Sunteți pe pagina 1din 33

TRATAMENTUL

CHIRURGICAL AL CARIILOR
APROXIMALE ÎN VEDEREA
RESTAURĂRII CU
MATERIALE COMPOZITE :
1. PROXIMO-OCLUZAL LIMITAT ȘI
2. MINIM INVAZIV
(TUNELIZAREA, ABORDAREA ÎN
t ȘANȚ ȘI CASETĂ)
Leziuni aproximale -clasa II
(restaurări estetice)

  Pentru restaurările fizionomice în


funcţie de gradul de distrucţie şi de
sediul leziunii carioase, apelăm la:
1. • cavităţi aproximale limitate cu design
bizotat sau clasic bizotat;
2. • cavităţi tunelizate ;
3. • cavităţi sub formă de şanţ;
4. • cavităţi sub formă de casetă.
TIPURI DE CAVITĂȚI
ce pot fi preparate în funcție de gradul de interesare al crestei
marginale:

• Creasta întreruptă sau subminată – cavități


proximo-ocluzale limitate sau proximo-
ocluzală restrânsă,
• Creasta integră – cavități tip șanț, tunel sau
casetă.
Cavități aproximale cu indicații de restaurare cu
materiale estetice
INDICAȚII
Leziuni carioase de dimensiuni reduse
În cazul unor forțe ocluzale limitate sau absente
Leziuni cu localizare pe premolari mai mult decât pe molari
În condiții optime de izolare
La pacienți alergici la amalgam
 pacienți cu exigențe estetice

CONTRAINDICAȚII
• Prezența unor zone de stress ocluzal
• prezența de contacte ocluzale pe compozit
• imposibilitarea unei izolări corecte șiperfecte
• un prag gingival plasat în profunzime, dificil de izolat, preparat, restaurat
•Pacienți cu risc cariogen mare
Instrumentar utilizat
METODE DE IZOLARE
Tipuri de pereți în cavitatea de cl. II
Etape de lucru
1. Examinarea leziunii,
2. Verificarea contactelor ocluzale,
3. Asigurarea unei bune izolări,
4. Stabilirea tipului de extensie ce necesită a fi
preparată,
5. Dacă este nevoie se protejează dintele vecin
cu o matrice metalică.
Examinarea leziunii înainte de preparare pentru
a stabili limitele extensiei
Extensia se va stabili în funcție de:
• tipul de material utilizat pentru restaurare,
• riscul cariogen al pacientului,
• tipul ocluziei,
• caracteristicile leziunii.
Cavitatea proximo ocluzală convențional-bizotată

• Se recomandă efectuarea acestui tip


de cavitate, atunci când este necesară
înlocuirea unei restaurări mai vechi din
amalgam și în urma îndepărtării acesteia
va rezulta o preparare cu design
convențional.
• În acest caz, după îndepărtarea
dentinei afectate se va adaugă bizotarea
marginilor în afară de pragul gingival.
• Forma de contur și extensia preventivă
sunt limitate, având un caracter mai
degrabă conservativ decât preventiv.
• Forma de retenție, forma de rezistență
se combină cu finisrea marginilor,
obținându-se forma de adeziune.
TIPURI DE ACCES
Cavități proximo-ocluzale

Acest tip de cavități se recomandă a fi realizate când avem asociată pe fața ocluzală
o leziune carioasă sau șanțuri rentive afectate, demineralizate.
Se va realiza o preparare ocluzală conservativă sau se pot sigila șanțurile sănătoase.
Particularități de preparare:
Crearea accesului
• Atunci când creasta marginală este subminată crearea ccesului se face dinspre ocluzal cu freze
pară nr. 245,
Extensia preventivă în sens vestibulo-oral este minimă, limitându-se la îndepărtarea smalțului
demeniralizat de la margini,
• se sigilează șanțurile și fosetele de pe fața ocluzală,
Retenția este reprezentată de forma de adeziune (bizotare marginală, condiționare acidă,
aplicarea adezivilor amelo-dentinari)
• Se realizează un bizou periferic pe toate marginile cu excepția pragului gingival unde bizotarea
este contraindicată,
• Bizotarea se mai contraindică când avem versanșți foarte abrubți ai pantelor cuspidiene și pe
pereții vestibulari și orali cănd nu se scot marginile în afara contactului cu dinții vecini.
Rezistența Se mențin pereții de smalț nesusținuți de dentină, care vor fi ulterior căptușiți cu
ciment glassionomer, marginile cavității nu vor fi plasate la nivelul zonelor de contacte
centrice.
Finisarea marginilor, pentru cavitățile ultraconservative se poate renunța la bizotare sau se
realizează o bizotare minimă.
Metode de îndepărtare a dentinei infectate

• Instrumentar de mână
• Instrumentar rotativ
• Metode mecano-
chimice(Caridex, Carisolv)
• Sistem aero-abraziv
• Sistem ultrasonic
• Metoda Laser
• Preparare cu
instrumentar
de mână
SmartPrep™ by SS White
Îndepărtarea dentinei infectate prin metoda aero-
abrazivă
Principiul constă în îndepărtarea structurilor dentare patologice
cu ajutorul unui flux de particule din Al2O3, generat de aerul
comprimat, CO2 sau azot. Particulele abrazive “lovesc” ţesuturile
dentare cu viteză mare şi îndepărtează mici cantităţi de ţesut.
Presiunea gazului este între 4 şi 11 atm. iar diametrul mediu al
particulelor este de 27 sau 50 microni. Viteza depinde de
presiunea gazului, diametrul sondei, diametrul particulelor şi
distanţa până la suprafaţa care variază între 0,5 şi 2 mm.

O tehnică alternativă de intervenţie minim invazivă o reprezintă în aceste cazuri clinice abraziunea cu
aer. R.Black în 1940, a introdus această tehnică în practica stomatologică, iar S.S. White Company, în 1951,
a introdus sistemul aer – abraziv Airdent, care însă nu s-a bucurat de aprecierea practicienilor, deoarece
avea anumite dezavantaje:
• nu era capabil să prepare cavităţi cu pereţi şi margini bine definite atât de necesare pentru
realizarea formei de retenţie a materialelor existente;
• în 1950 a fost introdusă turbina care s-a dovedit mult mai eficientă în efectuarea tuturor preparaţiilor;
• sistemul de aspiraţie cu putere mare nu era bine dezvoltat, astfel încât evacuarea pulberii se
făcea dificil;
Astăzi el câştigă teren din ce în ce mai mult (18% din practicieni îl utilizează, jumătate din ei pe o perioadă
mai lungă de un an) deoarece:
• are avantajul de a conserva structura dentară;
• există restaurări adezive cu răşini compozite cu viscozitate mică (flow);
• aspiraţia este mai eficientă folosind mai puţină pulbere.
Dispozitive ultrasonice
• dispozitivele sonice create de firmele KaVo şi
Vivadent denumite SONICSYSaprox şi
SONICSYSmicro. Aceste sisteme înlocuiesc
sistemele rotative convenţionale cu
dispozitive ce utilizează mişcări oscilatorii
produse de aparate sonice de detartraj KaVo
SONIflex 2000 L/N.
Ele ar avea următoarele avantaje:
• din punct de vedere clinic uşor de utilizat;
• din punct de vedere tehnic nu sunt complicate;
• sunt capabile să prepare margini precise şi
unghiuri ideale;
• asigură obţinerea unor puncte de contact
fiziologice;
• este evitată lezarea dintelui vecin;
• se obţin rezultate optime funcţionale şi estetice.
Instrumentar pentru preparare ultrasonica
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu o
frecventa de 25.000-30.000Hz.
Sistemul este compus din:
-generator de ultrasunete;
- Piesa de mana;
- Inserturi(parti active)
Preparare cu LASER
Specificatii Tehnice:
Producator Schutz Dental
Lungime de unda 2940 nm Tip laser Er-YAG

Erbium YAG-Laser (WDL 2940)


WDL 2940 este un sistem laser tip Er-YAG
pentru uz stomatologic, aplicabil in
prepararea tesuturilor dure dentare. Se
utilizeaza la indepartarea selectiva a
smaltului si a dentinei, indepartarea cariei si
prepararea cavitatii, indepartarea leziunilor
orale superficiale - herpes, afte, ulceratii fara
tendinta de vindecare, inflamatii cronice, etc.
Actioneaza fara durere si cu o reducere
marcanta a sangerarii.  Are efect analgetic,
antiinflamator si de biostimulare.
Prepararea tip șanț
Cavitate tip şanţ

Indicaţii
- carii proximale cu creastă marginală integră (groasă de cel puţin 2 mm) care se extind în dentină peste 0,5 mm
(Rx)
- abordarea se face dinspre vestibular sau/şi oral acolo unde caria este mai aproape
Tehnică de lucru
- anestezie locală (opţional)
- abordarea leziunii se face direct dinspre vestibular/oral unde caria este mai aproape de suprafaţa dintelui;
palparea cu sonda va obiectiva lipsa de substanţă
- cu freza sferică mică 1/4 se îndepărtează smalţul care împiedică accesul la dentina alterată
- dentina alterată este îndepărtată apoi cu piesa contraunghi şi freză sferică mai mare sau excavator dacă există
destul loc
- smalţul subţire şi anfractuos de la marginea cavităţii este şi el îndepărtat cu un excavator ascuţit sau o freză
sferică diamantată mică la turaţie convenţională
- toaletă, verificarea cavităţii, tratamentul plăgii dentinare şi obturaţia cu CG condensabil (ex. Fuji IX
Acest tip de cavitate este rapid de realizat,
conservă structura dentară, oferă o estetică
superioară, nu modifică rapoartele ocluzale,
poate păstra punctul de contact natural şi se
bucură de o mai largă acceptare din partea
pacienţilor. El este indicat în mod particular în
situaţiile când rapoartele interproximale sunt
compromise din cauza incongruenţelor dento
-alveolare cu înghesuire şi a unei dizarmonii
în alinierea dinţilor pe arcade. Această tehnică este actuală prin apariţia unui CGI
mai vâscos, cu priză rapidă şi disponibil în capsule. Proprietăţile îmbunătăţite de
manipulare minimizează porozitatea şi obturarea incompletă, deficienţe care erau
asociate cu CGI mai puţin vâscoase.
Croll şi colab în 1995 au raportat rezultate satisfăcătoare cu CGImr şi cu CGI tip
cermet cu toate că ele au o densitate mai mică şi sunt mai aderente de instrumentar
fiind asociate cu o manipulare dificilă şi prezenţa unor goluri în restaurare.
Răşinile compozite NU sunt indicate în acest tip de cavităţi din cauza necesităţii unei
izolări perfecte, a unei dificultăţi în finisare şi a unui potenţial redus de
remineralizare.
preparare sub formă de
şanţ
INDICAŢII
Leziunile aproximale sunt candidate pentru
abordări tip şanţ dinspre vestibular dacă
prezintă o suprafaţă cavitară cu dovezi pe
Rx. care să certifice că leziunea se întinde
cel puţin 0.5 mm. în dentină. Până ce caria
nu a ajuns la acest punct dovezile arată că
este posibilă remineralizarea ţesuturilor
afectate. Leziunile non-remineralizabile
candidate pentru acest tip de abordare
trebuie să prezinte cel puţin 2 mm. de smalţ
sănătos sub creasta marginală intactă.
Pentru a stabili extinderea vestibulo-orală a
leziunii şi care este modul cel mai direct de
abordare a leziunii putem folosi o sondă
dentară. Frecvent însă, sonda nu ne poate
da informaţii suplimentare şi va trebui să
presupunem că leziunea este centrată sub
puncul de contact.
ETAPE DE PREPARARE
cl II - preparare sub formă de şanţ
• ANESTEZIA ŞI IZOLAREA
În articolele studiate mai puţin de 50% din cazurile rezolvate au necesitat
anestezie locală dar să nu uităm că uneori, chiar plasarea digăi fără anestezie
este discomfortabilă. Când diga poate fi securizată prin aplicarea de pene şi
ligaturi controlul salivei este optim. Dacă tehnica se face fără diga CGI pot să
adere chiar şi în prezenţa unei mici cantităţi de salivă. Rapoartele clinice ale
succesului obţinut cu CGI au indicat că Fuji IX (GCI) poate fi aplicat chiar şi
fără digă dar cu comprese din tifon, rulouri de vată şi aspiratoare de salivă.
• INSTRUMENTARE
Se plasează o pană interdentară imediat sub marginea gingivală a leziunii.
Utilizând o piesă de mână cu viteză convenţională şi cea mai mică freză
sferică disponibilă (nr. ¼) accesul la leziune se face în modul cel mai direct
posibil. Se apelează la simţul tactil pentru a instrumenta şi palpa dincolo de
smalţ joncţiunea amelo-dentinară ocluzală, gingivală şi linguală. Dacă pulpar
mai rămâne dentină infectată vom apela la o freză nr. 329 cu care se va face
loc pentru a introduce un excavator de dimensiuni mici cu care se va acţiona
până vom percepe o duritate medie sau asemănătoare pielii specifică dentinei
afectate. Vom utilza excavatorul şi pentru a ne asigura că marginile cavităţii
se întind numai în smalţ sănătos.
Restaurare tip
tunel Indicaţii
- carie proximală cavitară mică cu creastă integră şi dinte vecin prezent
Avantaje:
Cavitatea tip tunel şi obturaţia laminată (CIS şi răşină compozită) oferă unele
avantaje:
-păstrarea şi consolidarea crestei marginale datorită adeziunii chimice bune
a cimentului la dentină
-protecţia anticarie a suprafeţei proximale a dintelui vecin prin eliberarea
de ioni de F din CIS
-rezistenţă la uzură bună prin compozit.
Dezavantaje
- este dificil de realizat deoarece caria proximală nu este vizibilă
Tehnică de lucru
- separarea dinţilor prin plasarea unui separator ortodontic elastic (inel de
elastomer) timp de o săptămână
- după folosirea lupei este utilă pentru îmbunătăţirea accesului vizual după
separarea dinţilor
- acum, prin spaţiul creat interdentar, se poate obiectiva lipsa de substanţă
prin palparea cu sonda
- anastezie locală (opţional)
- cavitatea se poate prepara cu/fără izolare cu diga
- accesul se face cu freza pară # 330 de turbină/ cu freză sferică
- penetrarea smalţului se face în foseta ocluzală proximală aferentă procesului carios la 2 mm depărtare
de creasta marginală
- freza este ţinută în axul lung al dintelui şi perpendicular pe suprafaţa ocluzală Pe măsură ce se ajunge în
dentină freza ia o direcţie oblică către leziune.
- exereza dentinei alterate se face cu freză sferică mică la piesăacontraunghi
până dentina devine dură la palparea cu sonda
- toaleta, verificarea cavităţii
Cavitatea tip casetă

Indicaţii
- carie mică cavitară proximală cu creasta integră când nu există dintele vecin
Tehnică de lucru
• accesul se face direct dinspre proximal
• - conturul extern al cavităţii este: rotund, ovalar etc aşa cum rezultă în urma exerezei dentinei
afectate; deschiderea cavităţii este mai mică decât baza cavităţii (autoretentivitate)
• - se pătrunde cu freza pară de turbină perpendicular pe suprafaţa proximală şi se
îndepărtează smalţul subminat. Se schiţează astfel forma de retenţie cu pereţii laterali
convergenți spre exterior
• - se evidenţiază dentina alterată care este îndepărtată cu freză sferică mică la piesă
contraunghi de pe pereţii laterali ai cavităţii
• - smalţul subţire şi anfractuos de la marginea cavităţii este îndepărtat cu o freză diamantată
• - se aplică obturaţia din compozit, compomer.