Sunteți pe pagina 1din 33

Partea I

1.Importanţa fiziologică a apei.


2.Importanţa igienică a apei.
3.Utilizarea apei în scopuri tehnice.
4.Sursele de poluare a apelor.
5.Cerinţele igienice faţă de calitatea
apei potabile.
6.Circuitul apei în mediul ambiant.
7.Sursele de apă.
• Apa este unul din cei mai importanţi factori ai
mediului ambiant şi face parte din invelişul globului
pământesc, având o influienţă considerabilă asupra
climei planetei noastre.
• Apa este şi un component primordial din cadrul
proceselor fiziologice ale organismelor vii, totodată
întră în componenţa alimentelor, se utilizează la
prepararea medicamentelor, serveşte pentru
menţinerea stării igienice a corpului şi a mediului de
trai.
Direcţiile prioritare de concum
al apei

•Scopuri fiziologice;

•Scopuri igienice;

•Scopuri tehnice.
Importanţa fiziologică a apei

Apa participă la următoarele procese:

•Toate procesele biochimice se produc în


mediu lichid;
•Este solvent pentru multe substanţe;
•Participă ca parte componentă la reacţiile
chimice;
•Asigură echilibrul acido-bazic;
•Îndeplineşte funcţia de transport;
•Participă la procesele de termoreglare;
•Participă la eliminarea produselor
metabolice şi a substanţelor toxice.
Tabelul nr. 1
Conţinutul procentual al apei în corpul
uman în dependenţă de vârstă.

Nr. Perioada de vârstă %

1. Embrion (de 3 zile) 97


2. Foetus (de 3 luni) 91
3. Sugar 70-75
4. Adult 60-65
5. Vârstnic 50-55
Tabelul nr. 2
Repartiţia procentuală a apei în diferite
organe şi ţesuturi
Nr. Organe, ţesuturi %
1. Ţesutul adipos 20
2. Ţesutul osos 25-70
3. Ţesutul conjuctiv 60
4. Pielea 70
5. Muşchii striaţi 75
6. Plămâni, ficat 80
7. Ţesutul nervos 85
8. Plasma sanguină 90
• Eliminarea apei din organismul
nostru este condiţionată atât de
procesele fiziologice cât şi de cele
patologice.

• Cele mai mari pierderi de apă au


loc în timpul eforturilor fizice,
hemoragiilor şi în cazul unor maladii
infecţioase (holera).
Tabelul nr. 3
Căile de eliminare a lichidului
din organism
Nr. Calea ml/24 ore
1. Aparatul urinar 1500
2. Ţesutul cutanat 500
3. Aparatul 350
respirator
4. Aparatul digestiv 150
Atenţie!!!
• Pierderile de apă sunt considerate ca stări
critice pentru organismul uman.
• La pierderea a 1-1,5 l de apă organismul
simte nevoia de recuperare, apărând
senzaţia de sete.
• În cazul dehidratării de 10 % se
dereglează procesele metabolice, iar la
dehidratarea de 15-20 % la temperatura
aerului de 30 °C şi mai mare poate cauza
moartea, dehidrararea de 25% se consideră
mortală chiar şi la temperaturi joase.
Căille de recuperare a apei

• Primară-Consumarea apei;

• Secundară-Consumarea alimentelor;
• Recuperarea pierderilor de apă se
efectuează în dependenţă de necesitate.

• În condiţii obişnuite cantitatea de apă


consumată în timpul rece a anului e de 1,0-
1,5 l, iar în timpul cald ajunge până la 3 l.

• În cazul eforturilor fizice obişnuite omul


consumă 2,5-3,0 l de apă pe zi.

• În cazul eforturilor fizce mari, cantitatea


de apă care trebuie recuperată creşte până
la 8-10 l şi mai mult, în dependenţă de
constituţie, zonă climaterică.
De luat în consideraţie !!!

• Odată cu apa organismul elimină


şi diferite substanţe minerale (K,
Na, Mg, Ca, P, etc.).

• Carenţa şi abuzul consumului


de apă dăunează sănătăţii.
Tabelul nr. 4
Cantitatea de apă ce întră în componenţa
unor alimente (%)
Nr. Denumirea alimentului Cantitatea de apă,%
1. Lapte de vacă 87,5
2. Brânză telemea 50,0
3. Carne de vită slabă 74,0
4. Carne de vită grasă 55.0
5. Peşte negras 79,5
6. Ouă integral 74,0
7. Fasole uscată 11,0
8. Pâine integrală 44,0
9. Mere şi pere 83,5
10. Struguri 79,0
11. Pepene verde 93,0
12. Nuci, alune 7,0-8,5
13. Tomate 92
14. Varză verde 80,5
Tabelul nr. 5
Cantitatea de apă produsă la
metabolizarea unor trofine, (ml)

Nr. Denumirea Cantitatea de


apă, ml
1. 100 g lipide 107,1
2. 100 g proteine 41,3
3. 100 g amidon 55,1
4. 100 g alcool 117,4
Importanţa igienică
a apei
• Pe lângă utilizarea
apei pentru necesităţile
fiziologice şi curative,
omul mai foloseşte
proprietăţile ei în
scopuri igienice.
• Apa este consumată
pentru spălatul rufelor,
curăţenie, igiena
personală, prepararea
alimentelor, spălatul
veselei etc.
Tabelul nr. 6
Volumul de apă
distribuit populaţiei
Monitorizarea de control Monitorizarea de audit
Volumul de apă distribuit Numărul de probe/an Numărul de probe/an
sau pridus într-o zonă de (Notele 3,4 şi 5) (Notele 3 şi 5)
aprovizionare
(Notele 1 şi 2),mc
</=100 Nota 6 Nota 6
>100 </=1.000 4 1
> 1.000 </=10.000 4+3 pentru fiecare 1.000 1+1 pentru fiecare 3.300
mc/zi, ca parte din mc/zi, ca parte din
volumul total volumul total
> 10.000 </=100.000 3+1 pentru fiecare
10.000 mc/zi, ca parte
din volumul total;
> 100.000 10+1 pentru fiecare
25.000 mc/zi, ca parte
din volumul total
Tabelul nr. 7
Cantităţile de apă utilizate
în scopuri tehnice
Nr. Denumirea Indicii
produsului necesarului în
apă, l.
Industrie
1. Oţel 12000-20000
2. Fontă 15000-45000
3. Plumb 40000-70000
4. Carne 6000-10000
5. Zahăr 100000-150000
Agricultură
6. Grâu 1500000
7. 100 l/zi
Creşterea
animalelor
Schema nr. 1

Sursele de poluare a apelor


Sursele de poluare
a apelor

Organizate Neorganizate

1. Apele reziduale 1. Catastrofe naturale:


comunale (menajere); - Inundaţii;
2. Scurgerile industriale - Ploi abundente;
de la unele ramuri 2. Apele reziduale
(complexe animaliere, superficiale sau de
de păsări); şiroire din localităţi
3. Câmpurile de (de ploi, zăpadă,
asenizare, filtraţie şi spălături).
irigare.
Cerinţele igienice generale faţă
de apa potabilă
Apa folosită de populaţie în scop de menaj
şi băut trebuie să corespundă anumitor
parammetri de calitate:
• Apa trebuie să posede calităţi organoleptice
corespunzătoare;
• Să aibă componenţă chimică cuvenită din
punct de vedere fiziologic;
• Compuşii toxici nu vor depăşi concentraţiile
admisibile;
• Apa nu trebuie să conţină agenţi patogeni
sau alţi agenţi care pot pune sănătatea în
pericol.
Tabelul nr. 8
Parametrii microbiologici

Parametru Valoarea admisă


(număr/100ml)

Escherichia (E. coli) 0

Enterococi 0
(Streptococi)
Tabelul nr. 9
Parametrii chimici
Valoarea Unitatea de Note
Parametru Concentraţiei măsură
maxim admisibile
(CMA)
Acrilamidă 0,1 μg /l Nota 1
Arsen 10 μg /l
Benzen 1 μg /l
Benz(a)piren 0,01 μg /l
Bor 0,5 μg /l Nota 2
Bromaţi 10 μg /l
Cadmiu 3 μg /l
Clorură de vinil 0,3 μg /l Nota 1
Cianuri totale 50 μg /l
Cianuri libere 10 μg /l
Crom total 50 μg /l
Cupru 1 μg /l Notele 3 şi 4
Dicloretan 3 μg /l
Epiclorhidrină 0,1 μg /l Nota 1
Fluor 1,5 μg /l Nota 5
Hidrocarburi 0,1 μg /l Nota 6
policiclice aromatice
Mercur 1 μg /l
Microcistină LR 1 μg /l Nota 7
Nichel 20 μg /l Nota 4
Nitraţi 50 μg /l Notele 8 şi 9
Nitriţi 0,5 μg /l Notele 8 şi 9
Pesticide 0,1 μg /l Notele 10 şi 11
Pesticide total 0,5 μg /l Notele 8 şi 9
Plumb 0,5 μg /l Notele 4 şi 13
Seleniu 10 μg /l
Stibiu 5 μg /l
Tetracloretan şi 10 μg /l Suma concentraţii-
tricloretenă lor compuşilor
specificaţi
Trihalometani 100 μg /l Notа 14
Suma concentraţii-
lor compuşilor
specificaţi
Tabelul nr. 10

Parametrii indicatori

Valoarea Unitatea Note


Parametru (CMA) de
măsură
Aluminiu 200 μg /l
Amoniu 0,50 μg /l
Bacterii 0
coliforme
Carbon Nici o Nota 1
organic total modificare
(COT) anormală
Cloruri 250 mg/l Nota 3
Clostidrium 0 Număr/100ml Nota 4
perfringens(specia,
inclusiv sporii)
Clor rezidual liber 0,50 mg/l Nota 5
Conductivitate 2.500 microS cm^-l la Nota 3
20 grade C
Culoare Acceptabilă
consumatorilor
şi nici o
modificare
anormală
Reziduu sec solubil 1500 mg/l
total
Duritate totală, minim 5 grade germane

Fier 0,3 mg/l

Gust Acceptabil
consumatorilor
şi nici o
modificare
anormală
Mangan 50 μg /l
Miros Acceptabil
consumatorilor
şi nici o modificare
anormală
Număr de colonii la 22o Nici o modificare
C anormală
Număr de colonii la 37o Nici o modificare
C anormală
Oxidabilitate 5,0 mg O2 /l Nota 6
pH </=6,5;</=9,5 unităţi de pH Notele 3 şi 7
Sodiu 200 mg/l
Sulfat 250 mg/l Notele 3 şi 8
Sulfuri şi hidrogen 100 μg /l
sulfurat
Turbiditate </=5 UNT Nota 9
Zinc 3 mg/l
Tritiu 100 Bq/l Notele 10 şi 11
totală de 0,10 mSv/an Notele 11 şi 12
alfa globală 0,1 Bq/l Nota 13
beta globală 1 Bq/l Nota 13
Sursele
de apă

• Volumul total al rezervelor de apă


pe globul pământesc constituie
aproximativ 1386000000 km3, din
care 1351000000 km3 (97,47 %)
apă sărată şi numai 35000000 km3
(2,53 %) apă dulce.
Schema nr.2
Clasificarea surselor de apă

Sursele de apă

Atmosferice şi meteorice

De ploi De zăpadă De gheţari

De suprafaţă Subterane
(deschise) (închise)

Curgătoare Stătătoare De sol Freatice Interstratale

Râuri Oceane Mări infiltrative


Canale arteziene
Lacuri Superficiale
De mal, Fără presiune
u presiune,
Tabelul nr. 11
Cantităţile de apă dulce de pe
globul pământesc în dependenţă
de sursă
Nr. Surse Volum, km3
1. Gheţari, zăpadă 24364000
2. Ape subterane 10530000
3. Umiditatea din sol 16500
4. Apa din lacuri 91000
5. Apa din bălţi 11500
6. Apa din râuri 2000
7. Apa din atmosferă 13000
• Dintre apele dulci în mod obişnuit se
utilizează apele subterane şi de
suprafaţă. Primele pot fi ape freatice
sau de mică adâncime cu nivel liber şi
ape de profunzime sau de mare
adâncime, cel mai frecvent captive.

• Apele subterane sunt în general bine


protejate de stratul de sol
supradiascent, de aceea calitatea lor e
corespunzătoare, cu rare excepţii (ape
intens mineralizate sau termale).
• În Republica Moldova la moment sunt:
râuri - 364;
lacuri - 57;
bazine artificiale – 3000.

• Debitul celor mai mari râuri din


republică:
Nistru - 10 m3/oră;
Prut -24 m3/oră.

• Apele de suprafaţă sunt în cantităţi


suficiente, deşi variază în funcţie de
factorii meteorologici.
Circuitul apei
în mediul
ambiant
• În mod natural, apa se
găseşte într-un circuit

continuu.
Astfel, apa râurilor,
lacurilor, mărilor şi
oceanelor se evaporă

şi trece în atmosferă
sub formă de apă
atmosferică.
• Aceasta e purtată de curenţii de aer până ajunge în zone mai reci
unde se condensează şi cade la suprafaţa solului sub formă de apă
meteorică.
• O dată ajunsă în sol, apa poate întâlni straturi permeabile care le
străbate formând apele subterane sau straturi impermiabile
rămînând astfel la suprafaţă unde, împreună cu apa subterană
ajunsă din nou la suprafaţă, formează apa de suprafaţă.