CONTROLUL ASUPRA PERICULELOR DE

ACCIDENT MAJOR IN CARE SUNT IMPLICATE

SUBSTANTE PERICULOASE

1
 SCOPUL CURSULUI
• Cursul are rolul de a prezenta managementul riscului in
exploatarea instalatiilor chimice din punctul de vedere al
directive europene Seveso III . Aceasta directiva
asigura suportul legal necesar pentru prevenirea
accidentelor tehnologice din industria chimica.
Mentionam ca Directiva a fost implementata in România
prin Hotarârea de Guvern nr. 804 din 2007 si
completata de Hotarârea de Guvern nr. 79 din 2009

2
 Aplicabilitate
• Se aplica amplasamentelor în cadrul carora sunt prezente substante
periculoase în cantitati egale sau mai mari decât cele prevazute în anexa nr.
1, partea 1 si partea a 2-a, coloana 2, cu exceptia prevederilor art. 10, 12 si
14, care se aplica oricarui amplasament în cadrul caruia exista substante
periculoase în cantitati egale sau mai mari decât cele prevazute în anexa nr.
1, partea 1 si partea a 2-a, coloana 3.
• Prin prezenta substantelor periculoase se întelege existenta efectiva sau
anticipata a acestor substante pe amplasament sau a acelora care se
considera ca pot fi generate daca se pierde controlul asupra unui proces
chimic industrial, în cantitati egale sau mai mari decât valorile limita prevazute
în anexa nr. 1, partea 1 si partea a 2-a.

3
 Termeni si expresii
• a)accident major - producerea unei emisii importante de substanta, a unui
incendiu sau a unei explozii, care rezulta dintr-un proces necontrolat în cursul
exploatarii oricarui amplasament, care intra sub incidenta prezentei hotarâri si
care conduce la aparitia imediata sau întârziata a unor pericole grave asupra
sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul
amplasamentului, si în care sunt implicate una sau mai multe substante
periculoase;
• b)amplasament - zona aflata sub controlul aceluiasi operator în care, în una
sau mai multe instalatii, inclusiv în activitatile si infrastructurile comune, sunt
prezente substante periculoase;
• c)avarie/incident - eveniment care nu genereaza consecinte majore asupra
sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, dar care are potential sa produca
un accident major;

4
• d)depozit - prezenta unei cantitati de substante periculoase în scop de
înmagazinare, pastrare în conditii de siguranta sau de mentinere în stoc;
• e)efectul "Domino" - rezultatul unei serii de evenimente în care consecintele
unui accident ce are loc la o instalatie sau un amplasament de tip Seveso sunt
amplificate de urmatorul accident la o/un alta/alt instalatie/amplasament, ca
urmare a distantelor si proprietatilor substantelor prezente, si care conduce în
final la un accident major;
• f)instalatie - unitate tehnica din cadrul unui amplasament, unde sunt produse,
utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase. Instalatia
cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele,
dispozitivele, caile ferate interne, docurile, cheiurile de descarcare care
deservesc instalatia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare,
plutitoare ori de alta natura, necesare pentru exploatarea instalatiei;
• g)operator - orice persoana fizica sau juridica care exploateaza ori detine cu
orice titlu un amplasament sau o instalatie;

5
• h)hazard/pericol - proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a unei
situatii fizice, cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii
populatiei si/sau mediului;
• i)risc - probabilitatea producerii unui efect specific într-o perioada sau în
circumstante
• precizate; riscul rezidual se refera la riscul ramas dupa înlaturarea unora
dintre factorii cauzatori de risc;
• j)substanta periculoasa - o substanta, un amestec sau un preparat, prevazute
în anexa nr. 1, partea 1, sau care îndeplinesc criteriile din anexa nr. 1, partea
a 2-a, si care sunt prezente sub forma de materii prime, produse, produse
secundare, reziduale sau intermediare, inclusiv acele substante despre care
se presupune ca pot fi generate în cazul producerii unui accident

6
 Inceperea procedurii
• Operatorul are obligatia de a transmite Secretariatul de Risc Agentia Protectia
Mediului o notificare dupa cum urmeaza:
• a)pentru amplasamentele noi, anterior începerii constructiei acestora cu
respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit
prevederilor legislatiei specifice;
• b)pentru amplasamentele existente, în termen de cel mult 30 de zile de la data
intrarii în vigoare a HG 804-2009;
• c)pentru amplasamentele care intra ulterior sub incidenta domeniului de
reglementare în cel mult 30 de zile de la data încadrarii.

7
 Notificarea
• Notificarea cuprinde obligatoriu urmatoarele informatii:
• a)denumirea sau, dupa caz, numele comercial al operatorului si adresa completa a
• amplasamentului în cauza;
• b)adresa completa a sediului social al operatorului;
• c)numele si functia persoanei care administreaza amplasamentul, daca acestea sunt
diferite de cerintele de la lit. a);
• d)informatii suficiente în vederea identificarii substantelor periculoase sau categoriilor
de substante implicate;
• e)cantitatea si starea fizica sub care se prezinta substantele periculoase sau
substantele implicate;
• f)activitatea curenta sau, în cazul modificarilor, activitatea propusa a instalatiei ori a
unitatii de stocare;
• g)conditiile de mediu din imediata vecinatate a amplasamentului, cu prioritate acele
elemente care pot provoca accidente majore sau care pot agrava consecintele
acestora.

8
 Notificari ulterioare
• Operatorul trebuie sa informeze imediat SRAPM în urmatoarele situatii:
• a)în cazul cresterii semnificative a cantitatii sau al schimbarii semnificative a
naturii ori a starii fizice a substantelor periculoase prezente, în raport cu
notificarea transmisa de operator, întocmita cu respectarea prevederilor din
HG , sau la aparitia oricarei modificari în procesele în care acestea sunt
utilizate;
• b)în cazul modificarii unui amplasament sau a unei instalatii care ar putea
duce la cresterea pericolelor de a provoca un accident major;
• c)în cazul închiderii definitive a instalatiei/amplasamentului.

9
 Documente elaborate
• Operatorul are obligatia sa elaboreze:
• A. un document care sa stabileasca politica sa de
• prevenire a accidentelor majore si care sa garanteze ca aceasta este
implementata în mod corespunzator în scopul protejarii, la un nivel ridicat, a
sanatatii populatiei si mediului, prin mijloace, structuri si sisteme de
management adecvate.
• B. raport de securitate interna.
• Autoritatile publice învestite la nivel regional si judetean, utilizând informatiile primite de
la operator, identifica amplasamentele sau grupurile de amplasamente unde exista
posibilitatea producerii unui accident major, precum si pericolul amplificarii acestuia prin
efectul "Domino", din cauza amplasarii si a proximitatii unor astfel de locatii, precum si
a inventarului de substante periculoase de pe aceste amplasamente.
• ISU intocmeste PLANUL DE URGENTA EXTERNA

10
 Raport de securitate interna
• Operatorul este obligat sa elaboreze un raport de securitate în scopul:
• a)de a demonstra ca a implementat politica de prevenire a accidentelor majore, precum si
• planul de management al securitatii pentru aplicarea acestei politici,;
• b)de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si au fost luate
• masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor
• acestora asupra sanatatii populatiei si mediului;
• c)de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta în proiectarea, constructia,
• exploatarea si întretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii
• din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore;
• d)de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare
• pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, în vederea luarii
• masurilor necesare în cazul producerii unui accident major;
• e)de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si
• judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului,
• pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati sau dezvoltarea
• ulterioara în jurul amplasamentelor existente.

11
Substante periculoase nominalizate

12
13
14
PARTEA A 2-A

15
16
RAPORTUL DE SECURITATE

17
18
PLAN DE URGENTA INTERNA

19
20
INFORMATII PENTRU PUBLIC

21
22
NOTIFICARE ACCIDENT MAJOR

23
24
 ACCIDENTUL SEVESO
• Seveso este numele unei localităţi din Italia,
situată la nord de Milano, unde, pe data de 10
iulie 1976, a avut loc un accident chimic la
fabrica de pesticide ICMESA.
• Accidentul a dus la eliberarea in atmosfera a
circa 6 tone de 2,3,7,8-tetrachlorodibenzo-p-
dioxin (TCDD) in zona populata.

25
• Accidentul a avut loc în uzina chimica B.
Produsul chimic 2,4,5-triclorfenol (2) este
realizat din 1,2,4,5-tetraclorbenzen (1) prin
reacţia de substituţie nucleofila la nucleul
aromatic cu hidroxid de sodiu.
• 2,4,5-triclorofenol a fost conceput ca un
intermediar pentru hexaclorofen

26
27
• Această reacţie care trebuia sa aiba loc la o
temperatura de maximum 100 °C, dar pentru ca
nu aveau la acea data apa calda inginerul de
schimb a decis sa utilizeze abur de la evacuarea
turbinei electrice. Acest abur de evacuare a fost
furnizat la 12 bar şi 190 ° C, rezultând un
amestec de reacţie in reactor de 158 °C (cu un
punct de fierbere de 160 °C).
• Testele de siguranţă a aratat debutul unei
reacţii exoterme la 230 ° C.

28
• Totodata la acea ora inginerii au decis intreruperea
fabricatiei lotului înainte de terminarea ultimul pas de
eliminare a etilen glicolului prin distilare, din cauza unei
legi italiene care necesită închiderea operaţiunilor de
fabricare a produselor chimice pentru combaterea
daunatorilor peste week-end.
• Avand in vedere ca s-au inchis si alte instalatii s-a
produs o reducere a sarcinii pe turbina electrica si deci
aburul de la evacuare a ajuns la 300 °C.
• Atunci încălzirea peretelui reactorului a dus la
descopunerea amestecului (temperatura era 180 °C cu
peste 50 ° C mai mare decat se credea). De mentionat
ca temperature a ajuns la după şapte ore reacţie la
temperatura de 230 ° C. 29
• Supapa de siguranta a fost declansata datorita
presiunii marite si a temperaturii marite şi 6 tone
de material au fost distribuite peste de 18 km2 .
• De mentionat ca in atmosfera a fost evacuate
circa 1 kg de 2,3,7,8-tetrachlorodibenzodioxin
(TCDD) - care în mod normal, numai în cantităţi
infime de mai puţin de 1 ppm (parti pe milion)
poate produce mortalitate.

30
 REZULTATE ACCIDENT
• Zona afectată a fost împărţită în zonele A, B şi R, în ordinea
descrescătoare a concentraţiilor de TCDD. Zona A a mai fost
împărţit în şapte sub-zone. Populaţia locală a fost sfătuita să nu
atinga sau să mănânce fructe sau de legume cultivate pe plan
local. Zona A a avut o concentraţie de TCDD in sol mai mare de
50 de micrograme pe metru pătrat (g / m²) si a afectat 736 de
locuitori. Zona B a avut o concentraţie de TCDD in sol între 5 şi
50 g / mp, si a afectat circa 4700 de locuitori. Zona R a avut o
concentraţie de TCDD in sol sub 5 g / m², si a afectat 31800 de
locuitori.

31
• În câteva zile 3.300 de animale au fost găsite moarte, mai ales păsările de curte şi iepuri.
• S-a decis sacrificarea de urgenţă a animalelor din zona pentru a preveni ca TCDD sa intre in în
lanţul alimentar peste 80.000 de animale au fost sacrificate.
• 15 copii au fost spitalizaţi rapid cu inflamarea pielii .
• Până la sfârşitul lunii august, Zona A a fost complet evacuată şi împrejmuita, 1.600 de persoane
de toate vârstele au fost examinate şi 447 au fost gasite suferind de leziuni ale pielii.
• Un centru de consiliere a fost înfiinţat pentru femeile gravide, din care doar 26 au optat pentru un
avort, care a fost legal, în cazuri speciale, în urma consultării.
• Alte 460 de femei au dus sarcinile, fără probleme, copiii lor neprezentand nici un semn de
malformaţii sau patologii.

32
• Herwig von Zwehl (Director Tehnic al ICMESA) şi Paolo Paoletti (director de producţie
la ICMESA) au fost arestaţi. Două comisii guvernamentale au fost infintate pentru a
dezvolta un plan de carantina şi decontaminare a zonei, pentru care guvernul italian
alocat 40 de miliarde de lire (47.8 milioane dolari SUA). Această sumă s-a triplat doi
ani mai târziu.
• Studiile privind efectele asupra sănătăţii imediate şi pe termen lung a aratat (in
anul 1991 si 2009) ca după accident mii de personae au fost expuse la dioxina, efectul
asupra sanatatii fiind cancerul de piele (193 de cazuri) din 47582 persoane care au
decedat si din alte boli. Primele investigaţii cu privire la starea de sănătate a populatiei
a aratat ca efectele immediate au fost asupra funcţiei hepatice, sistemului imunitar,
tulburări neurologice şi efectele asupra funcţiei de reproducere. O mortalitate în exces
a fost data de bolile cardiovasculare şi respiratorii.
• De asemeni s-a constatat o crestere a cazurilor de diabet .Rezultatele incidentei
aparitiei cancerului si a mortalitatii a aratat o rata crescuta a cancerelor gastro-
intestinale şi a ţesutului limfatic şi hematopoietic.

33
34
 Operaţiunile de curăţire
• În ianuarie 1977 s-a stabilit un plan de acţiune care a constat in analiza ştiinţifică, ajutor economic,
monitorizarea medicală şi operatii de restaurare / decontaminare .
• La scurt timp după ICMESA a început să plătească compensaţii catre cei afectaţi si a inceput
decontaminarea. De asemeni a avut loc si o monitorizare a sistemului de sănătate epidemiologică
pentru 220.000 de oameni si s-a creat un Comitet Internaţional de Coordonare care a reunit
experţi de renume din întreaga lume, în scopul de a evalua datele ştiinţifice generate de accident.
• În februarie 1984, Comitetul Internaţional de Coordonare a lansat raportul său final,
declarând că "cu excepţia eruptiilor de piele care sunt efecte principale , apar si efecte secundare
care pot fi atribuite la TCDD".
• În iunie 1978, guvernul italian a acordat un împrumut special de 115 miliarde lire.
• Până la sfârşitul anului cererile individuale de despăgubire au fost soluţionate în afara
instanţei. La data de 02 februarie 1980, Paolo Paoletti - Director de productie la ICMESA - a fost
împuşcat în Monza de către un membru al organizaţiei teroriste radicala de stânga Prima Linea.
• La 19 decembrie, 1980 reprezentanţi ai Regiunii Lombardia, Republicii Italiene şi
Givaudan / ICMESA a semnat un acord de compensare a datoriilor de decontaminare, în prezenţa
prim-ministru al Italiei, Arnaldo Forlani.
• Suma totală va ajunge la 20 de miliarde de lire.

35
 Deşeurile chimice rezultate
• Deşeuri rezultate de la curatarea plantelor au fostde tipul amestec de îmbrăcăminte de protecţie şi
de reziduuri chimice de la fabrica.
• Aceste deşeuri au fost ambalate în butoaie de deşeuri care au fost proiectate pentru
depozitarea deşeurilor nucleare.
• A fost semnat un acord de eliminare într-un mod legal de catre firma Mannesmann Italiana
pentru produsele chimice contaminate din zona A.
• La 9 septembrie 1977, 41 de butoaie de deşeuri toxice au părăsit sediul ICMESA. Pe 13
decembrie, notarul a dat o declaraţie pe propria răspundere că butoaiele au fost eliminate într-un
mod aprobat. Cu toate acestea, în februarie 1983, programul "A bon entendeur" , Télévision
Suisse Romande pe un canal de televiziune elveţian de limba franceză, a aratat că Mannesmann
Italiana a angajat doi subcontractori pentru a scăpa de deşeuri toxice. Astfel 41 de butoaie au fost
găsite într-un abator nefolosit (abator), în Anguilcourt-le-Sart, un sat în nordul Franţei.

36
• De acolo au fost transferate la o bază militară franceză în apropiere Sissonne unde
Grupul Roche (firma-mamă a lui Givaudan), a luat asupra sa distrugerea în mod
corespunzător a deşeurilor. La 25 noiembrie, dupa nouă ani de la dezastru,
Grupul Roche a emis o declaraţie publică că deşeurile toxice constând din 42 de
butoaie (1 a fost adăugat mai devreme în acel an) au fost toate incinerate în Elveţia.
• Potrivit New Scientist, s-a crezut că conţinut ridicat de clor a deşeurilor ar putea
cauza daune la incineratorul de temperatură înaltă folosit de Roche dar nu s-au
constatat deteriorari ale acestuia.

37
 DIRECTIVELE SEVESO
• Aceste directive reglementeaza masurile privind
prevenirea si controlul pericolelor de accidente
majore în care sunt implicate substante
periculoase, precum si limitarea consecintelor
acestora asupra sanataii populatiei si mediului,
pentru asigurarea unui nivel înalt de protectie,
într-un mod performant, eficient si coherent

38
• Operatori cu risc major de producere a accidentelor în care sunt
implicate substanţe periculoase:
• S.C. Oil Terminal S.A. prin cele trei depozite: Nord, Sud şi Port
• S.C. Socep S.A.
• S.C. Chimpex S.A.
• S.C. Butan Gas România S.A.
• S.C. Rompetrol Rafinare S.A.
• S.C. Rompetrol Petrochemicals S.R.L.
• S.C. Petrom S.A. Petromar
• S.C. Petrom Aviation S.A.

39
 Cerinte SEVESO-OIL TERMINAL si
•
ROMPETROL
În vederea prevenirii accidentelor majore în care sunt
implicate substanţe periculoase, precum şi limitarea
consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului,
pentru asigurarea unui nivel înalt de protecţie, într-un mod
coerent şi eficient, conform legislaţiei în vigoare aceşti operatori
trebuie sa isi elaboreze Politici de Prevenire a Accidentelor
Majore, Rapoarte de Securitate şi Analize de Risc precum şi
Planuri de Urgenţă Internă.
• De asemenea, ei au obligaţia, prin lege, să notifice în
legătură cu orice modificare survenită pe amplasament,
autorităţile cu competenţe în situaţii de urgenţă (Agentia de
protectia mediului, Garda de mediu si I.S.U. „Dobrogea”
Constanţa). 40
 Managementul dezastrelor
tehnologice
• Managementul riscurilor chimice
• Managementul situatiilor de urgenta.
• Managementul riscurilor reprezinta suma tuturor activitatilor si
masurilor efectuate necesare pentru reducerea riscului.
• Managementul situatiilor de urgenta încearca echilibrarea
conflictelor ce apar la exploatarea oportunitatilor pe de o parte si
evitarea pierderilor, accidentelor si a dezastrelor pe de alta parte

41
 EVALUARE RISC
• Pentru cuatificarea riscului s-a propus o relatie care
include :
• F frecventa evenimentului (nr. eveniment/an);
• C – consecintele (tone/eveniment sau
decese/eveniment);
• V – vulnerabilitatea populatiei din zona sau a
personalului de pe amplasament.
• R=FxCxV

42
• Hazardul este definit ca fiind o proprietate chimica sau fizica a unei substante
exploziva sau un rezervor sub presiune in care este depozitata o substanta
toxica care poate produce pierderi umane, materiale sau pagube în mediu .
• Riscul reprezinta probabilitatea ca hazardul existent sa se transforme
într-un incident sau accident . Riscul în industria chimica poate fi definit ca
fiind posibilele pierderi care pot produce accidente umane si de productie ca
urmare a unor evenimente tehnice neprevazute.
• Accidentul chimic poate fi definit drept o pierdere de continut de materie sau
energie.
• Analiza de risc reprezinta o analiza cantitativa a riscului, bazat pe metode
ingineresti si matematice prin combinarea estimarii consecintelor si a
frecventelor de accidente.
• Evaluare de risc: se defineste ca fiind un proces cu ajutorul caruia rezultatele
analizei de risc sunt folosite pentru a lua decizii prin folosirea strategiilor de
reducere a riscului

43
 EVALUAREA RISCULUI
TEHNOLOGIC
• Procesul de evaluare a riscului tehnologic
trebuie împartit în patru etape majore, si anume:
• identificarea hazardurilor;
• evaluarea hazardurilor;
• analiza riscului;
• evaluarea riscului.

44
Schema evaluare risc

45
46
 EVALUAREA CALITATIVA A
RISCURILOR
Pentru evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor
majore specifice amplasamentului, se procedeaza la o evaluare calitativă
a riscului asociat scenariilor de accidente.
Analiza calitativă are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri
posibile, face posibilă ierarhizarea evenimentelor În ordinea riscului şi
prezintă primul pas În metodologia de realizare a analizei riscurilor.
Evaluarea calitativă a riscului se realizează prin calculul nivelului
de risc ca produs intre nivelul de gravitate şi cel de probabilitate ale
evenimentului analizat.

47
 Măsura calitativă a consecinţelor
1. Nesemnificativ
• Pentru oameni (populaţie): vătămări nesemnificative
• Emisii: fără emisii;
Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la puţine specii sau părţi ale
ecosistemului, pe termen scurt şi reversibile
• Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fără motive de îngrijorare.
2. Minor
• Pentru oameni (populaţie): este necesar primul ajutor;
• Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute imediat;
• Ecosisteme: daune neînsemnate, rapide şi reversibile pentru puţine specii sau
parţi ale ecosistemului, animale obligate să-şi părăsească habitatul obişnuit,
plantele sunt inapte să se dezvolte după toate regulile naturale, calitatea aerului
creează un disconfort local, poluarea apei depăşeşte limita fondului pentru o
scurtă perioadă;
• Socio-politic: Efecte sociale cu puţine motive de îngrijorare pentru
comunitate.

48
3. Moderat
• Pentru oameni (populaţie): sunt necesare tratamente medicale;
• Economice: reducerea capacităţii de producţie;
• Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute cu ajutor extern;
.Ecosisteme: daune temporare şi reversibile, daune asupra habitatelor ŞI migraţia populaţiilor de
animale, plante incapabile să supravieţuiască, calitatea aerului afectată de compuşi cu potenţial risc
pentru sănătate pe termen lung, posibile daune pentru viaţa acvatică, contaminări limitate ale
solului şi care pot fi remediate rapid;
• Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de îngrijorare pentru comunitate.
4. Major
• Pentru oameni (populaţie): vătămări deosebite;
• Economice: întreruperea activităţii de producţie;
• Emisii: emisii în afara amplasamentului rară efecte dăunătoare;
• Ecosisteme: moartea unor animale, vălămări la scară largă, daune asupra
specii lor locale şi distrugerea de habitate extinse , calitatea aerului impune
"refugiere în siguranţă" sau decizia de evacuare, remedierea solului este
posibilă doar prin programe pe termen lung;
• Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de îngrijorare pentru
comunitate

49
 5. Catastrofic
• Pentru oameni (populaţie): moarte;
• Economice: oprirea activităţii de productie;
• Emisii: emisii toxice în afara amplasamentului cu efecte dăunătoare;
• Ecosisteme: moartea animalelor în număr mare, distrugerea speciilor de
floră, calitatea
aerului impune evacuarea, contaminare permanentă şi pe arii extinse a solului;
• Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de îngrijorare.

b.) Măsura probabilităţii de producere este realizată tot prin incadrarea in

cinci nivele,
care au următoarea semnificaţie:
1. Rar (improbabil) - se poate produce doar în condiţii excepţionale;
2. Puţin probabil - s-ar putea întâmpla cândva;
3. Posibil - se poate întâmpla cândva;
4. Probabil - se poate întâmpla în multe situaţii;
5. Aproape sigur - se întâmplă în cele mai multe situaţii.

50
51
 Planificarea utilizarii terenurilor
• Rolul evaluarii riscului in exploatarea instalatiilor chimice
, este de planificare judicioasa a amenajarii si utilizarii
terenurilor din jurul unitatilor aflate sub incidenta
SEVESO.
• In urma studiului de eficacitate al Directivei Seveso II,
Romania se plaseaza pe locul 10 din tarile UE care au
unitatti cu pericol de accident chimic, in anul 2008 fiind
inventariate, 202 unitati industriale din care 131 au risc
minor de producere a unui accident

52
 Necesitatea aplicarii directivelor
SEVESO
• In Romania nu exista o legislatie coerenta cu privire la
planificarea utilizarii terenurilor in contextul prevederilor art. 12 al
Directivei Seveso, cu exceptia prevederilor privind explozivii si
• amplasarea conductelor magistrale pentru transportul titeiului si a
gazelor naturale.
• De exemplu in zona Depozitului de titei Sud a S.C.OIL
TERMINAL S.A. CONSTANTA, s-a dezvoltat o zona locativa si
comerciala fara a se tine cont de efectele unor accidente
tehnologice majore (conducta magistrala de titei se afla la 2 m de
cladirea complexului commercial, depozitul de titei la 200 m de
complexul locativ).
53
 SIMULAREA UNUI ACCIDENT LA
UN REZERVOR DE CLOR
• Clorul este o substanta larg utilizata în industria chimica în
sinteze organice si anorganice. In Romania si Europa uu avut loc
multe accidente chimice cu deversare de clor, cauzând moartea
sau afectând sanatatea persoanelor expuse (datorita capacitatii
iritante a acestuia).
• Depozitarea clorului are de obicei loc in rezervoare cu capacitate
mai mari de 10 tone.
• Obiectivele acestie simulari de accident consta în estimarea
riscului asociat depozitarii clorului, calcularea zonelor de pericol
pentru populatie si gasirea unor solutii practice, eficiente pentru
planificarea utilizarii terenurilor si planificarea urgentelor chimice
54
 CLORUL
• Clorul este un gas dens, de culoare galben-verzuie si
miros neplacut, sufocator. Clorul lichid are aspectul unui
lichid uleios de culoare verde cu un continut de clor de
min. 99,7 % vol.si un continut de apa de max. 0,05 %.
Este folosit în industria chimic datorita reactivitaii sale
ridicate, ca agent oxidant puternic sau agent de
clorurare. De asemenea, clorul este folosit într-un
procent mai scazut pentru dezinfectarea apelor, fiind o
substana toxica pentru microorganisme si specii
acvatice
55
• Clorul intra sub incidenta directivei Seveso în cazul în
care la operatorul economic exista o cantitate egala sau
mai mare de 10 t , deoarece este o substanta toxica si
iritanta Pentru simulare am realizat un model
bidimensional cu programul de calculator ALOHA (Areal
Locations of Hazardous Atmospheres), editat de catre
National Oceanic and Atmospheric Administration
(NOAA) si Environmental Protection Agency (EPA).

56
 Studiu de caz-Rezervor clor
OIL TERMINAL
 
• Obiectivul analizat se afla în localitatea
Constanta, în zona industriala , la o altitudine de
aprox. 10 m fata de nivelul marii . Instalatia noua
este alcatuita din doua rezervoare fiecare de
catre 50 tone si o rampa de descarcare a
acestui produs chimic

57
Lista puncte critice

58
 Alegerea scenariilor accidentale 
• Din rezervorul de depozitare :
• 1. deversarea catastrofala a cantitatii totale de
clor depozitat (50 tone) fiind considerat
• cazul cel mai grav posibil;
• 2. deversarea continua a clorului prin racordul
de cuplare cu vagonul de descarcare, pentru un
interval de 10 minute (considerat intervalul de
timp necesar pentru oprirea scurgerii).

59
 Riscurile asociate scenariilor
accidentale studiate
Nr. Pericolul Probabilitate Gravitate Risc
crt.
1 Deversarea instantanee a cantitatii totale 3 5 15
de clor din rezervorul de depozitare

2 Scurgerea de clor lichid timp de 10 minute 4 4 16

la conducta de intrare clor lichid

Rezultatele analizelor calitative de risc arata ca

scenariile analizate prezint un risc moderat spre risc ridicat
pe scara de risc 1-25. În consecinta , aceste scenarii trebuie
analizate mai detaliat,fiindca consecintele acestor scenarii
de accidente pot sa fie catastrofice.
60
Pozitionare rezervor clor

61
 Simulare SEVESO
m e t e rs

75

25

25

75
0 50 100 150 200

m e te rs

g r e a t e r t h a n 2 0 p p m ( A EG L -3 [ 6 0 m in ]) (n o t d r a w n )

g re at e r t h an 2 pp m (A E G L-2 [ 60 m i n] )

g re at e r t h an 0. 5 p pm (A E G L-1 [ 60 m i n] )

C o n f id e n c e L i n e s

62
• Zona periculoasa rosie Red : 16 meters --- (20 ppm =
AEGL-3 (60 min))
• Zona mai putin periculoasa Zona II -Orange: 50
meters --- (2 ppm = AEGL-2 (60 min))
• Zona III Yellow: 101 meters --- (0.5 ppm = AEGL-1
(60 min))
• 20 ppm nivel periculors pentru om,
• 1-3 ppm: usoar iritatie a mucoasei nazale, tolerat timp
de aproximativ o ora
• 0,2-0,5 ppm: limita de perceptie olfactiva cu variatii
considerabile de la un subiect la altul (o reducere a
perceptiei olfactive aparând cu timpul);
63
 Concluzii legate de evaluarea
calitativ a riscului
• Pe baza analizelor calitative efectuate putem sa tragem urmatoarele concluzii:
• depozitarea clorului în cantitati mari prezinta riscuri ridicate pentru populatia
din zona Depozitului Constatna Sud,
• în cazul unui accident cu clor trebuie evacuata imediat in zonele care vor fi
afectate în functie de directia vântului;
• o deversare datorita neinchiderii vanei la descarcarea sau incarcarea masinii
cu clor (furtunul de descarcare-incarcare are diametrul de 10 cm) duce la o
pierdere imediata de 1,67 kg de clor ceea ce face ca pe o lungime de 16 m
concentratia sa fie de 20 ppm,
• este foarte interesant ca mirosul de clor persista dupa o ora pana la distanta
de 100 m fiind afectata zona Real II,
• este absolut necesar ca depozitul de clor din Oil Terminal sa fie dezafectat si
mutat pe o locatie unde nu sunt amplasate cladiri pe o distanta de 100 m.

64
 CONCLUZII FINALE
• Este absoluta nevoie ca inainte de instalarea oricarui instalatii sa
fie realizat si un studiu SEVESO pentru a se vedea organizarea
terenurilor si modul de interventie la incendiu
• Rolul directivelor SEVESO este de a intocmi planul de
amenajare a terenurilor in zona instalatiilor chimice, impartindu-
se in trei zone si anume: Zona A- zona cu accidente mortale si
distrugere cladiri, zona B- zona cu accidentarea personalului
(invalizitate) si distrugere minora a cladirilor, zona R-zona de
retragere cu accidente minoare

65