Sunteți pe pagina 1din 38

GLANDELE ENDOCRINE

1. glande permanente
- bine individualizate anatomic (tiroida, suprarenala, hipofiza,
epifiza, paratiroidele);
2. glande endocrine mici,
- dispersat în alte organe (insulele lui Langerhans, celulele
foliculino şi luteinosecretoare);
3. glande endocrine tranzitorii (placenta, corpul galben).
Produsul de secreţie al glandelor endocrine – hormon
Sunt substanţe biologice active
acţionează în cantităţi foarte mici şi la distanţă de locul lor de
formare,
modulează desfăşurarea unor procese fiziologice
Prin acţiunea lor controlează procesele biologice generale
- creşterea,
- diferenţierea,
- maturarea,
- nutriţia,
- metabolismul,
- reproducerea
au o acţiune specifică asupra unor ţesuturi sau glande "ţintă".
PLANUL GENERAL DE ORGANIZARE
- organe mici
- puternic vascularizate şi inervate,
- fără canal excretor,
Formate:
- capsulă,
- stromă (întotdeauna de origine mezodermală)
- parenchim.
ecto-,
mezo-,
endoderm
1. CAPSULA
- înveleşte glandele,
- de natură conjunctiv-fibroasă,
- emite septuri conjunctive,
o ce compartimentează organul în lobi (loji).
2. STROMA
- conjunctivă,
-  formată dintr-o substanţă fundamentală,
-  fibre colagene, de reticulină şi celule conjunctive.
3. PARENCHIMUL
- cuiburi / cordoane de celule epiteliale glandulare,
- între ele o reţea bogată de capilare
o sinusoide,
o comune.
- citoplasmă cu organite implicate în procesele de sinteză şi
secreţie
o mitocondrii,
o aparat Golgi,
o ergastoplasmă
o incluziuni (vacuole, granule).
Hipofiza
- glanda pituitară,
- situată intracranian,
- şaua turcească a
sfenoidului
- este legată de
hipotalamus prin tija
hipofizară.
- greutate 1 g,
- mai mică la bărbat decât la femeie,
o mai mare în timpul gestaţiei.
Prezintă:
a. lobul anterior
-  origine epitelială
b. lobul posterior
- cu origine neuro-ectodermică
c. lobul intermediar;
d. porţiune tuberală
- de-a lungul tijei hipofizare,
- prelungire epitelială a lobului anterior
ADENOHIPOFIZA
- Lobul anterior,
- lobul intermediar
- porţiunea tuberală
NEUROHIPOFIZA
- lobul posterior
- tija hipofizară
 
I. ADENOHIPOFIZA.
- 75%
- învelită într-o capsulă fibroasă
odin duramater,
odin care se desprind septuri,
oîmpart parenchimul în loji.
ocelulele endocrine,
oînconjurate de fibre de reticulină şi
vase capilare sinusoide (stroma).
o Populaţia celulară, heterogenă:
§ organizată în cordoane celulare anastomozate
   A. celule cromofobe
   B. celule cromofile.
A. CELULELE CROMOFOBE
- mici ( 7 m)
- reprezentate prin nuclei înconjuraţi de o citoplasmă
oredusă,
oincoloră,
orău delimitată,
oapar sub forma unor "îngrămădiri nucleare".
- Semnificaţia lor este discutată,
o considerate ca celule:
§ degranulate,
§ celule de rezervă,
§ celule foliculare,
B. CELULELE CROMOFILE
- 48%
- celule relativ mari,
- cu limite distincte
- dispuse pericapilar.
Există două subpopulaţii:
1. CELULELE ACIDOFILE (alfa),
- reprezintă 75% din populaţia
celulară cromofilă,
- conţin granulaţiuni:
omari,
oacidofile,
ode natură proteică (PAS negative).
oDupă hormonul sintetizat aceste celule se împart în:
§ celule S.T.H. cele mai numeroase secretă somatotropul
§ L.T.H., puţine, care secretă prolactina.
2. CELULELE BAZOFILE,
- 25%
- Sunt celule:
omari,
opoligonale
ocu granulaţii bazofile, (PAS pozitive)
Elaborează un număr mare de hormoni:
a. celulele T.S.H.
- cu granulaţiile cele mai mici,
- ecretă hormonul tireotrop;
b. celulele A.C.T.H.
-  secretă adenocorticotrop hormonul;
c. celulele M.S.H.
-  secretă hormonul melanostimulator;
d. celulele gonadotrope,
-  unele secretă FSH
ocare la femeie reglează ovogeneza
osecreţia de foliculină
ola bărbat reglează spermatogeneza;
- celule sintetizează LH-ul
o la femeie determină:
§ ovulaţia,
§ formarea corpului galben
§ sinteza luteinei,
o la bărbaţi sinteza testoteronului.
II. PORŢIUNEA TUBERALĂ
- formată din celule mari
III. LOBUL INTERMEDIAR,
- celule bazofile migrate din lobul anterior,
- mici foliculi care conţin coloid.
- Hormonul melanocitostimulator, este secretat de către celulele
bazofile din această regiune.
NEUROHIPOFIZA este formată din lobul posterior şi infundibul.
Lobul posterior
- bogat în fibre nervoase amielinice,
odin tractul hipotalamo-hipofizar,
-  2 categorii de celule:
onevrogliile (pituicitele)
ocelule bazofile (puţine).
o De-a lungul FIBRELOR
amielinice cât şi mai ales în
porţiunile lor terminale
§apar formaţiuni tumefiate,
§aspect eozinofil,
§cu conţinut de
mucopolizaharide.
§neurosecreţia din nucleii
supraoptici şi paraventriculari
din hipotalamus,
§"corpii lui Herring".
o  PITUICITELE
§formă neregulată
§cu prelungiri fibroase lungi şi ramificate sau scurte
protoplasmatice.
§ se termină
·pe pereţii vaselor
·corpii lui Herring,
·rol în eliberarea hormonilor secretaţi în neuronii hipotalamici.
o ocitocina
ovasopresina.
Conexiunile glandei cu
hipotalamusul
a. sistemul hipotalamo-
neurohipofizar
b. sistemul hipotalamo-
adenohipofizar.
a. Sistemul hipotalamo-
neurohipofizar
- 2 nuclei din hipotalamus,
- axonii lor formează tulpina
infundibulară,
- ajung în lobul posterior hipofizar.
- Hormonii sunt transportaţi de-a
lungul axonilor în neurohipofiză
- eliberaţi în circulaţie.
b. Sistemul hipotalamo-adenohipofizar
- neuronii secretori din hipotalamus
oeliberează factorii de stimulare cu rol de eliberare şi inhibare a
secreţiei adenohipofizare.
- Aceşti mediatori sunt transportaţi printr-un sistem vascular de tip
port la adenohipofiză.
Vascularizaţia hipofizei
- Lobul anterior
oarterele hipofizare anterioare,
- cel posterior
oarterele hipofizare posterioare.
- Sistemul port hipofizar
o reţea venoasă, care leagă
§ capilarele din hipotalamus,
§ cu capilarele sinusoide ale lobului anterior.
EPIFIZA
- glanda pineală,
- organ mic,
- origine neuro-ectodermică
Capsulă
- origine pineală,
- trimite septe conjunctive.
Stroma:
- conţine numeroase fibre de reticulină,
- celule gliale,
- mastocite
- celule pigmentare.
Parenchimul
- celule principale, PINEALOCITE
- celule gliale interstiţiale.
Pinealocitele
- celule cu numeroase prelungiri.
- Nuclei:
o mari,
o reniformi,
- citoplasmă
oslab colorată, bazofilă,
obogată în granule fie argentafine, fie de lipofuscină.
oExpansiuni care se termină butonat sau în coşuleţe,
§ la nivelul altor celule,
§ la nivelul capilarelor.
Pinealina este un hormon cu
acţiune hipoglicemiată,
identică cu a insulinei.
Melatonina
La pubertate epifiza
involuează,
- în parechimul glandular apar
structuri lamelare circulare,
calcificate
- calcosferiţi sau nisip
cerebral şi adipocite.
 
TIROIDA
- cea mai mare glandă endocrină (20-40 gr)
- origine endodermică,
- aşezată în regiunea omohiodiană,
- mai voluminoasă la copii, la tineri şi la femeile gravide.
STRUCTURA ŞI ULTRASTRUCTURA.
- doi lobi laterali,
- uniţi printr-un istm.
Capsulă
- înveleşte organul
- puternic aderentă
- emană septuri conjunctivo-vasculare,
- delimitează lobulii glandulari.
Stroma
- stroma conjunctivă perilobulară
o interlobulară,
o interlobară,
- stroma intralobulară, perifoliculară
oo reţea de reticulină fină,
oînglobată în substanţa fundamentală,
omembrana bazală a foliculilor
Parenchimul
-  foliculi tiroidieni
oaflaţi în diferite stadii de activitate
-   insule de celule tiroidiene,
o aşezate printre foliculi.
FOLICULUL TIROIDIAN
- celule epiteliale
- cavitate plină de coloid.
a. Epiteliul folicular
- simplu cubic:
1. Celulele FOLICULARE
(principale)
- sunt polarizate,
- polul apical în contact cu
coloidul
- polul bazal îndreptat spre
stromă.
- Nucleul
o forme dependente de cele ale celulei,
§ ovalar (celule cilindrice),
§ rotund (celule cubice sau turtite),
§ poziţia sa este legată de funcţie celulei
·apical în momentul elaborării coloidului
·bazal în momentul eliberării acestuia
-  Citoplasma
obazofilă
obogată în organitele angajate în sinteza proteică
- La polul apical plasmalema organizează microvili,
- polul bazal numeroase pliuri (labirint) sau falduri.
2. Celulele PARAFOLICULARE
- intercalate între membrana
bazală şi celulele foliculare
- sau aglomerate în insule
interfoliculare
- sunt mari,
- citoplasma
oslab colorată
ocelule clare,
§ foarte bogată în mitocondrii
§cu sau fără granulaţiuni
·calcitonina
b. Coloidul tiroidian
- masă omogene
- intens acidofilă când se găseşte în stare vâscoasă
- bazofilă în stare diluată.
- Conţine:
o nucleoproteine
o tireoglobulină
§  glicoproteina iodată
- Fiecare folicul şi insulă este înconjurat de o reţea de fibre
reticulinice cu funcţie de membrană bazală.
HISTOFIZIOLOGIA
- doi hormoni
oconţin iod
TIROXINA
TRIIODOTIRONINA.
- care sunt depozitaţi în coloidul folicular
- sub influenţa hormonului tireotrop
ocoloidul suferă modificări chimice,
oabsorbit în celulele foliculare (microvilozităţile polului
apical),
ose eliberează hormonii tiroidieni,
oprin micropinocitoză inversă traversează polul bazal al
celulei
oajung în sânge.
GLANDELE PARATIROIDE
- patru glande mici
- greutate totală 120 mg
- incluse câte două în fiecare lob tiroidian.
Capsulă
- subţire,
- de natură conjunctivă.
Stroma
- reticulino-capilară
Celulele :
a. PRINCIPALE,
- celule mici
- izodiametrice
- nucleu osferic, ocentral
- citoplasmă
oclară
§celule inactive
o întunecată,
§bazofilă
§cu granule de secreţie
§celule active.
b.OXIFILE
- mai numeroase la adult şi la bătrâni,
- citoplasmă abundentă eozinofilă
- nucleu picnotic;
- ele reprezintă forme de îmbătrânire ale celulelor principale.
HISTOFIZIOLOGIA
- elaborarea parathormonului
GLANDELE SUPRARENALE
- organe epitelio-nervoase,
- două glande endocrine
odeosebite ca origine,
ostructură
ofuncţie:
CORTICOSUPRARENALA
MEDULOSUPRARENALA.
Corticosuprarenala
- origine mezodermică
- absolut indispensabilă vieţii
Medulosuprarenala
- origine neuro-ectodermică
- nu este absolut indispensabilă vieţii.
CORTICOSUPRARENALA
- dispusă superficial
- delimitată de o capsulă
oemite septuri
oîmpart parţial parenchimul.
Stroma:
- capilaro-reticulinică
- delimitează cordoane celulare
ocu dispoziţie şi aspect citologic
specific formând zonele:
§ glomerulară,
§ fasciculată
§ reticulată.
a. ZONA GLOMERULARĂ
- 10 %
- în vecinătatea capsulei,
- formată din celule:
omici,
obazofile,
ogrupate în cordoane dispuse în
formă de anse sau glomeruli.
- Citoplasma
obogată în organite,
§ REN
oelaborează mineralocorticoizii.
b. ZONA FASCICULATĂ
-  75 %
-  formată din cordoane celulare
-  dispuse aproximativ paralel,
-  înconjurate de capilare.
Celulele
-  mari, poligonale,
-  adesea binucleate,
o nuclei veziculoşi,
o hipocromi.
-  Citoplasma
o aspect spongios, (spongiocite)
§ bogată în mitocondrii,
§ REN
§ vacuole lipidice.
- elaborează glucocorticoizii
c. ZONA RETICULATĂ
- 15 %
- aşezată perimedular,
- prezintă celule relativ mari,
- grupate în cordoane
anastomozate (reţea)
- structura citologică în raport
cu activitatea lor metabolică.
- elaborează hormonii sexuali
MEDULOSUPRARENALA
- celule mari poliedrice
- dispuse în cordoane,
- despărţite prin capilare.
- fiecare celulă vine în contact cu
ocapilarul arterial
ocapilarul venos.
- Nucleul:
oveziculos
ospre polul arterial
- citoplasmă:
o granule mici,
o refringente
o afinitate faţă de sărurile de crom
§ catecolamine (adrenalină, noradrenalină).
§celule cu granule de noradrenalină care prezintă o fluorescenţă
naturală;
§celule cu granule de adrenalină care nu prezintă fluorescenţă
naturală.
Mai întâlnim:
- celule nervoase simpatice,
oizolat
ogrupe mici,
- fibrele postganglionare
în jurul celulelor cromafine şi a vaselor capilare arteriale.
PA R A G A N G L I O N I I
- aglomerări de celule cromafine mici,
- care secretă adrenalină.
- Conţin:
ofibre nervoase mielinice şi amielinice,
ocelule ganglionare
onumeroase vase sanguine.
- Sunt localizaţi:
oţesutul conjunctiv retroperitoneal,
oovarului,
outerului,
oveziculelor seminale
ovezicii urinare.
Paraganglionul aortic abdominal Zuckerkandl este prezent la copil,
se micşorează la adolescent iar la adult involuează.