Sunteți pe pagina 1din 16

ANALIZA DE

BAZĂ A
ECONOMIEI
AUSTRIEI
CIUBOTARIU BIANCA, RISE, AN III,
GRUPA1
PREZENTARE GENERALĂ
Capitala: Viena
Limba oficială: germană
Stat membru al UE de la: 1 ianuarie 1995
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 ianuarie 1999
Spațiul Schengen: Stat membru al spațiului Schengen de la 1 decembrie 1997
POTENȚIAL NATURAL
 Austria este una din tarile cu o economie dezvoltata care se bazeaza pe resurse naturale proprii: minereuri de fier, petrol, lemn, magnezit, aluminiu ,
carbune, grafit, cupru, hidroenergie, dar si pe materii prime importate. Austria are un eficient sector tertiar in care un rol important il au turismul si resortul
financiar-bancar, ambele cu o contributie foarte importanta. Transportul si comunicatiile au o importanta majora indeosebi cele destinate transportului in
regiunea inalta, spre locurile unde se practica activitati sportive. In acest sens se poate spune ca Austria are un sistem de comunicatii eficient. Se adauga
rolul primordial al Dunarii.

 Potentialul hidroenergetic a influentat in mare masura specificul si organizarea activitatilor industriale ale tarii la acesta alaturandu-se prezenta si a altor
resurse, ca forta e munca extrem de specializata. Industria energetica se bazeaza, prin urmare, pe hidroenergie, amenajari in acest sens existand in bazinulo
Dunarii: pe Enns langa Linz, St. Polten in bazinul Vienei, Weiz langa Graz, Villach in bazinul superior al Dravei.

 Obtinerea energei electrice se face prin utilizarea carbunilor aflati in cateva bazine carbonifere ( regiunea Hausruck intre Linz si Salzburg, la sud de
Graz – bazinul Koflach), a petrolului exploatat in nordul bazinului Vienei (Zistersdorf-regiunea Mistelbach), dar si in alte perimetre cum sunt cele de la
Matzen. Cantitatea necesara este suplinita cu petrol din import. Rafinariile se intalnesc fie in regiunea de exploatare (Drosing-centru situat in zona de
exploatare Zistersdorf) sau langa mari consumatoare de produse petroliere cum este cel de langa Viena (Schwechat-centru situat pe Dunare la est de
Viena).

 Gazele naturale se extrag din acelasi bazin al Vienei, dar mai catre vest de Linz. Sunt trimise prin gazoducte catre Viena, Loeben si Donawitz din Stiria,
mari consumatori, avand in vedere profilul metalurgic al industriei acestora.

 Indutria siderurgica, ramura cu traditie in peisajul industriei grele se bazeaza in principal pe materia prima autohtona, atat carbiune cat si minereuri
(minereuri de fier) sau importate (bauxita) valorificand potentialul energetic din regiune (hidroenergia).

 Principala regiune mineraliera se afla in apropierea orasului siderurgic Loeben adica Erzberg. In afara de centrul siderurgic Loeben mai importante sunt:
Kapfenberg si Donawitz situate pe aceeasi axa industriala Mur-Murz. Un alt centru important al siderurgiei este Linz, care valorifica materia prima
autohtona, dar si pe cea tranzitata pe Dunare. Centru important al siderurgiei neferoase, a cuprului este Brixlegg, oras situat pe Inn.

02/24/2021
 Industria constructiilor de masini, foarte variata ca produse realizate (mijloace de transport, aparatura optica, electronica si electrotehnica, masini agricole) este
amplasata in cateva regiuni si centre formand deseori complexe industriale din care unele cu o clara specializare. Astfel in regiunea Stiriei (Mur-Murz) sunt
prezente: constructia de masini grele, mijloace de transport, inclusiv avioane, masini destinate industriei lemnului, energeticii, siderurgiei in orase ca: Loeben,
Graz, Weiz, Kapfenberg. In bazinul Vienei se construiesc: masini pentru multe ramuri industriale, dar indeosebi pentru aparatura eletronica si electrotehnica,
optica, pentru industria usoara, industria chimica. In general industria mijloacelor de transport este amplasata mai ales in centrele Viena, Linz, Graz si
Burghausen.

 Avand si materie prima proprie Austria si-a extins o industrie chimica puternica in jumatatea nordica a tarii valorificand atat pentrolul si gazele naturale cat si
sarurile exploatate in regiunea Salzburg.

 S-a dezvoltat in acest fel industria chimica de baza (produse clorosodice) a ingrasamintelor, a produselor sintetice, ale celor farmaceutice. Unul dintre
principalii furnizori de produse chimice esre orasul Linz, apoi Ebensee si Hallein, Schwechat. Oricum concentrarea majora a industriei chimice se gaseste in
lungul Dunari.

 Industria textila, ramura cu vechi traditii in economia tarii produce confectii, tricotaje destinate pisetei interne, dar si exportului.

 Cateva centre se remarca in mod deosebit: Viena si Wiener Neustad, Baden, Pressbaum, in bazinul Vienei, St. Polen nu departe de Viena, situat foarte
aproape de magistrala Viena-Linz, apoi Amstetten, Innsbruck, Landeck, Reutte in Tirol, pe Inn si Lech, in regiunea Voralberg la Bludenz.

02/24/2021
 Industria alimentara, prin cateva ramuri importante (industria moraritului, a lactatelor, a conservelor de carne, a zaharului) furnizeaza produse pentru piata
interna si export. Marile consumatoare: Viena, Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, si-au dezvoltat o agricultura periurbana care sa satisfaca exigentele consumului.
Marii producatori de bunuri alimentare sunt si marile orase, in primul rand Viena, situat intr-o importanta regiune agricola a tarii sau centrul Schwechat pentru
productia de zahar.

 Asocierea spatiala cu ponderea unor ramuri industriale si rolul acestora in economia regionala au separat cateva arii de concentrare industriala astfel: axa
Mur-Murz, la intersectia a doua regiuni, Stiria si Karintia, in care rolul principal il detine industria grea (siderurgica, a constructiilor de masini, dar si celulozei si
hartiei); axa Dunarii cu doua areale, si anume: Linz impreuna cu centrele Steyr, Wels, Enns cu industrie chimica, siderurgica si constructii de masini, si arealul
Vienei concentrare industriala de tip metropolitan cu activitatoi industriale complexe. Izolat apar centre industriale cum sunt Salzburg si Innsbruck, cu
preocupari mai ales in industria textila sau a constructiei de avioane in cazul orasului Salzburg. Exista de asemenea activitati industriale indreptate catre
industria usoara si in Voralberg, dar alaturi de Tirol. Regiunea desfasoara o intensa activitate turistica ce sustine economia Austriei Occidentale.

 Ramura insemnata a economiei Austriei, agricultura acopera o buna parte din necesarul de alimente (70%).

 Este orientata mai ales catre sectorul de crestere a animalelor avand in vedere potentialul cadrului natural( pasuni, fanete ), fiind favorizata de o insemnata
baza furajera, de prezenta unui insemnat debuseu, cel Vienez, completat de cultura cerealelor (grau, orz, secara, ovaz) care detine peste 50% din terenul arabil, a
plantelor tehnice (sfecla de zahar), furajere, vita de vie. Raportul dintre diferitele categorii de folosinta a terenurilor este diferit. Peste 18,3% din suprafata tarii
revine terenului arabil, 24,7% pasunilor si fanetelor, 1,2% viilor si livezilor, 38,9% padurilor, etc.

02/24/2021
 Principala suprafata arabila se gaseste in estul tarii (bazinul Vienei), in campia si colinele din estul tarii si in regiunea prealpina (Alpenvorland)
unde se practica cerealicultura si pomivitivultura. Cultura cerealelor are o frecventa mai mare in campia estica si in culoarul subalpin. Productia
de grau a fost, in 1980, de 1,2 milioane tone.

 Dintre plantele tehnice se cultiva cu precadere sfecla de zahar.

 Cultura vitei de vie se practica pe o suprafata de 49.000 ha. Principalele podgorii se intalenesc in Weinviertel, Wachau si in bazinul Vienei. In
1980 productia de vinuri a fost de 2,7 milioane hl. Livzile sunt raspandite cu precadere in Alpenvorland.

 Cresterea animalelor, preocupare traditionala a populatiei, a beneficiat de insemnate suprafete cu pasuni si fanete dar si de modele prin care sa
se realizeze productii de comptitie (cantitativ si calitativ). Cresterea animalelor a mai fost favorizata si de prezenta unei retele dense de centre
urbane, care solicita cantitati mari de produse lactate si carne.

 Productia a tinut pasul intotdeauna cu cerintele populatiei si in primul rand a celei urbane. Predomina cresterea bovinelor, 2,5 milioane bovine
in 1980 din care mai mult de jumatate sunt de rasa Simmenthal

 Cresterea porcinelor (4 milioane in 1980) s-a dezvoltat cu precadere in zona din jurul orasului Viena.

02/24/2021
Privire de ansamblu asupra economiei Austriei

Economia Austriei este cea a unei țări complet industrializate, cu o economie de piață foarte dezvoltată, o
forță de muncă calificată și un nivel de trai foarte ridicat pentru populația sa. Austria face parte din Uniunea
Europeană (UE), iar legile și reglementările sale economice trebuie să respecte standardele UE. Austria, ca
majoritatea țărilor UE, utilizează de asemenea euro ca monedă și este strâns legată de economia altor state
membre ale UE. Conform Indexului de complexitate economică (ECI), Austria are cea mai complexă
economie din lume.
Situaţia economică şi socială
În 2017, Austria a avut o creștere economică mai mare comparativ cu anul anterior, 2,6%. Factorii care au
contribuit sunt investițiile, exporturile masive și un consum intern robust. Șomajul a înregistrat o scădere
ușoară, de la 5,6% la 5,4%.
Conform statisticilor FMI, este de aşteptat ca PIB-ul să se majoreze cu 2,4% ȋn 2018. Dacă prognoza se va
adeveri, Austria va depăși media de creștere economică a zonei euro..

02/24/2021
IDU
Venitul naţional brut
2015: 340,88 24 ▬ Austria 0.893 ▲ 0.001
mrd. euro
2016: 357,27
mrd. euro Creştere economică: 2,4% (prognoză pentru 2018), 3% (în 2017 față de 2016)
2017: 367,01 Datorie publică: 84,65% (2016), 80,22% (prognoză pentru 2017)
mrd. euro
Inflaţie: 2,2% (2017)
Şomaj: 5,4%(2017), 5,6% (2016), 5,8% (2015), 5,6% (2014), 5,1% (2013)
Principalele ramuri industriale: industria constructoare de maşini şi
echipamente, construcţiile, industria auto, industria energetică, industria.
alimentară, industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, echipamente de
comunicaţii şi ICT, turism.
Principalii parteneri comerciali: Germania, Italia, SUA, Elveţia, China, Cehia,
Franţa
CURS INFOEURO
1 Euro
Perioada (exprimat in Lei)

01 februarie 2021 - 28 februarie 2021 4.8761

STABILITATE CURS DE SCHIMB

https://www.ecb.europa.eu/euro/exchange/au/html/index.ro.html

1 EUR = 13,7603 ATS (șilingi)

02/24/2021
Industrii principale în Austria

În Austria, locurile de muncă pentru servicii implică 74% din forța de muncă, urmate de locuri de muncă
din industrie la 25.3%, iar ocuparea forței de muncă în agricultură implică doar aproximativ 0.7% din forța
de muncă. Multe dintre posturile industriale ale Austriei sunt în industria mecanică, oțel, chimică, electrică
și electronică. În sectorul de servicii din Austria, cei mai mulți oameni lucrează fie în sectorul comerțului,
fie în industria turismului în creștere din țară. Pentru numeroasele locuri de muncă din domeniul agricol,
multe persoane lucrează în agricultura de bovine, ca parte a numărului crescând de ferme ecologice din țară
sau care lucrează în sectorul mic, dar înfloritor al vinului.

02/24/2021
SECTOARE IMPORTANTE
În structura economică austriacă domină în special întreprinderi mici şi mijlocii.
RAMURI INDUSTRIALE
Cele mai importante ramuri industriale ale Austriei sunt
•industria de alimente şi delicatese
•industria constructoare de maşini şi metalurgia
•industria chimică şi cea constructoare de vehicule
•industria electromecanică şi electronică cât şi
•industria lemnului şi a hârtiei.
Din cadrul acestor ramuri industriale provine o mare parte a exportului austriac de mărfuri.
SECTOARE CHEIE PE REGIUNI
Sectoarele economice cheie se află în
TURISMUL
Turismul joacă un rol economic deosebit de important în Austria. În anul 2018 ţara a fost vizitată de circa 30,80 mil. oaspeţi străini, ceea ce
reprezintă aproape 110,38 mil. înnoptări (3/4 din totalul de înnoptări), în total înregistrându-se circa 149,75 milioane de înnoptări.
Cei mai mulţi vizitatori vin din Austria Superioară: Industria siderurgică, metalurgică,
•Germania chimică şi a construcţiilor de maşini
•Olanda Salzburg: industria produselor electrice, a lemnului
•Elveţia, Liechtenstein şi hârtiei, servicii supra-regionale în
•Regatul Unit comerţul engros şi transporturi
•Republica Cehă Vorarlberg: Produse textile, îmbrăcăminte
Kärnten: Industria lemnului şi a hârtiei 
Steiermark: industria constructoare de vehicule,
siderurgia şi metalurgia, industria
prelucrătoare
Tirol: sticlă. lemn
Viena: servicii financiare  

02/24/2021
Top mărfuri și parteneri de export:

În 2014, Austria a exportat un total de mărfuri în valoare de $ 162. Aceasta face țara cea mai mare economie
de export 29 pe planetă. Exporturile majore ale Austriei sunt medicamente ambalate ($ 6.39B), piese de
vehicule ($ 5.11B), mașini ($ 4.72B), sânge uman sau animal ($ 2.8B) și motoare cu combustie ($ 2.74B).
Partenerii de export de top din Austria sunt Germania ($ 45B), Italia ($ 10.6B), Statele Unite ale Americii ($
10.4B), Elveția ($ 9.5B) și Ungaria ($ 6.77B).
Exportul austriac 2019
Mrd. Euro Modificare2018/2019 proporţia din MONDIAL
MONDIAL 153,79 + 2,48 % 100,00 %
UE-27 107,21 + 2,16 % 70,12 %
  EFTA 8,48 + 4,97 % 4,38 %
Restul Europei 1,19 - 12,12 % 1,12 %
Asia 14,03 + 3,56 % 14,05 %
America de Nord 11,53 - 2,56 % 4,76 %
Africa 1,99 + 9,37 % 1,40 %
America centrală, de sud şi 2,92 - 0,79 % 0,84 %
restul Americii
Australia, Oceania 1,78 + 26,30 % 0,11 %

02/24/2021
Top Produse și parteneri de import:

În 2014, Austria a importat un total de mărfuri în valoare de $ 169, transformând țara în cel mai mare importator al
28 pe Pământ și oferind țării un sold comercial negativ de miliarde de dolari 7.21. Importurile majore ale Austriei
sunt mașini ($ 9B), petrol brut ($ 5.96B), petrol rafinat ($ 5.69B), piese de vehicule ($ 4.42B) și medicamente
ambalate ($ 3.69B). Partenerii de import importanți din Austria sunt Germania ($ 65B), Italia ($ 10.8B), China ($
9.1B), Elveția ($ 8.9B) și Republica Cehă ($ 6.93B).

02/24/2021
Relaţii internaţionale

Austria este unul dintre cele şase state europene care au statut de neutralitate. Este stat membru ONU,
OSCE, OCDE, OMC etc. Austria nu este membră NATO, ci membru-partener al Parteneriatului pentru Pace
din cadrul NATO (din 1995).
În sfera relaţiilor internaţionale, Austria urmăreşte consolidarea cadrului multilateral de cooperare, precum
şi întărirea autorităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite. Un rol important în acest sens îl are şi faptul că Viena
găzduieşte peste 20 de organizaţii internaţionale, printre care Secretariatul Organizaţiei pentru Securitate şi
Cooperare în Europa (OSCE), unul dintre sediile ONU, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică,
Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol etc.
Alte priorităţi ale Austriei includ dezvoltarea regiunii Balcanilor de Vest, respectarea drepturilor omului,
neproliferarea armelor de distrugere în masă, sprijinirea iniţiativelor pentru stabilitate şi dezvoltare în
spaţiul mediteranean şi Orientul Mijlociu, dialogul între civilizaţii, lupta împotriva terorismului
internaţional, soluţionarea paşnică a conflictelor.

02/24/2021
Provocările și viitorul economiei Austriei
Provocările cu care se confruntă în prezent economia Austriei revin crizei financiare globale care a afectat fiecare economie de pe Pământ. În ciuda
faptului că Austria este în bună formă economică și financiară în comparație cu alte țări, criza a slăbit piața de export a Austriei. Băncile din Austria
continuă, de asemenea, să reacționeze la repercusiunile dezmembrării băncii Hypo Alpe Adria, deținută de guvern. De asemenea, au existat tulburări
politice și economice nu numai din ecourile continue ale crizei financiare globale, ci din criza siriană a refugiaților, din tulburările legate de conflictul
Rusia-Ucraina, criza datoriilor în euro și Brexit în ultimii ani. Economia a înregistrat semne de ameliorare față de anul trecut, însă datoria publică a
atins un nivel ridicat după cel de-al doilea război mondial.

CONTEXT ACTUAL

Economia Austriei a înregistrat o scădere de 12,8% în al doilea trimestru al anului 2020, din cauza efectelor pandemiei, anunţă Institutul autriac
pentru Studii Economice (WIFO).Restricţiile antiepidemice au afectat grav consumul, argumentează Institutul pentru Studii Economice. Efectele
pandemiei au fost resimţite semnificativ în turism, transporturi şi în serviciile de divertisment. De asemenea, există efecte negative puternice asupra
creditelor bancare, domeniului imobiliar şi exporturilor. Potrivit economiştilor austrieci, aceasta este cea mai mare scădere economică de după al II-lea
Război Mondial. Austria aproape a dublat în 2020 emisiunile de titluri de datorie publică la o valoare record, după ce pachetul de sprijin al
economiei pentru atenuarea efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) a majorat nevoile sale de finanţare cu peste 20 de miliarde de
euro, transmit agențiile de presă.Coaliţia guvernamentală din Austria a anunţat în martie un pachet de sprijin în valoare de 38 de miliarde de euro,
destinat să ţină companiile şi economia pe linia de plutire, precum şi să limiteze creşterea ratei şomajului.Agenţia Federală de Finanţare din Austria
(OBFA) şi-a actualizat estimările privind necesarul de finanţare în 2020 şi a anunţat planuri de contractare a datoriei publice de aproximativ 60 de
miliarde de euro, aproape dublu faţă de suma de 31 – 34 de miliarde de euro anunţată iniţial în decembrie.

Nivelul obligaţiunilor guvernamentale este aşteptat să fie de cel puţin 35 de miliarde de euro, de la 18-21 de miliarde de euro anunţat iniţial, a
precizat OBFA.

Banca Centrală a Austriei a previzionat că deficitul bugetar al ţării va creşte anul acesta la 8,9% din PIB.

02/24/2021
CONCLUZIE
În contextul dezvoltării economice din Europa Austria prezintă o dinamică a creşterii economice peste
medie şi o rată a şomajului dintre cele mai scăzute. Austria este considerată a fi una dintre cele mai
stabile ţări din lume. Se înregistrează rate scăzute ale inflaţiei, creşterea îndatorării publice a putut fi frânată,
politica bugetară ţinteşte spre un buget echilibrat. S-au luat măsuri multiple pentru creşterea dinamicii de
dezvoltare prin liberalizare şi privatizări şi pentru a se asigura prin reforme sistemele sociale în viitor.

SITE

https://oec.world/en/profile/country/aut

02/24/2021
BIBLIOGRAFIE
https://www.mediafax.ro/externe/economia-austriei-a-scazut-cu-12-8-in-trimestrul-al-doilea-din-cauza-crizei-pandemiei-de-co
vid-19-19448240

https://ro.ripleybelieves.com/economy-of-austria-5779

http://www.mae.ro/node/1683

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane

https://www.advantageaustria.org/ro/zentral/business-guide/zahlen-und-fakten/wirtschaft/volkswirtschaft/volkswirtschaft.ro.ht
ml

http://www.statistik.at/web_en/statistics/index.html

https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/austria_ro

02/24/2021