Sunteți pe pagina 1din 6

Victoriţa Trif

Creativitatea
Conceptul de creativitate
Din punct de vedere etimologic termenul provine din limba
latină “creare” – zămislire, naştere, făurire.

Din punct de vedere psihologic poate fi abordată ca:


 1 produs (noutatea şi originalitatea lui; valoarea, utilitatea socială
şi aplicabilitatea vastă). Irving Taylor a identificat 5 planuri pe
care le traversează produsul creator pentru a trece din
dimensiunea subiectivă în cea obiectivă (nou pentru societate,
unic): expresiv, productiv, inventiv, inovator, emergent.
 2. proces- creativitatea deţine un caracter etapizat, fiind
necesară parcurgerea unui număr de etape care variază de la
autor la autor. De ex., A. Osborn (1935) opinează că sunt şapte
etape: orientarea, preparaţia, analiza, ideaţia, incubaţia, sinteza,
evaluarea. Unele dintre aceste etape au fost contestate
(incubaţia) sau controversate(iluminarea). În ciuda disensiunilor
existente între psihologi cu privire la numărul şi succesiunea
etapelor, este important de subliniat dinamismul,caracterul
evolutiv al creativităţii; cu alte cuvinte, d.p.d.v. procesual ,
creativitatea devine creaţie, trece din virtualitate în realitate.
Conceptul de creativitate (II)
 3. potenţialitate general umană- creativitatea este o
capacitate general-umană. Există de-a lungul
timpului teorii care consideră că există oameni
noncreatori, creativitatea fiind un har divin ,
apanajul unei minorităţi / unor privilegiaţi.
 2. dimensiune complexă a personalităţii.
Creativitatea integrează în sine întreaga
personalitate şi activitate psihică a individului, iar,
pe de altă parte, se integrează organic în structurile
de personalitate devenind astfel una dintre cele mai
complexe dimensiuni ale personalitaţii. După
Guilford (1951) caracteristicile personalităţii
creatoare sunt: fluiditate, flexibilitate,
originalitate, elaborare, sensibilitate faţă de
probleme, capacitate de redefinire.
Factorii creativităţii
 Factori interiori-structurali (de natură psihologică) – se
subdivid în:
a) intelectuali (inteligenţa şi gîndirea creatoare)
b) afectiv-motivaţionali (curiozitatea, pasiunea, tendinţa de
autorealizare, tendinţa de a comunica sau nevoia de
nou....) care susţin si orientează creativitatea.
c) de personalitate (atitudinali, aptitudinali, temperamentali)
care cresc sau frînează creativitatea.
 Factori exterior-conjuncturali sau socioculturali – sunt
dependenţi de particularităţile sociale, istorice, de grupul
căruia îi aparţine individul, condiţii materiale....).
 Factori psihosociali – ambianţa relaţională, climatul
psihosocial în care trăieşte individul.
 Factori socio-educaţionali – nivelul educaţional, influenţele
educative, influenţa colectivului....
Blocajele creativităţii

a) blocaje sociale – conformismul,


neîncrederea în forţele proprii.
b) blocaje metodologice – rezistenţa la
schimbare, critica prematură...
c) blocaje creative – teama de a nu
greşi, efortul prelungit....
Dezvoltarea creativităţii

 Brainstormingul
 Sinectica
 Rolul profesorului în stimularea
creativităţii: