAŢI ELEMENTELE CONSTITUTIVE
ALE DOMENIULUI FEUDAL
 DOMENIUL FEUDAL
Valorificarea
reurselor
economice ale
domeniului feudal
se face prin
folosirea forţei de
muncă a ţărănimii
dependente.
 STRUCTURA ŢĂRĂNIMII FEUDALE
CATEGORIE STATUT JURIDIC OBLIGAŢII
Ţărani independenţi liberi dijma faţă de stat şi de
biserică

Ţărani dependenţi dijma faţă de biserică

-libertate personală restrânsă ; a)personale :

1. Ţărani şerbi -legarea de glie ;
-dependenţă economică. -taxa pentru căsătorie;
-taxa pentru şcolarizare;
-taxa de mână moartă.
b)reale:
-claca
-dijma
-censul

2. Ţărani semidependenţi -libertate personală; reale:

-claca;
-dependenţă economică -dijma;
-censul
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
 Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
 ,,Prima sarcină (.....) trebuie să cosească fânul, să-l adune şi să-l strângă şi să-l
aşeze în mijlocul câmpului (......) trebuie să-l aducă la conac (....) să-l depoziteze.
Dacă pământurile lor sunt supuse dijmei ...... se vor duce să-l aducă pe
zeciuitor(....). După aceea, partea seniorului se încarcă în căruţă. Şi pe urmă, vine
Sfântul Dionisie (9 octombrie) de care ţăranii sunt înspăimântaţi, pentru că îi face
să plătească censul care îi îngrijorează.”
 ,,Munca are patru scopuri: mai întâi şi în primul rând, ea trebuie să pună la
îndemână mijloacele de trai, în al doilea rând să facă să dispară trândăvia, izvorul
multor rele, iar în al treilea rând trebuie să înfrâneze poftele trupeşti...... În al
patrulea, ea îngăduie să facă milostenii.”
 Care erau sarcinile ţăranilor?
 Numiţi o obligaţie în muncă şi una în bani a ţăranilor.
 Precizaţi, cele patru scopuri ale muncii în lumea medievală, precizând câte dintre
acestea şi-au păstrat relevanţa; puteţi adăuga şi altele?
 Menţionaţi un sinonim pentru cuvântul trândăvie.
 ŢĂRĂNIMEA FEUDALĂ
Tendinţa de
transformare a
ţărănimii libere în
ţărănime dependentă
şi
creşterea obligaţiior
ţărănimii au
determinat puternice
răscoale.
 RĂSCOALE ŢĂRĂNEŞTI

RĂSCOALA CONDUSĂ
JACQUERIA DE WAT TYLER
(Franţa – 1358) (Anglia – 1381)
AMPLASREA ORAŞULUI MEDIEVAL

 De-a lungul sau la

intersecţia drumurilor
comerciale;
 În apropierea
castelelor sau
mănăstirilor;
 Pe structurile oraşelor
antice.
 LUMEA URBANĂ

Din secolul X are

loc o revigorare
treptată a
oraşului,adaptat
însă la specificul
civilizaţiei
medievale.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
1. Pe baza imaginilor de mai jos identificaţi trăsăturile oraşului
medieval. Descrieţi oraşele din imaginile de mai jos. Prin ce se
deosebeşte oraşul medieval de oraşul din zilele noastre.
 LUMEA URBANĂ
Termenul generic ce
desemnează oraşul
medieval apusean este
cel de burg (aşezare
întărită) iar locuitorii
săi se numesc
burghezi.
 LUMEA URBANĂ

Din punct de vedere

profesional locuitorii
se împart în:
 Meşteşugari,
organizaţi în bresle;
 Negustori, organizaţi
în ghilde, hanse;
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
 Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
 ,,Nu-mi place deloc oraşul acesta. Toate soiurile de oameni se adună aici venind din
toate ţările cu putinţă, fiecare rasă îşi aduce propriile vicii şi obiceiuri...... Cu cât un
om este mai ticălos, cu atât este mai stimat..... Nu am nimic de zis împotriva
oamenilor instruiţi, a călugărilor sau evreilor. Totuşi, cred că, trăind în mijlocul
netrebnicilor, ei sunt aici mai puţin perfecţi decât oriunde în altă parte. Din toate
nobilele oraşe ale lumii, Londra tronul regatului englez, şi-a răspândit în tot
universul gloria, bogăţia, mărfurile şi s-a înălţat cel mai sus. Cerul a binecuvântat-
o cu climatul ei prielnic, din religie, lungimea fortificaţiilor, amplasarea favorabilă,
reputaţia cetăţenilor săi, din toate trage foloase..... Locuitorii Londrei sunt faimoşi
pretutindeni pentru eleganţa manierelor şi a veşmintelor lor şi pentru bunătăţile de
pe masa lor.”
 Despre ce oraş vorbeşte textul?
 Numiţi, categoriile sociale prezentate de autor în text.
 Prin ce se deosebeşte Londra de toate oraşele lumii.
 Menţionaţi, un punct de vedere cu privire la locuitorii Londrei sustinându-l cu o
explicaţie din text. Precizaţi, pe baza textului, o asemănare între oraşul medieval şi
oraşul modern.
 LUMEA URBANĂ
Zarafi (cămătari);
Liber profesionişti:
medici, profesori,
jurişti, actori.
 LUMEA URBANĂ

Accentuarea
diferenţierilor de avere
impune împărţirea
orăşenilor în:
Patriciatul orăşenesc;
Plebea orăşenească.
 MIŞCAREA COMUNALĂ
 Constă în lupta oraşelor
pentru independenţă în
raport cu nobilii.
 Orăşenii se organizează
în comune (asociaţii de
luptă pentru
emanciparea lor).
 Mişcarea comunală se
încheie cu victoria
orăşenilor, recunoscută
prin emiterea de către
autorităţi (rege sau
seniori) a unor charte de
emancipare.
 MIŞCAREA COMUNALĂ

“Niciun om de la Lorris nu va plăti vamă şi

nicio altă obligaţie pentru hrană;
el nu va da nici dijma din recolta pe care
o va dobândi prin munca sa şi a animalelor sale
şi nu va plăti taxa pentru vinul
pe care-l obţine din via sa.
Nimeni, nici regele, nici (alt slujitor regal)
nu va impune locuitorilor din Lorris
nici tallia, nici alte obligaţii senioriale...”
(Charta de libertăţi acordată oraşului Lorris
de către Filip al II-lea August în 1187)
 MIŞCAREA COMUNALĂ

Statutul jurdic al
oraşelor este
diferit:
Autonomie
limitată (Anglia şi
nordulFranţei)
LONDRA

PARIS
 LUMEA URBANĂ

Autonomie lărgită
(Flandra şi sudul
Franţei)
Republicile
CARCASSONNE
orăşeneşti, oraşele
libere (Germania şi
Italia)

HAMBURG
 ORAŞUL MEDIEVAL,
FACTOR DE
PROGRES SOCIAL

Asigură o
dinamică mai
accentuată a
economiei;
 ORAŞUL MEDIEVAL,
FACTOR DE
PROGRES SOCIAL

Susţine lupta
monarhilor
pentru
centralizarea
statului;
 ORAŞUL MEDIEVAL,
FACTOR DE PROGRES SOCIAL
Este centru al vieţii
culturale, jucând un
rol major în
schimbarea
mentalităţii tipice
evului mediu.

UNIVERSITATEA DIN PARIS

 Prof.
Prof. Zidaru
Zidaru Ionuţ
Ionuţ
Gabriel,
Gabriel, clasa
clasa a-IX-a,
a-IX-a,
Liceul
Liceul Teologic
Teologic ,,Elim”
,,Elim”
Piteşti
Piteşti