Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testimițanu” Facultatea de Medicină Nr.1

Principiile alimentaţiei în
bolile degenerative

Catedra de Igienă Generală


Realizat de Stratulat Gabriel Victor
Coordonator Cernelev Olga
Cuprins
1. Introducere
2. Boala Alzheimer
3. Prevenția bolii Alzheimer
4. Osteoporoza
5. Prevenția osteoporozei
6. Artroza
7. Artroză vs Artrită
8. Recomandări și prevenția artrozei
9. Concluzii
10.Bibliografie
Introducere
• Bolile degenerative pot fi cauzate de uzura normală a corpului
în decursul anilor, de aceea ele se mai numesc boli ale
îmbătrânirii sau ale bătrâneții.
• Manifestarea lor, în prezent, este mult mai timpurie, ele fiind
cauzate de ritmul și stilul de viață dezordonat, de lipsa de
activitate fizică sau psihică și îndeosebi de alimentația
dezechilibrată.
• Printre cele mai cunoscute boli care au la bază un proces
degenerativ sunt: boala Alzheimer, osteoporoza, artroza.
Aceste boli pot fi vindecate medicamentos, însă unele nu au
tratamente bine definite. De aceea, pentru reducerea
simptomelor se recomandă schimbarea modului de gândire și a
stilului de viață.
• Bolile degenerative sunt cele mai debilitante și dureroasă
afecțiuni ale omului.
Boala
• Boala Alzheimer este o afecțiune progresivă, care distruge treptat memoria și alte
Alzheimer
funcții mentale importante. Este cea mai întâlnită formă de demență. La pacienții
cu Alzheimer celulele nervoase se degradează și mor, cauzând un declin la nivelul
memoriei și al funcțiilor mentale.
• Boala Alzheimer este cunoscută sub denumirea de Demență senilă (presenilă).
Această formă de demență reprezintă 60% din numărul total al îmbolnăvirilor
demențiale. În general, boala își face rar apariția înainte de 70 de ani, iar după
această vârstă frecvența îmbolnăvirilor crește.
• Apariția și dezvoltarea bolii Alzheimer are o cauzalitate multifactorială, precum
factorii de vârstă, genetici și intoxicațiile (de exemplu prin medicamente),
intoxicații cu metale, boli infecțioase (SIDA, sifilis), dereglări metabolice, stres,
inactivitate, lipsa de angajament social etc.
• Întrucât nu se știu cauzele exacte care declanșează boala Alzheimer, este dificil de
a stabili cum poate fi prevenită această afecțiune degenerativă a creierului. Totuși,
există o serie de recomandări care asigură menținerea sănătății creierului,
contribuind astfel la reducerea riscului de Alzheimer prin alocarea unei diete
sănătoase.
Prevenția bolii Alzheimer
• Dieta sănătoasă contribuie la menținerea sănătății creierului pentru o perioadă destul
de îndelungată. Alimentele bogate în zahăr, carbohidrații rafinați și grăsimile
nesănătoase cresc drastic nivelul de zahăr în sânge, fapt care determină inflamarea
creierului. Pentru a reduce riscul de Alzheimer se recomandă să se evite grăsimile
trans, însă se vor consuma acizi grași omega-3, fructe și legume.
• Acizii grași sunt extrem de benefici pentru menținerea sănătății creierului. Acizii
grași omega-3 sunt responsabili de construcția membranei celulare, reduc inflamația
de la nivelul creierului și stimulează formarea unor noi celule. O dietă bogată în acizi
grași omega-3 poate preveni, pe termen lung, degradarea creierului. Alimentele
bogate în acizi grași omega-3 sunt: somonul, uleiul de pește, nucile, macroul,
scoicile, uleiul de măsline.
• Deficitul de vitamine și săruri minerale poate contribui la degradarea sănătății
mentale. Pentru a preveni acest fenomen dieta va fi bogată în acid folic, vitamina
B12, vitamina D, magneziu și vitamina E. Dieta mediteraniană este foarte sănătoasă
pentru creier, fiind bogată în legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline și
săracă în alimente procesate. O dietă echilibrată, evitarea alcoolului, fumatului,
alimentelor procesate și evitarea poluării cu metale (Me) poate încetini evoluția bolii.
Osteoporoza
• Osteoporoza este o boală degenerativă caracterizată prin reducerea masei osoase,
cu deteriorarea arhitecturii osoase şi creşterea riscului pentru fracturi. Osteoporoza
este o problemă majoră de sănătate publică, cu o incidență net crescută la vârstnici,
îndeosebi la femei. Mărimea masei osoase maxime este determinată de factorii de
mediu, alimentaţie, activitatea fizică, masa corporală, vârstă, factorii
endocrinologici, genetici.
• Țesutul osos suferă o modelare continuă, osul fiind reînnoit în permanenţă.
Sănătatea sistemului osos începe încă din viaţa intrauterină şi continuă apoi în
perioada de sugar, copil, adolescent, perioadă extrem de critică, deoarece nivelul
maxim al densităţii osoase se atinge în jurul vârstei de 30-35 de ani (femeile au o
masă osoasă cu 30-50% mai mică faţă de cea a bărbaţilor), după care scade într-un
ritm mai accentuat.
• Deoarece osteoporoza este cauzată de lipsa de calciu din măduva osoasă, este
recomandat să fie mărit aportul de calciu, precum și al altor minerale: fier,
magneziu, zinc, seleniu, cupru și mangan. Pentru a preveni osteoporoza, se
recomandă o dietă diversificată.
Prevenția osteoporozei
• Vitamina K stimulează producția unei proteine numite osteocalcină, ce ajută la fixarea mineralelor în oase.
Această vitamină se găsește în varză, broccoli, cartofi, conopidă, măceșe, mazăre verde, morcov, ovăz,
porumb, roșii, salată verde şi spanac. Vitamina K este capabilă să crească densitatea osoasă şi să scadă riscul
de fracturi.
• Vitamina C este un element esențial pentru a preveni osteoporoza, deoarece participă la formarea, menținerea
și repararea structurii osoase. Alimentele bogate în vitamina C sunt: citricele, merele, urzicile, fructele de
pădure, ardeii grași verzi și kiwi.
• Vitamina D este esențială pentru absorbția calciului în organism, este inutil de a consuma alimente bogate în
calciu, dacă nu este oferit organismului un aport adecvat de vitamina D. Această vitamină se găsește în carnea
de ton, macrou, pește gras, somon și anumite cereale.
• Acizii graşi omega-3 din peştele gras ajută la scăderea calciuriei (pierderea calciului prin urină), cresc nivelul
calciului absorbit direct din alimente şi ajută la fixarea lui în oase. Suplimentele cu ulei de peşte au acelaşi
efect benefic asupra persoanelor diagnosticate cu osteoporoză. Sursa vegetală de acizi graşi omega-3 sunt
seminţele de in, eficiente pentru menţinerea masei osoase şi reducerea calciuriei. Peștele, fructele de mare și
algele de mare sunt cele mai indicate pentru a preveni osteoporoza, precum și: sardinele, tonul, scoicile,
creveții și alte alimente asemănătoare.
• Fasolea și celelalte leguminoase sunt bogate în calciu și conțin multe fibre. Este însă recomandat să fie gătite
corect. Nucile și alunele, de asemenea, sunt bogate în calciu, dar cea mai mare cantitate de calciu o conțin
migdalele.
• Atenție la obezitate! Aceasta are un efect foarte nociv, mai ales în cazul persoanelor care au probleme la
articulațiile șoldului, genunchiului, coloanei.
Artroza
• Artroza este o boala invalidantă, care poate fi prevenită, tratată, ținută sub control dacă
se respectă un regim corect de viață. Bolile degenerative au ca factori declanșatori
favorizanți uzura articulară, suprasolicitarea, supraîncărcarea și factorii genetici. De
aceea, este importantă respectarea unor reguli privind activitatea fizică, mișcările de
suprasolicitare ale articulațiilor și regimul alimentar. Alegerea materiilor grase este
primordială în inflamații și în bolile din familia artrozei. Unele dintre aceste grăsimi,
cum sunt acizii omega-6, conduc organismul spre fabricarea substanțelor inflamatoare.
Acești acizi se găsesc în uleiurile de floarea-soarelui, porumb, semințe de struguri, în
ouăle produse de găini hrănite cu cereale, în unele cărnuri și ficat.
Recomandări și prevenție
• Deci, în cazul suferinței de artroză, este recomandat să se diminueze aportul de
omega-6 și să se majoreze aportul de omega-3. Este indicat să se consume pește
gras de trei ori pe săptămână și vegetale (spanac de două ori pe săptămână și ulei
de rapiță în fiecare zi).
• Ghimbirul și curcuma luptă contra proceselor inflamatorii din organism (reduc
durerile) și sunt puternici antioxidanți. Ghimbirul poate fi integrat în supe, în
mâncărurile pe bază de pește, în mâncărurile sărate. Pudra de curcuma va da o
tentă aurie cartofilor copți, iar pentru a fi bine asimilată în organism trebuie
asociată cu substanțe grase și puțin piper.
• Legumele crucifere (toate rudele verzei) constituie o mină de antioxidanți și ar
trebui să figureze minim de trei ori pe săptămâna în meniurile persoanelor
suferinde de artroză. Ele conțin și multe fibre, care au proprietăți antiinflamatoare.
• Carapacea scoicilor și crustaceelor conține chitină, o substanță care participă la
menținerea integrității cartilagiilor. Scoicile conțin mulți antioxidanți, printre care
se numără zincul și seleniul. Consumul de alge este recomandat în diete.
Concluzii
• Există o serie de recomandări care asigură menținerea sănătății creierului,
contribuind astfel la reducerea riscului de Alzheimer prin adoptarea unei
diete sănătoase.
• Printr-un stil de viață sănătos, ce include o alimentaţie corectă, echilibrată,
diversificată, o activitate fizică constantă, cu evitarea exceselor şi toxicelor,
se poate crea şi menţine o stare de sănătate optimă a sistemului osos, până la
vârste înaintate.
• Artroza rezultă în mare parte din cauza excesului de radicali liberi. Deci,
dacă va fi diminuată cantitatea de radicali liberi, consumând alimente care
ucid celulele nocive, este posibil de a diminua impactul artrozei și cantitatea
de medicamente necesare tratării ei.
Bibliografie
• Brug J., Campbell M., Van Assema P. The application and impact of a computer-generated personalized
nutrition education: a review of the literature. Patient Educ Couns. 1999, nr. 36, p. 145–156.
• Chirlici A., Jalbă Ul. Alimetația profilactică (organizarea și controlul igienic al alimetației profialctice în
condiții nocive și foarte nocive). In: Igiena alimentației (compediul de lucrări practice). Chișinău, 2000, p.
471-494.
https://thecarehub.ro/boala-alzheimer-ce-este-cum-se-trateaza-si-ce-presupune-ingrijirea-unui-astfel-de-pacie
nt/
• https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/osteoporoza-cauze-simptome-tratament
• https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/artroza
• https://doc.ro/poliartrita-reumatoida-analize-simptome-tratament/care-este-diferenta-dintre-artroza-si-artrita
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Categorie:Boli_degenerative