Sunteți pe pagina 1din 13

Structura

• I Functia axiologica a educatiei


• II Functia economica a educatiei
Functiile educatiei

PhD Victorita Trif


University of Bucharest
Faculty of Psychology and Education
Sciences
Department for Teacher Training
Discontinuitati axiologice?
• Ilut (1995) demonstreaza aparenta prapastie
intre generatii: Intre parinti si copii exista
decalaje si discontinuitati axiologice in ceea ce
priveste aspectele exterioare si cotidiene ale
vietii (vestimentatie, coafura) dar puternice
acorduri axiologice cind este vorba despre
optiuni fundamentale (familia, religia, scoala,
profesiunea).
Functia axiologica
• Scoala nu este singurul spatiu axiologic pe care-l traverseaza
elevul si s-ar putea sa nu fie cel mai important din perspectiva
celui care “suporta” actiunea formativa. Fiinta umana se afla la
intersectia unor trasee axipologice foarte diverse.
• Hoffman (1970) a demonstrat empiric faptul ca internalizarea
valorilor este direct proportionala cu gradul implicarii parintilor in
activitatile copiilor (conteaza numarul de ore petrecute cu copilul).
Raporturi intre generatii
Pot exista raporturi de tip:

• Postfigurativ – orientat catre trecut, copiii sunt influentati de parinti.


• Cofigurativ – invatarea culturala se realizeaza in grupurile de egali.
• Prefigurativ – orientat spre viitor, invatarea este orientata dinspre copii si
tineri spre adulti.
Cercetare romineasca

1. In mediul rural predomina modelul


cultural postfigurativ si, mai putin,
prefigurativ
2. In mediul urban tinerii s-au departat
mai mult de modelul postfigurativ.
3. Educatia scolara nu este valorizata, nici
de generatia varstnicilor, nici de
generatia adultilor, dar cel mai putin
este valorizata de generatia tinerilor.
Tipuri de valori educative
În educaţie identificăm:
- valori construite, create de şcoală şi valori reale, manifeste;
- valori care se învaţă şi valori care se predau;
- valori furnizate, impuse şcolii de instanţele supraetajate şi valori
construite de şcoală;
- valori teoretice (comprandre pour comprandre) ;
- valori-scopuri (valorile general-umane)şi valori mijloace (valorile
democratice- libertatea, drepturile omului, solidaritatea, toleranţa);
- valori vitale- sănătatea (Ch de Lauwe)
- valori pentru copii şi valori pentru adulţi
In funcţie de tipul educaţiei vorbim despre valori nucleu (Core values)-
scholarship,integrity and ethical conduct, diversity, social and
community responsability, collegiality, teaching and learning.
Crize convergente ale sistemului de valori?
(Toffler)

O analiză extrem de sumbră asupra valorilor şcolii este realizată de Jean


Houssaye (Les valeurs a l ecole. L education au temp de la secularisation,
Paris, P.U.F.,1992) inventariază un ansamblu de „anticorpi educativi”:
şcoala este anti-competenţă,
anti-subiectivitate, anti-praxis, anti-secularizare, anti-diferenţiere, anti-
praxis. Detaliind atributele anterioare, autorul descoperă că şcoala este
contra valorilor tinerilor şi valorilor familiei. „Principala caracteristică a
sistemului său propriu de valori este îngustimea. Opera şcolii este o
operă a conformării şi normalizării sociale” (p.178)
Cercetari (Israel)

 În Israel (Ruth Yuyovsky, Ruth Yakir and Esther Gottlieb), discursul


este dominat de metaforă.Există patru mari categorii de valori:
1 Morala universală: grija pentru bunăstarea vecinilor, valoarea dăruirii,
relaţionarea mutuală, respectul mutual, altruismul, relaţionarea umană,
ajutorarea celorlalţi, cooperarea, asistenţa mutuală, toleranţa…
2 Pluralismul consensual: pluralismul, democraţia, libertatea cuvîntului,
egalitatea în drepturi, dreptul fiecăruia de a avea o viaţa mai bună,
acceptarea diferenţelor (etnice, socio-economice, rasiale, excepţionale,
nouveniţii)
3 Monopolismul religios: dragostea faţă de religie, dragostea faţă de Biblie,
valorile Bibliei, comandamentele şi preceptele religioase care
reglementează relatiile dintre Dumnezeu şi om, dragostea faţă de
poporul lui Israel, dragostea faţă de poporul evreu, legile biblice şi
comportamentul umanitar….
4 Naţionalism: dragostea de ţară, dragostea faţă de patria mamă, dragostea
de popor şi de glie, patriotism…
Cercetari (profesori arabi)

Conţinutul cursurilor din colegiile arabe accentuează valori


privitoare la democraţie, egalitate, toleranţă şi acceptarea celorlalţi,
aspecte care sunt dealtminteri foarte importante.
O clasificare delimitată cinci categorii de valori:
-vitale (valori referitoare la menţinerea vieţii cum ar fi săntatea);
-valori estetice care pot fi întîlnite în toate domeniile vieţii incluzînd
aici îmbrăcămintea, mîncarea şi alte ritualuri;
-valori morale, în special caracteristici ale vieţii arabe;
-valori personale şi sociale cum ar fi bunele maniere şi o bună
relaţionare interpersonală;
-valori cognitive care conduc la gîndirea critică şi logică.(p.107)
Functia economica a educatiei
Indicatori stabiliti de UNESCO(1990)
• Indicatori generali - populatia si PNB
• Indicatori ce vizeaza gradul de alfabetizare culturala si comunicatia.
•Indicatori referitori la invatamintul preprimar si accesul la sistemul de invatamint
Exemple: rata de scolarizarea masculin/feminin; rata de acces in procente
• nr. de elevi care au depasit virsta de scolarizare si intra in clasa I; procentul de
nescolarizati; rata descolarizarii de la 6 la 23 ani .
•Speranta de viata scolara (= nr. de ani de scolarizare pe care un individ ii poate
urma intr-un sistem de invatamint superior). Cea mai mica speranta de viata
scolara se inregistreaza in Africa subsahariana iar cea mai mare –in SUA, Canada,
Noua Zeelanda si Franta.
Indicatori privind personalul
didactic

• numarul de elevi repartizati unui profesor


• nr. femei cadru didactic
• repartizarea profesorilor in ciclul de invatamint in
functie de diplomele pe care le detin.
Numarul de studenti la suta de mii de
locuitori

• SUA (5 591)
• Canada (5 100)
• Norvegia (3 357) – cel mai
inalt nivel pe continentul
european


• Romania (711 in 1993)