Sunteți pe pagina 1din 12

VITICULTURA

-proiect geografie-

Panciuc Daniel
Viticultura (Introducere)

 Viticultura este știința care studiază particularitățile


agrobiologice ale viței de vie, în vederea satisfacerii lor, prin
elaborarea și perfecționarea continuă a tehnologiilor de
cultură, în scopul obținerii de recolte mari, relativ constante,
de calitate superioară și eficiente în același timp. Aceasta se
ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea strugurilor.
 Denumirea de viticultură provine din limba latină ("vitis" -
viță de vie; "cultura" - cultivare, îngrijire).
Originile vinului
 Originile cultivarii vitei de vie si a productiei de vin
dateaza din timpuri stravechi. Se presupune ca primul
vin, avand caracteristici foarte diferite in raport cu
vinurile actuale, a fost produs in Mesopotamia, acum
aproape 5.000 de ani. Numeroasele fresce regasite in
mormintele din vechiul Egipt confirma ca egiptenii s-
au ocupat de cultura vitei de vie. Grecii si fenicienii
au fost promotorii viticulturii si ai consumului de vin
in toata regiunea mediteraneana.
Viticultura pe plan mondial
 Viţa de vie are o mare plasticitate ecologică, arealul ei de
cultură formează două benzi, una în emisfera nordică, care
include cea mai mare parte a suprafeţelor cultivate cu viţă de
vie (cca. 92%) (35-51o latitudine nordică) şi a doua, mai
redusă, în emisfera sudică, (respectiv 25-38o latitudine
sudică). Viţa de vie se cultivă cu bune rezultate în climatele
temperat, subtropical şi tropical.

 Suprafeţele cultivate cu viţă de vie au crescut continuu până în


anul 1976, când s-a înregistrat suprafaţa maximă de 10.200
mii ha, după care se constată o scădere a acestora, suprafaţa
cultivată cu viţă de vie era în anul 2005 de 7.930 mii ha.
 Europa deţine cea mai mare suprafaţă cultivată cu
viţă de vie de 4873 mii ha (61,4%), urmată de Asia
1,530 mii ha (19,3%), America 881 mii ha (11,1%),
Africa (327 mii ha (4,1%) şi Oceania 159 mii ha
(2%).
 Ţările mari cultivatoare de viţă de vie sunt Spania,
Franţa, Italia, Turcia, S.U.A., Portugalia etc.
 România, cu o suprafaţă viticolă de 217 mii ha se
situează pe locul 9 în lume şi 5 în Europa.
 Producţia mondială de struguri a fost în anul 2005 de
67,1 mil. tone, din care 67,8% a fost transformată în
vin, 26,2% reprezintă strugurii pentru masă, iar 6,0%
struguri pentru stafide.
Raspandirea viilor pe Glob
Viile si vinul din Moldova
Datele statistice oferite de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova pe anul
2014 confirmă că volumul exporturilor vinurilor moldovenești a crescut cu 6%
odată cu decizia UE de a deschide complet piața pentru vinul moldovenesc. De
asemenea, un rol important la jucat și brandul Wine of Moldova implementat de
autorități cu scopul de a promova vinul moldovenesc în lume . Exportul vitivinicol
este foarte important pentru mică republica deoarece asigura 10-15% din bugetul
total, iar sectorul vinicol formează 3,2% din produsul intern brut și 5% din totalul
exporturilor din R. Moldova.[4]

Mai mult decât atât, piața din Federația Rusă nu mai este atractivă pentru mulți
producători de vin din Moldova, cu excepția unor producători din UTA Găgăuzia,
în timp ce micii producători s-au orientat către piețe precum China, Coreea de Sud,
SUA și Europa. România este o piață de desfacere importantă pentru unele produse
moldovenești, mai ales pentru vinuri. Odată cu embargoul rusesc din 2006, 2010 și
septembrie 2013 (vezi și Embargoul rus asupra vinurilor din Republica Moldova
(2013-prezent)) România a fost un colac de salvare pentru mulți producători de
vinuri. Doar 13% din vinul important în România este din Republica Moldova.Tot
din datele Biroului Național de Statistică din Moldova reiese că o cantitate
însemnată de vinuri pleacă spre piețe din China (0,32%,), Polonia (cota de 3,1%) și
SUA care pledează pentru vinuri premium(0,06%.)
 Conform unui raport al Băncii Mondiale din
decembrie 2015 exportul de vinuri a scăzut cu
aproximativ 81 milioane dolari în perioada
2003-2013[6]. Acest lucru s-a datorat
politicilor în ceea ce privește exportul către
anumite regiuni (cum ar fi Rusia) plus
schimbarea zonei de export către Europa, acest
lucru generând nevoia de a mări calitatea
produselor exportate.
Beciuri
Colecția de vinuri moldovenești Mileștii Mici, cu aproape 2 milioane de sticle, este cea mai mare
colectie de vinuri din lume, potrivit Guinness Book. Se întinde pe 250 km, din care doar 120 km
sunt în prezent în uz. Vinurile păstrate aici sunt în proporție de 70% vinuri roșii, cu numai 20%
vinuri albe și 10% vinuri de desert. Cea mai valoroasă sticlă de vin prezentă în colecție a fost
produsă în 1973-74 și valorează 480€. Soiurile de vin colecționate la Milești sunt: Pinot, Traminer,
Muscat, Riesling, Fetească, Dnestrovscoie, Milestscoie, Codru, Negru de Purcari, Trandafirul
Moldovei, Auriu, Cahor-Ciumai.

Combinatul de vinuri Cricova are, de asemenea, o rețea extinsă de tuneluri subterane care se întind
pe 120 km.

Un planetoid, 3359 Purcari, descoperit pe 13 septembrie 1978 de către astronomul sovietic Nikolai
Stepanovici Cernîh, a fost numit astfel pentru a imortaliza soiul de vin Negru de Purcari.