Sunteți pe pagina 1din 22

Indicatorii

Indicatorii tendin
tendinţei
ţei
central
centralee (II):
(II):
mediana
mediana şi
şi modulul
modulul
Indicatorii tendinţei centrale
Tendința centrală

Medie Mediană Mod


n

x i
x i 1
n Centrul valorilor Valoarea cea
ordonate mai frecventă
Mediana
= valoarea care separă termenii unei colectivităţi în
două: jumătate au valori mai mari decât mediana,
jumătate au valori mai mici.
n 1
locul medianei  pozitia in datele ordonate
2
1. Date negrupate. Se ordonează crescător valorile.
– Dacă numărul de termeni este impar, mediana
este valoarea din centrul şirului.
EX. 19 20 22 24 25, Me=22
– Dacă numărul de termeni este par, mediana este
media celor două valori din centrul şirului.
EX. 19 20 22 24 25 28, Me=(22+24)/2=23
2. Date grupate

1.Se calculează frecvenţele cumulate


2.Se determină locul medianei
3.Se identifică prima frecvenţă cumulată crescător
care este egală sau superioară locului medianei.
2.1. Date grupate pe variante
Varianta corespunzătoare este mediana.
2.2. Date grupate pe intervale
Intervalul corespunzător este intervalul median.
Se calculează valoarea medianei
me 1
LMe   ni
Me  x0  hme  i 1

nme
suma frecvenţelor
tuturor intervalelor
ce preced intervalul
median
• Me - mediana;
• x0 – limita inferioară a intervalului median;
• hme – mărimea intervalului median;
• nme –frecvenţa intervalului median;
Ex.1. Date grupate pe variante

xi 19 20 21 23 24 25 Total

ni 5 10 15 10 5 1 46

ni cum. 5 15 30 40 45 46 -
5+10 5+10+15

n  1 46  1
Lme    23,5
2 2
Prima frecvenţă cumulată mai mare ca locul
medianei este 30 => Me=21
Ex.2. Date Număr de Frecvenţe cumulate
grupate pe lucrători crescător descresc
intervale de Productia (ni)
variație

40-50 10 10 340
50-60 60 70 330
60-70 120 190 270
70-80 80 270 150
80-90 50 320 70
90-100 20 340 20
340  1 Total 340 - -
Lme   170.5
2
170,5  (10  60)
Me  60  10   68,37
120
Advantajul medianei: nu este influenţată de valorile
extreme
=> este mai bună decât media în cazul distribuţiilor
asimetrice.
Dezavantaj: foloseşte numai valorile din centrul
distribuţiei => precizie mai redusă.

Metodă grafică pentru estimarea medianei:


- se reprezintă pe acelaşi grafic frecvenţele
cumulate crescător şi descrescător
- coordonata pe axa ox a punctului lor de
intersecţie este valoarea medianei.
Mărimi medii de poziţie
- descriu localizarea unor valori particulare
Cuartilele sunt 3 valori care împart şirul valorilor ordonate în 4 părţi cu nr. egal de termeni .

• Prima cuartilă Q1 separă primele 25% din valori de celelalte 75% => LQ1=0,25 (n+1)
• A doua cuartilă (Q2) este mediana.
• A treia cuartilă Q3 separă primii 75% din termeni de următorii 25% => LQ3=0,75 (n+1)

25% 25% 25% 25%

Xmin Xmax
Q1 Q2 Q3
q1 1
LQ1   ni
Q1  x0  hq1  i 1
nq1
• locul primei cuartile: suma
1
LQ1    n  1 frecvenţelor
4 intervalelor
precedente
• x0 – limita inferioară a intervalului
• hq1 – mărimea intervalului;
• nq1 – frecvenţa intervalului;
q3 1
LQ 3   ni
Q3  x0  hq3  i 1
nq 3
• Locul cuartilei trei: suma
3
LQ 3    n  1 frecvenţelor
4 intervalelor
precedente
• x0 – limita inferioară a intervalului
• hq3 – mărimea intervalului;
• nq3 – frecvenţa intervalului;
Prod. Număr Frecvenţe
de cumulate
lucrători crescător
340  1
(ni) LQ1   85.25
40-50 10 10 4
50-60 60 70
60-70 120 190
70-80 80 270
80-90
. 50 320
90-100 20 340
Total 340 -

85.25  70
Q1  60  10   61
120
Prod. Nr. de Frecvenţe
lucrători cumulate
(ni) crescător
40-50 10 10
50-60 60 70
60-70 120 190 3
70-80 80 270 LQ 3   340  1  255,75
4
80-90 50 320
90-100 20 340
Total 340 -

255,75  190
Q3  70  10   79
80
Decilele Dj sunt 9 valori care împart şirul valorilor
ordonate crescător în 10 părţi egale. d 1
j

LDj   ni
D j  x0  hd j  i 1

- Locul decilei j
nd j
j
   n  1
suma
LD j frecvenţelor
10
intervalelor
x0 – limita inferioară a intervalului precedente
decilei j;
hdj – mărimea intervalului decilei j;
ndj – frecvenţa intervalului decilei j;
Prod. Număr Frecvenţe
de cumulate
lucrători crescător
(ni)
40-50 10 10
n  1 341
50-60 60 70 LD1    34,1
10 10
60-70 120 190
70-80 80 270
80-90 50 320
90-100 20 340
Total 340 -

34,1  10
D1  50  10   54
60
Mod (modul)
=valoarea care apare cel mai frecvent.

0 1 2 3 4 5 6

Mo = 3

-distribuţiile pot fi și bimodale sau fără mod:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 0 1 2 3 4 5 6

Fără Mod
Bimodal: 9 și 12
Producţie Număr de Date grupate pe intervale de
(buc.) lucrători variaţie: modul se află în intervalul
corespunzător frecvenţei maxime și
(ni) se calculează cu formula:
40-50 10 1
50-60 60 Mo  x0  hm0 
60-70 120 1   2
70-80 80 xo – limita inferioară a interv. modal;
hmo – mărimea intervalului modal;
80-90 50
. Δ1- frecvenţa intervalului modal minus
90-100 20 frecvenţa intervalului precedent;
Δ2- frecvenţa intervalului modal minus
frecvenţa intervalului următor
60
M 0  60  10   66
60  40
1  120  60  60  2  120  80  40
• Advantajul modului: poate fi utilizat şi pentru variabile calitative.
Ex. Cea mai solicitată culoare la tricouri.
• Dezadvantajul modului: nu ia în calcul toate valorile; nu este
stabil
• In distribuţiile perfect simetrice, media, mediana şi modul au
aceeaşi valoare.

Asimetrie Simetrie Asimetrie


Media < Mediana Media = Mediana Mediana < Media
Exemple: Alegeţi cel mai potrivit indicator al
tendinţei centrale
1. Dinamica producţiei realizate de o firmă în primele şase
luni ale anului a fost: 110%, 112%, 108%, 106%, 111%,
120%.
2. Mărimile perechilor de pantofi vândute într-o zi într-un
magazin:
38, 39, 35, 36, 37, 38, 38, 39, 37, 38.
3. Notele obţinute de un student într-o sesiune de examene
au fost: 7, 8, 8, 9, 9, 10. Ce tip de medie va prefera studentul
să calculeze ?
4. Gradul de realizare a planului de producţie al unei unităţi
economice în lunile primului semestru al anului:
75%, 80%, 76%, 88%, 104%, 95%.
5. Temperaturile înregistrate la ora prânzului la o staţie meteo
într-o săptămână din decembrie (grade celsius): -2, -1, +1,
+3, +1, -4, -2.
6. Numărul orelor lucrate suplimentar de un angajat într-o
săptămână: 2 1 3 1 2 4.
Ce tip de medie va calcula pentru a o comunica şefului?

7. Numărul clătitelor arse zilnic de o gospodină: 2 5 3 6 1.


8. Cele 10 hoteluri dintr-un oraş au fost evaluate astfel:
2 hoteluri ***, 7 hoteluri **, 3 hoteluri *.
Care este valoarea medie pe total?

9. Încasările lunare obţinute de magazinele dintr-o reţea de


distribuţie au fost(mil.lei): 450, 390, 420, 1684, 398, 375,
405.
10. La un concurs de gimnastică cele 7 participante din
România au ocupat următoarele locuri: 2, 4, 5, 8, 9, 11,
12. Ce loc au ocupat gimnastele în medie?

11. Nr. medalii câştigate de o ţară la Olimpiadă:


3 medalii de aur, 8 de argint, 2 de bronz.