Sunteți pe pagina 1din 26

Caz clinic

• B.S., 22 de ani, mediu rural


• internat la data de 02.12.2010
• dureri abdominale in regiunea inghinala
dreapta,
• la acest nivel formatiune tumorală cu impulsiune
si expansiune la tuse si efort.
Antecedentele pacientului

AHC – sunt fara importanta pentru patologia actuala

• Personale fiziologice: sunt fara importanta

• Personale patologice:
Hepatita acuta cu virus A in copilarie
Istoricul afectiunii actuale

• debut brusc, in plina stare de sanatate aparenta,


in urma cu aprox 3 luni, prin aparitia unei unei
dureri in regiune inghinala dreapta, in urma
unui efort fizic
• in perioada urmatoare simptomatologia s-a
accentuat, durerile au crescut in intensitate, iar
in regiunea inghinala dreapta a aparut o
formatiune tumorala
• tratament simptomatic cu antialgice
Examenul local
• La nivelul regiunii inghinale drepte (pacient
examinat in ortostatism) se constata o
formatiune tumorala ovoida, cu diametrul 3/4
cm cu tegumentul supradiacent nemodificat de
aspect. La palpare formatiunea are limite nete,
precise, net detasabila de planurile adiacente,
este moale, elastica, omogena, depresibila
reductibila nepulsatila ce prezinta expansiune la
efortul de tuse si in ortostatism, reductibila in
clinostatism.
Examenul local (2)

• Dupa reducere palparea orificiului inghinal


superficial prin intermediul scrotului il arata
largit, permeabil pentru aproximativ un lat de
deget cu impuls peritoneal la tuse si tonicitate
musculara diminuata.
Examen general

• Din examenul obiectiv pe aparate si sisteme nu


retinem elemente cu semnificatie particulara
pentru boala actuala
Diagnostic clinic
Din elementele de anamneza, din examenul local
si examenul obiectiv pe aparate si sisteme m-am
orientat catre o suferinta a peretelui abdominal;
catre urmatorul diagnostic de probabilitate:
HERNIE INGHINALA DREAPTA.

Sustinut de examenul local si elementele de


anamneza
Examene paraclinice
Atat pentru precizarea diagnosticului cat mai ales pentru conturarea
starii de sanatate a pacientului am considerat necesara o explorare
complementara reprezentata de:

• Generale: ex. EKG – fara modificari patologice

• Biologice:
• - generale:-HLG – normala; glicemie, uree,
creatinina, sumar urina- normale
• - specifice: teste hepatice- normale;
Examene imagistice

• Specifice : Ecografia abdominala : in limite


normale.

• Generale: Rgf cord-pulmon: fara leziuni active


pleuro-pulmonare
Diagnostic pozitiv

HERNIE INGHINALA DREAPTA

In acelasi timp pot contura un diagnostic de forma


clinica:

HERNIE INGHINALA DREAPTA OBLICA


EXTERNA NYHUS II (INGHINO-
FUNICULARA)
Diagnostic diferential
• Pot intra in discutie (teoretic) ca diagnostic
diferential :
 Ectopia testiculara – exclusa in urma examenului
clinic
 Chistul funicular - care este de consistenta crescuta,
relativ bine delimitat,fara reductibilitate, fara
expansiune la efort si tuse.
 Adenopatia inghinala - exclusa in urma examenului
ecografic
Diagnostic definitiv

• Hernie inghinala dreapta oblica externa Nyhus II


Evolutia pacientului
Fara tratament

• Crestere progresiva

 Strangulare;
 Incarcerare

In toate cazurile de mai sus tratamentul este chirurgical


( de urgenta imediata sau intirziata).
Evolutia pacientului
Cu tratament

 Cazul examinat are indicatie chirurgicala

 Tratamentul chirurgical este singurul care sa aduca


vindecarea pacientului

 Indicatia chirurgicala are un caracter categoric in


conditii de interventie programata

 Riscul anestezic si operator fiind redus


Interventia chirurgicala

Obiectivele interventiei chirurgicale sunt:

• Izolarea si tratarea sacului herniar


• Tratarea continutului acestuia
• Refacerea si intarirea peretelui abdominal
Interventia chirurgicala (2)

• Dintre multitudinea de procedee chirurgicale


existente propun in cazul de fata: CURA
CHIRURGICALA A HERNIEI PROCEDEU
SHOULDICE.

• Motivez alegerea facuta prin varsta pacientului


(22 ani) si forma clinica a herniei.

• Interventia chirurgicala se va desfasura sub


rahianestezie.
Dispozitiv operator

• pacientul este pozitionat pe masa de operatie in


decubit dorsal

• operatorul si ajutorul principal sunt pozitionati


fata in fata, de o parte si de alta a pacientului
(operatorul principal pe partea dreapta)

• pentru realizarea interventiei este nevoie de o


trusa chirurgicala medie
Tehnica operatorie

• Incizie oblica 6-8 cm lungime paralela cu


proiectia canalului inghinal, deasupra liniei ce
uneste spina pubelui cu spina iliaca antero-
superioara;

• Dupa disectia planului subcutanat si


identificarea aponevrozei oblicului extern se
expune canalul inghinal prin incizia aponevrozei
oblicului extern
Tehnica operatorie (2)

• Identificarea elementelor funicului spermatic si


rezectia m. cremaster

• Izolarea sacului herniar, tratarea continutului.

• Incizia fasciei transversalis si izolarea de planul


properitoneal

• Refacerea peretelui abdominal (consta in 3 surjet-


uri dus-intors) cu fir monofilament neresorbabil
Tehnica operatorie (3)

• Primul surjet fixeaza foita inferioara a fasciei


transversalis la fata posterioara a foitei
superioare

• Al doilea fixeaza marginea libera a foitei


superioare a fasciei transversalis la ligamentul
inghinal
Tehnica operatorie (4)

• Al treilea surjet fixeaza lig. inghinal de tendonul


conjunct.
• Al patrulea surjet fixeaza lig inghinal de m. oblic
intern.
• Închiderea aponevrozei oblicului extern se poate
face în surjet unic sau dus-întors (două straturi)
ca cele anterioare, în fața cordonului spermatic.
Incidente intraoperatorii
• Leziuni ale organelor intraabdominale situate in
sac, ca urmare a manipularii sacului herniar
(deschiderea sacului în cazul unei hernii prin
alunecare poate fi o situație particulară care
expune la leziunea cecului)
• Leziuni vasculare: pachetul vascular femural,
artera si vena epigastrica inferioara, precum si a
anastomozei dintre vasele epigastrice si
obturatorii
Complicatii postoperatorii
• Generale:

 globul vezical – efect al rahianesteziei


Complicatii postoperatorii (2)
• Locale:

 Hemoragia de la nivelul plagii postoperatorii


 Infectia plagii (risc minim)

Recidiva
• Sub 1% la nivel general
• În peste 80% din situații apare în primul an
Ingrijiri postoperatorii

• generale: monitorizarea reluarii diurezei

• locale: toaleta plagii


Externarea

• În principiu la 1-2 zile postoperator


• extragerea firelor de sutura de la nivelul
tegumentului la 7 zile post operator
• Reluarea activităților fizice curente la 2
săptămâni