Semiologie

medicală 4
Raluca Balaceanu
 cuprins

1. Semiologie neurologică
2. Semiologie psihiatrică
3. Starea de constienta
4. Temperatura corporala
 cuprins

1. Semiologie neurologică
2. Semiologie psihiatrică
3. Starea de constienta
4. Temperatura corporala
 semiologie neurologică

• Complexă
• Observare + bilanţ de fapte constatate
• Adesea intricată cu patologie
psihiatrică
Model bazal de examinare
neurologică:
1. Atitudinea neurologică
2. Echilibrul static şi dinamic
3. Motilitatea voluntară
4. Reflexele
5. Sensibilitatea
6. Mişcările involuntare
 1. Atitudinea neurologică
• Boala Parkinson: rigidă, anteflexie,
mimica inexpresivă, privire fixă, clipit
rar
• Meningită: “cocoş de puşcă”
• Paralizia de radial: mîna in “gît de
lebădă”
• Opistotonus: AVC, traumatisme
cerebrale, tetanos, iatrogen
(neuroleptice)
Boala Parkinson
Meningita: “cocoş de puşcă”
Paralizia de radial “gît de lebădă”
 opistotonus

Opisthotonus: Sir Charles Bell, 1809
 2. echilibrul static
=staţiunea verticală

Anomalii:
Boli extrapiramidale (B. Parkinson)
Tabes
Polinevrite
Paralizii
 proba Romberg
 Ortostatism
 Calcîiele lipite
 Mîinile înainte
 Închide ochii
Daca nu menţine poziţia » proba +
– Leziuni vestibulare şi ale sensibilităţii
profunde +
– Sindromul cerebelos -
 3. Echilibrul dinamic - mersul
1. Spasmodic - mers rigid, greoi, tîrînd
picioarele (scleroza în plăci)
2. Tîrît - cu căutarea unui punct de sprijin
pentru mîini şi după ce-l găseşte,
bolnavul îşi trage piciorul (histerie,
parapareze)
3. Cosit - duce lateral membrul inferior
bolnav, descriind un semicerc
(hemipareza spastică)
 3. Echilibrul dinamic - mersul
4. Stepat - piciorul cade balant, bolnavul
flectează mult gamba pe coapsă şi
coapsa pe bazin pentru a nu atinge solul
cu vîrful degetelor (paralizia nervului
sciatic popliteu extern)
5. Rigid - mers cu paşi mici, cu corpul
aplecat înainte (boala Parkinson);
6. Dansant , ţopăit (coree)
 3. Echilibrul dinamic - mersul
7. Talonat - bolnavul prezintă o
dimensionare greşită a mişcărilor, ridică
membrul inferior mai sus şi-l fixează pe
sol cu călcâiul (tabes)
8. Ebrios - „în zig-zag", nesigur, pe două
cărări, parcă ar fi beat (sindrom
cerebelos)
9. Legănat - „de raţă” sau „mersul
salutând”, cu aplecarea pe spate la
fiecare pas (luxaţie unilaterală de şold)
motilitatea voluntară (activă)

Urmăreşte:
 Mişcările spontane
 Amplitudinea mişcărilor dictate
 Siguranţa mişcărilor
 Rapiditatea efectuării mişcărilor
 Forţa musculară la opoziţie
 Anomalii ale mişcării voluntare
 Deficit parţial = pareză
 Deficit total = paralizie
Localizare:
1. Monopareză/plegie = 1 membru
2. Hemipareză/plegie = ½ corp
3. Parapareză/plegie = membre inferioare
4. Tetrapareză/plegie = toate membrele
hemiplegia
paraplegia
tetraplegia
 Coordonarea mişcărilor
Alterarea coordonarii = ataxie

Clasificare:
• Cerebeloasă
• Tabetică
coordonarea mişcării:
adiadocokinezia
Asinergie » apraxie
 Ataxia tabetică

1. Mers talonat, cu bază largită

2. Dismetrie cu hipermetrie
3. Proba Romberg +
4. Abolirea ROT
Coordonarea mişcărilor: dismetrie
Proba index-nas
 Reflexele

1. Cutanate
2. Osteo-tendinoase
3. Pupilare
 1. reflexele cutanate
Se excita pielea cu un vîrf de ac
Palmo-mentonier
Cutanate abdominale
Cutanat plantar

Diminuate sau abolite în leziuni

piramidale
Reflexe cutanate abdominale
Reflexul cutanat plantar
 sindrom piramidal
reflexul cutanat plantar Babinski
 2. reflexele osteo-tendinoase
Cu un ciocan de reflexe prin percuţia
tendonului » contractia muschiului
– Rotulian
– Achilian
– Tricipital
– Stilo-radial

Modificari ale ROT:

 Diminuate sau abolite: tabes, mielite, nevrite,
polinevrite
 Exagerate: leziuni piramidale
Reflexul rotulian
Reflexul rotulian
Reflexul achilian
Reflexul tricipital
Reflexul stilo-radial
 clonusul
= mişcări ritmice, regulate şi
involuntare ale rotulei sau piciorului
 Leziuni piramidale
sindrom piramidal
clonus
 sensibilitatea
 Tulburări subiective:
1. Parestezii (nevrite, tabes)
2. Durere (tumori, hernie de disc)

 Tulburări obiective:
1. De sensibilitate superficială
2. De sensibilitate profundă
3. Disociaţii
 Tulburari de sensibilitate
superficială
• Tactilă
• Termică
• Dureroasă

 Hipoestezie
 Anestezie

• Leziuni medulare, nevrite, polinevrite

Sensibilitatea termică
Mişcările involuntare
1. Tremurăturile
2. Convulsiile
3. Fasciculaţiile musculare
4. Mişcările coreice
5. Miocloniile
6. Crampele funcţionale
7. Ticurile
8. Trismusul
 tremurăturile
• Tremurătura fiziologică
• Tremurături patologice:
parkinsoniană
basedowiană
ereditară
alcoolică
senilă
Convulsiile – contracţii involuntare
• Generalizate sau parţiale
• Tonice/clonice/tonico-clonice

Tetanos
Epilepsie
Tumori cerebrale
Tetanie
Intoxicaţie cu stricnină
Eclampsie
Uremie
convulsii
 Epilepsia

epileptici celebri:

Morbus Julius Caesar exorcizare

herculaneus
Fasciculaţiile musculare

=contracţii limitate la fibrele

musculare, care se traduc prin
mişcări ondulante ale muşchilor

 siringomielie
fasciculaţii
 Mişcările coreice
• dezordonate, bruşte, de amplitudine
variabilă, ilogice, accentuate de
mişcările voluntare

diminuă în repaus şi dispar în somn:

coreea Sydenham (reumatismală)
coreea Huntington (ereditară)
mişcari coreiforme
 miocloniile
• contracţii involuntare bruşte, de
scurtă durată, ca cele determinate
de curentul electric, localizate la un
singur muşchi sau la un grup
muscular,
• nu dispar în somn,
• nu produc mişcări ale segmentelor

 encefalită epidemică
 uremie
mioclonii
 Crampele funcţionale
• contracţii tonice, trecătoare, limitate
la un grup muscular care participă la
un act profesional, întotdeauna
acelaşi
• crampa scriitorului, înotătorului,
pianistului
• orice alte mişcări, cu excepţia actului
profesional, se fac în condiţii perfecte
 ticurile
• mişcări bruşte, cu caracter semi-
conştient, accentuate de emoţii,
diminuate de voinţă
• dispar în somn

 clipeşte
 ridică umărul
 bate din picior ....
 trismusul
=contracţia maseterilor cu
imposibilitatea deschiderii gurii

tetanos
epilepsie
tetanie
 cuprins

1. Semiologie neurologică
2. Semiologie psihiatrică
3. Starea de constienta
4. Temperatura corporala
Organizarea examenului
psihiatric
examinarea psihiatrică

Date anamnestice
Examenul stării psihice prezente
Examenul medical şi neurologic
Situaţii particulare
Functiile psihice

• Cognitive
• Afective
• Voliţionale şi efectorii
• Conştiinţa
• Personalitatea
• Intelectul
 situaţii particulare

1. Pacient psihotic

2. Pacient agitat, potenţial agresiv

3. Simulant
Manifestări patologice
1. Iluziile
2. Halucinaţiile
3. Anxietatea
4. Obsesia
5. Fobia
6. Delirul
7. Atenţia
8. Tulburările de somn
 iluzia
• Percepţie deformată a fiinţelor şi
obiectelor reale = percepţii false cu
obiect

Boli infecţioase
Schizofrenie
Intoxicaţii
! Fiziologic (confund o persoană cu alta)
 iluzii
Extero, proprio, interoceptive (cenestopatii)
– fiziologice
– patologice – generează anxietate
 halucinaţiile
=percepţii ireale, fără obiect

 Vizuale (nevroza astenica, psihopatii)

 Gustative si olfactive (epilepsie)
 Tactile (alcoolism)
 Auditive (schizofrenie)
 halucinaţii
Influenţează comportamentul
Adult-auditive
Copil-vizuale
 anxietatea
• Stare de teamă, de frică continuă,
fără obiect însoţită de un ansamblu
de modificări neuro-vegetative
(transpiraţii, dispnee, uscăciunea
gurii)

 Nevroza astenică
 Surmenaj
anxietate
 obsesia
• Idee dominantă cu caracter absurd care,
contrar voinţei individului, pune stapînire
pe gîndirea acestuia şi nu o poate
îndepărta (deşi se luptă conştient)

• Ritualuri (comportamente repetitive)

• Tulburarea obsesiv-compulsivă (nevroză)

 Depresii
 Schizofrenie
 fobia
= idee obsesivă dublată de anxietate

• Cancerofobia
• Nozofobia
• Claustrofobia
• Zoofobia
 fobia

conduită evitantă
10% din populaţia generală nu zboară cu avionul !!!
dar:
National Transportation Statistic Report 1985:
Avionul este mai sigur de:
• x 29 decât mersul cu maşina
• x 18 decât accidente domestice
• x 10 decât accidente de muncă
• x 8 decât mersul pe jos
• x 6 decât posibilitatea de a fi ucis de o rudă
• x 4 decât călătoria cu trenul
 delirul
Idee falsă pe care bolnavul o trăieşte
ca adevarată

Psihoze
Intoxicaţii
Boli infecţioase

Violent/apatic
Carfologie= încearca să prindă obiecte
imaginare
 atenţia

• Diminuată: oligofrenie,
schizofrenie, demenţă
• Exagerată dar limitată la
anumite sfere: nevroze
 Tulburările de somn

• Insomnie: paranoia, manie,

nevroze
• Hipersomnie: boli infecţioase,
surmenaje
 memoria
Imediată, termen scurt și termen lung
• Hipomnezia
• Hipermnezia
• Amnezia
– Anterogradă
– Retrogradă
– Antero-retrogradă
– Lacunară
 evaluarea clinică a memoriei

• Memoria imediată – nr de telefon sau o

serie de 6 numere

• Memoria recentă – 3 obiecte pe care le

repetă după 5 – 10 min

• Memoria indepărtată – descrierea unui

eveniment din urma cu 2 ani sau mai mult
Simptomele episodului depresiv

• dispoziţie depresivă
• pierderea interesului şi a plăcerii
• inhibiţie psihomotorie
• oboseală / pierderea energiei
• sentimente de inutilitate sau vinovăţie excesivă
• dificultăţi de concentrare
• idei suicidare
 Simptomele maniacale

• autostimă crescută/grandoare
• scăderea nevoii de somn
• logoree
• productivitate crescută
• distractibilitate
• agitaţie psihomotorie
• implicarea excesivă în activităţi riscante
 Se pot adăuga
simptome psihotice:

halucinaţii
şi / sau
idei delirante
Patologia psihiatrică indusă de
alcool

• Beţia acută
• Sevrajul etanolic
• Delirium tremens
• Coma alcoolică
• Encefalodistrofia alcoolică
Patologia de involuţie

• Demenţa vasculară
• Demenţa Alzheimer
• Boala Parkinson
 cuprins

1. Semiologie neurologică
2. Semiologie psihiatrică
3. Starea de constienta
4. Temperatura corporala
Tulburările de conştienţă
• Taxonomie ! Conştienţă ≠
conştiinţă

Tulburări inegale ca:

 Manifestare
 Grad de profunzime
 Severitate
 Semnificaţie
Pierderea conştienţei:
Sincopa
=pierderea de scurtă durată,
potential reversibila a conştienţei
secundară reducerii circulaţiei
cerebrale
Precedată de: ameţeli, tulburări
vizuale sau auditive, transpiraţii
Instalare bruscă
Bolnavul cade
 sincopa
Intracritic:
• Bolnav inconştient
• Palid (sincopa albă) cerebrală
• Cianotic (sincopa albastră)
pulmonară
• 2-3 min --- revenire spontană
• Cordul bate normal
Lipotimia/leşinul
• Forme de foarte scurtă
durată
• Revenire rapidă
• Numai de cauză circulatorie
• Cordul su plamînul
funcţionează normal
 cauze
• Hemoragii severe de debit
• Tulburări paroxistice de ritm
cardiac
• Tulburări de conducere cu
bradicardie severă
• Spasme cerebrale
• Deshidratări masive: arsuri,
diaree, vărsături
• Expuneri la soare
• Medicamente
 Forme clinice – raportate
circumstantelor de instalare
• Sincopa de efort: SA
• Sincopa posturală: DZ, ATS
• Sincopa în acces de tuse: BC
• Sincopa micţionala: hTA
condiţionată vagal
• Sincopa asociată cu mişcări ale
capului: ICVB
Sincopa psihogenă = isteria

• Falsă sincopă
• Caracter mimat al trăirilor
precritice
• Teatral: “niciodată fără public,
niciodată fără scop”
• Examen obiectiv intracritic
normal
 cuprins

1. Semiologie neurologică
2. Semiologie psihiatrică
3. Starea de constienta
4. Temperatura corporala
Temperatura corpului
• OMUL: ființă cu temperatură
corporală constantă,
autoreglabilă (termoreglare)
• Alte ființe: poikiloterme
 echilibru
Hipotalamus
Termogeneză Termoliză
Măsurarea temperaturii
Valori diferite după locul de preluare:
Axilar
Auricular
Rectal
Sublingual

Indiferent de loc, valori > 37.5 =

patologice
termometrizarea

• De 2 ori pe zi
• De cîte ori este nevoie
• Consemnate în scris
• Corect executată
 Aparate
•
 Febra
Nu este o boală ci o manifestare a multor
boli » ! Caută cauza
Magnitudinea ei = risc intrinsec indiferent
de boală (convulsii febrile)
Este o relație obiectivă cu variații în
ambele sensuri:
 Subiectiv dar fără creșteri obiectivate
 Absența percepției dar cu valori obiectivate
 Curbele termice

• Expresia evoluției naturale a

bolilor
• Rarisim identificate
• Terapia bolilor le decapitează
 Tipuri de febră
1. Continuă sau în platou
2. Intermitentă
3. Remitentă
4. Ondulantă
5. Recurentă
6. Hectică
7. De tip invers
8. În ”cocoașă de cămilă”
9. Neregulată
Curba termică normală
Cauze ale febrei

 Boli infecțioase
 Infecții locale
 Neoplazii
 Colagenoze acute sau
cronice
 Afecțiuni imune
 Medicamentoase
 Gradul de febră

• Stare subfebrilă = 37-38 C

̊
• Febră moderată = 38-39 C ̊
• Febră ridicată = 39-41 C
̊
• Hiperpirexie > 41 C
̊
 Evoluția febrei
1. Perioada inițială/debut/ascensiune:
min, ore sau zile
 bruscă sau progresivă
 precedată de frison → termogeneză
2. Perioada de stare: apogeul
Ore, zile sau saptamîni
3. Perioada de declin: de defervescență
 Bruscă (în criză) sau lentă (în liză)
 Criza sudorală: transpirații
 Criza hematologică
 Criza poliurică
 Normalizarea respirațiilor și pulsului
Tipuri de febră

 Evoluția naturală a bolilor

 Nefericită eventualitate de
suport diagnostic
Febra continuă sau în platou

• Menținerea temperaturii la 38-

39 ̊C cu oscilații mai mici de 1 C
̊
între dimineață și seară

Pneumonia bacteriană
Erizipel
Febra tifoidă
Febra continuă
Febra în platou
 Febra intermitentă
• Crește brusc la 39-40 C
̊
• După 2-3 ore scade brusc la
normal

Infecții urinare și biliare

Malarie: periodică
• Cotidiană
• Terță
• Cuartă
Febra intermitentă
Febra cuartă
 Febra remitentă
• Variații cu peste 1 C
̊ între dimineață
și seară
• Limita inferioară nu este sub 37 C̊

 Supurații pulmonare
 TB pulmonară grav
 Septicemie
 Flegmoane
Febra remitentă
 Febra ondulantă
• Crește progresiv
• Apogeu
• Scade progresiv la subfebrilitate
• Se repetă

Boala Hodgkin
Bruceloza
Febra ondulantă
 Febra recurentă

• Perioade (cîteva zile) de febră

• Perioade (cîteva zile) de
afebrilitate
• Ascensiuni și scăderi bruște

Febra recurentă
Febra recurentă
 Febra hectică

• Oscilații zilnice mari de 2-5 C

̊

Septicemii
Forme grave de TB
Febra hectică
Febra de tip invers

• Febră mai mare dimineața

decît seara

Forme grave de TB
Febra de tip invers
Febra în “cocoașă de
camilă”

• Are 2 faze: febră cu revenire

la normal, urmată de
reluarea febrei și revenire la
normal

Viroze
Febra în “cocoașă de
camilă”
Febra neregulată

• Oscilații febrile nesistematizate

Abces pulmonar
Bronsiectazie
Angiocolecistite
Febra neregulată
 Hipotermia

• <36 ̊C
• Stare conservativă temporar
pentru funcțiile vitale
• Stările comatoase secundare –
resuscitări pe perioade
nedefinite
 cauze
• Frig extrem
• Come
• Mixedem
• Insuficiență hepatică
• Șoc
• Intoxicații cu morfină
• După stări febrile
 Criogenia
Conservare la temperaturi extrem de
reduse
Azot lichid