Colegiul politehnic chişinău

Bazele geneticii
Elaborat:
profesor biologie
Ion Bodean
 CHESTIONAR
 Bazele moleculare ale eredităţii.
 Acizi nucleici. Gene.
 Replicarea, transcripţia, translaţia.
 Bazele materiale ale eredităţii.
 Cromozomii.
 Reproducerea celulară: amitoza, mitoza,

meioza.
 Gametogeneza.
 SUBCOMPETENŢE
 Definirea noţiunilor de genă, genotip, fenotip,
cromozom, organism homozigot, organism
heterozigot.
 Descrierea particularităţilor structurale şi
funcţionale ale acizilor nucleici.
 Descrierea proceselorde replicare, transcripţie,
translaţie.
 Identificarea tipurilor de reproducere celulară, a
tipurilor de cromozomi.
 Recunoaşterea fazelor mitozei şi meiozei.
 Descrierea procesului de gametogeneză.
 SIMBOLICA ÎN GENETICĂ
 P – forme părinteşi;
 x – încrucişare;
 ♀ - genotip femel;
 ♂ - genotip mascul;
 F1,2,3 …. – generaţia (1,2,3,…);
 A(+) – alela dominantă a genei;
 a – alela recesivă a genei;
 AA(aa) – genotip homozigotat după caracterul
dominant (recesiv);
 Aa – genotip heterozigotat după un caracter;
 X;Y;O;- genotipurile gameţilor după cromosomul
sexual purtat;
Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-un
radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt prezente legături covalente ( în cadrul
nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături de hidrogen (între bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.:
între adenină și timină/uracil sau între citozină și guanină).

Bazele azotate componente ale

structurii acizilor nucleici
Formarea legăturilor
de hidrogen între diferite baze
azotate
Tipuri de legături chimice şi interacţiuni în
structura ADN-ului
 Replicarea ADN-ului

1 – helicaze; 2 – proteine destabilizatoare; 3 – filamentul principal al

ADN-ului; 4 – sinteza de fragmente Okazaki; 5 – sectoarele selectate
se completează cu fragmente de ADN care se ,,coase” între ele de
ligaze; 6 – ADN-polimeraza; 7 ARN-primaza, iniţiază sinteza ARN ;
8 – amorsă de ARN; 9 – fragment Okazaki; 10 – ligaza;- ,,coase
fragmentele Okazaki; 11 – topoizimeraza – taie unul din fragmentele
ADN-ului
Interacţiuni între acizii
nucleici în procesul de
biosinteză a proteinelor
 Transmiterea şi realizarea informaţiei genetice
În păstrarea, transmiterea şi transformarea informaţiei genetice rolul principal îl
au acizii nucleici; - ADN, ARN (m; r; t.) Calitatea esenţială ce asigură aceste
procese este capacitatea bazelor nucleotidice de a forma unităţi de conexiune
complimentare.

Replicare
Informaţia genetică este codificată în ADN prin consecutivitatea nucleotidelor care sunt organizate în
sectoare funcţionale- GENE- Cenele conţin informaţia despre succesiunea aranjării aminoacizilor în
moleculele de proteine. Fiecare aminoacid e codificat printr-un triplet de nucleotide – CODON.
( ARN-ul e folosit ca loc de păstrare a informaţiei genetice numai de unii viruşi)[РНК (RNA) как
носитель генетической информации используется только некоторыми вирусами.] La nivelul
ADN-ului codoanele formează filamentul necodificator – care va servi ca matrice pentru sinteza m-
ARN.

transcripţie
Replicarea.În procesul reproducerii celulare matricea genetică din celula-mamă se transmite
în celulele- fiice. Procesul se asigură prin replicarea ADN-ului nuclear în timpuş S-fazei a
diviziunii celulare. În acest proces fiecare fir (filament) de ADN serveşte ca matrice pentru
sinteza complimetară a filamentelor reciproce
Transcripţia.  Expresia informaţiei genelor – producerea proteinelor corespunzătoare, se
asigură prin procesul de sinteză a m-ARN pe gena respectivă din ADN.
Maturizarea ARN. Înainte de ieşirea din nucleu, m-ARN, este supusă procesului de ,,maturizare” – din
moleculă se înlătură sectoarele necodificatoare (introanele); ambele capete ale catenei m ARN se
modifică prin ajustarea sectoarelor de identificare.
Translaţia . mARN maturizată în citoplazmă se uneşte cu ribosomii care transformă informaţia din
codoanele ARN- ului în consecutivitatea aminoacizilor respectivi în molecula de proteină.
Ribosomii sunt complexe din acizi nucleici şi proteine specializate în tranformarea informaţiei din m
ARN în proteinele respective. În ribosomi se găseşte r ARN care îndeplineşte funcţia de ajustare a
aminoacizilor în molecula de proteină conform informaţiei din m ARN.

maturizarea ARN
Transmiterea şi realizarea informaţiei genetice
Amitoza – (diviziune directă)diviziunea celulei-mamă (nucleul interfazic) fără
formarea fusului cromatic

Se întâlneşte:

Norma patologie
1. Amiba 1. La procesele
2. Nucleul mare inflamatorii
la infuzorii 2. Formaţiuni
3. Endospermul maligne.
4. tuberculii
lacartof
5. Corneea
6. Cartilajele şi
celulele
hepatice
 Schema diviziunii mitotice a celulei
a. Începutul profezei

b. Sfârşitul profazei
c. metafaza

d. anafaza

e. telofaza

f . finalizarea mitozei

1 — nucleu; 2 — nucleol; 3 — membrana nucleară; 4 — cromozomi nespiralizaţi;

5 — pereche de centrioli; 6 — firele fusului cromatic (de diviziune);
7 — cromozomii celulei genitoare de diferite tipuri; 8 — centromerii cromozomilor;
9 — cromozomi-fiice; 10 — membrana separatoare între celulele fiice.
Mecanitsmele mitotic şi meiotic; rezultatele proceselor
A doua diviziune
meiotică finalizată
 bibliografie
*www.scritube.com;
*ro.wikipedia.org;
*www.descopera.ro;
*www.ecoscoala.ro; 
*www.unibuc.ro;
*www.scrigroup.com;

*gandeste-rational.blogspot.com;
*www.chem.msu.su;
*900igr.net;
*www.glogster.com;
*dic.academic.ru;