Boli Infecţioase

Centrul de Excelenţă în Medicină şi Farmacie ,,Raisa Pacala’’

Febra Tifoidă
(Tifos abdominal)

Cazac Ana
Febra Tifoida
 Definiţie
- boala infecţioasă acută , sistemică

- determinată de bacilul tific (Slamonella typhi)

- pătrunde in organism pe cale fecal-orală

- caracterizată prin :
• Leziuni specifice ale sistemului limfatic al IS
• Toxicoza generala
• Bacteriemie
• Hepatosplenomegalie
• Eruptie rozeolica
 Etiologie
Salmonella typhi (bacilul Eberth) :

- Genul Salmonella;
- Familia Enterobacteriaceae;
- Grupul serologic D
- G- ; aerob,nesporlat, mobil prin cili ;
- Creste pe medii uzuale( care contin bila);
 Etiologie
-  Rezistentă: 
în gheaţă – luni de zile;
în apă statatoare 2-3 luni, in apa curgatoare – 5=7 zile;
 în materii fecale – 20-30 de zile
 în lapte 35 de zile

- Sensibilă la:
  Cloramină1-2%,
 Bromocet, fenol,
 formol 5 %
 La uscaciune,actiunea luminii solare directe
 +60 0C se distrug in 20 min
 +100 0C se distrug momentan
 Etiologie

- Poseda :
1. Antigen O (somatic) dau nastere la aglutine
specifice
2. Antigen H ( flagelar)
3. Antigenul Vi (virulenta) – se afla la suprafata
corpului microbian , conferind bacilului un grad
de rezistenta, fata de mijloacele de aparare a
organismului.
 Epidemiologie

- este raspindita pe tot globul

-evoluare sporadica, incidenţa la 100.000 locuitori în anul
1998, fiind de 0,07 în România şi de 0 în vestul ţării (nici un caz
din anul 1993).
- caracteristica zonelor lumii : America Latina, America de Sud,
India, Pakistan sau Egipt, epidemia fiind alimentata de
conditiile insalubre de viata si nerespectarea normelor
elementare de igiena
- Epidemiile când apar pot fi accidentale, explozive, hidrice şi
alimentare sau lente, de contact. 
- Grupele de vârstă cele mai afectate sunt 20-40 ani şi 7-10 ani,
cu sezonalitate de vară-toamnă.
 Epidemiologie
• Surse de infectie sunt:

 bolnavii de febră tifoidă

 purtătorii de bacil tific asimptomatici
 fosti bolnavi purtătorii temporari (elimină
bacilul timp de trei luni)
 fosti bolnavi purtătorii cronici (elimină bacilul
timp de câtiva ani)
 Epidemiologie
• Mecanism de transmitere: fecal-oral
• Căi de transmitere:
o Alimentară(carne,oua)
o Hidrică
o Contact indirect (menaj/muşte ca vector)

• Circulaţie sezonieră : vară-toamnă

• Receptivitate generală : Grupe de risc : copii <1 an; pacienţi

imunodeprimaţi etc. Frecvenţa bolii scade cu vîrsta.

• Imunitate solidă şi de durată dar nu absolută.

 Obiectiv
• Tegumente palide,uscate,fierbinţi, prezenta ictericităţii palmelor si
tălpilor ( semnul Filipovici)
• ,,Pete lenticulare’’ sau erupţii rozeolice ( apar la 8-9 zi de boala)
 monomorfă, puţină la număr , marime bob de linte
 localizare - regiunea abdomenului, părţile laterale inferioare ale
toracelui.
 se menţin timp de 3—4 zile, apoi dispar lăsând o pigmentaţie slab
vizibilă.
 roz-pala
• Mucoasa bucală- palidă,uscată, prajită,,limba de papagal’’
• Limba tumefiată,uscată, cu amprente dentare pe mărgini,depuneri
surii-cafenii.
• Faringele difuz hiperemie, pe plieri anteriori apare ulceratii ,, angina
Doguet’’cenuşii.
 Obiectiv
Cardiovascular : bradicardie relativa; hipotonie arteriala,
atenuarea zgomotelor cardiace;
 Respirator: simptome catarale; uneori bronsite/ pneumonii
specifice;
Palpator: abdomen moale, balonat;garguiment intestinat,
sensibil la palpare mai ales in fosa iliaca dreapta(staza
iliocecala);
Hepatosplenomegalie;
Percutor sunet timpanic , in regiunea ileocecala- sunet
mat( semn Padalca);
Scaun moale-verzui(piure de mazare) sau constipatie
 Patogenie:

Eliminarea bacteriilor :
ficat
Ingestie
căile biliare,
(alimente ,
rinichi Trec bariera
glande mamare; Tesuturi apa)
gastrică
fecale; si organe
IS
Focare secundare Regiunea ileo-cecala
( multiplicare in 48-
72 h)

Eliminarea endotoxinei

Singe bacteriemie
Au ţinta
celulele
epiteliale M :
Ganglioni foliculi solitari
limfatici
Se multiplică şi si plăcile Peyer.
mezenterici
formează
focare primare
de infecţie
 Tablou clinic
1. Perioada de incubaţie : 7 zile pînă la 25 zile, în mediu 14 zile

2. Perioada prodromală( aproximativ 7 zile- primul septenar ) :

- slăbiciune generală
- subfebrilitate cu tendinta de crestere
- dereglarea somnului
- scăderea poftei de mincare
- cefalee
- dureri de curbatura
- paloarea tegumentelor
 Tabloul clinic
3. Perioada de stare(septenar II-III): semne generale
toxice
 Febra 39-40 C de platou ( 1-2 saptamini : febra
continuă sau remitentă);
 Stare tifică
 Cefalee pronunţată
 Somn ireversibil
 Pofta de mîncare lipseste
 Apatie, adinamie, inhibaţie.
 Tablou clinic
4. Perioada de convalescenta :
o Scaderea treptată a febrei
o Normalizarea funcţiilor organismului
o Revine pofta de mincare
o Normalizarea scaunului
• Forme clinice tipice si atipice;
• Forme tipice : gravitate usoara
gravitate medie
gravitate grava
 Complicatii

Specifice
 Hemoragie intestinala
 Perforatia ulcerului intestinal
 Socul toxico-infectios
Nespecifice
 Pneumonii
 Colecistite
 Miocardite
 Meningoencefalite etc.
 Diagnostic pozitiv
 Datele subiective
 Datele obiective
 Datele clinice si paraclinice de laborator:
 Examenul Bacteriologic:
Testate: singe;materii fecale; urina;bila; maduva osoasa-
izolarea bacilului tific prin:
 Hemocultura(septenaru I)
 Coprocultura(septenarul II)
 Urocultura(septenarul II)
 Bilicultura(covalescenta pt decelarea starii de purtator)
 Rozeocultura
 Diagnostic clinic
 Teste Serologice :
• Reactia de aglutinare cu O; H;Vi diagnostic- pun in
evidenta aglutinele anti-O si anti H
• Reactia de hemoaglutinare pasiva cu o si Vi diagnostic

Cercetate in dinamica cu intervalul 10-14 zile pentru a

semnala cresterea de anticorpi;

 AGS: leucocitoza; apoi din a 3-4 zi- leucopenie;

aneozinofilie; limfocitoza relativa; neutropenie;
 Diagnostic diferenţial
• Starile febrile prelungite:
 Septicemii
 Endocardite
 Tuberculoza
 Malarie
• Tifos exantematic
• Mononucleoza
• Pneumonie
• HIV
 Tratament
 Dieta 1, Regim 1-2-3
 Dieta hidrica si semilichida (lapte si derivate,ceaiuri,compot,supe,oua) ,
imbogatita in p.covalescenta(carne tocata , cartofi) 2000-2500 kcal/zi
 Terapia antimicrobiana : antibioterapie: Levomecitina( Cloramfenicol)-
 bacteriostatic ce se concentrează bine în sistemul limfatic, per os : 0,5 gr x 4
ori/zi (perioada febrila) + 4 zile de T normala;
apoi
0,4 gr x 4 ori/zi urmatoarele 4 zile
apoi
0,25 gr x 4 ori/zi urmatoarele 4 zile

• Ampicilina;
• Fluorchinolone: Ciprofloxacina 1g/zi per os timp 10-14 zile; Ofloxacina
• Cefalosporine de generatia III: ceftriaxon,cefoperazon 1g/zi;
Durata tratamentului in mediu 10-14 zile;
 Tratament
• Solutie Glucoza 5% ;
• Ringer
• Trisoli
• Hemodez + Cocarboxilaza si Ac.ascorbic, vitaminele B1;B6;B12;
• Corticoterapie in forme severe : Dexametazon/Hemisuccinat de
hidrocortizon (3-7 zile).

In perforatie intestinala: tratament chirurgical/conservator cu antibiotice.

Hemoragie intestinala: dieta restrictiva absoluta, pungi de gheata pe abdomen

-Hemostatice: Clorura de Calciu 10%; Vicasol 1%; transfuzii de singe; solutii
poliionice (Trisare;Acesare);
 Tratament
• Gargare pentru cavitatea bucala cu :
- Acid boric 2%
- Bicarbonat de sodiu
• Pentru evitarea escarelor si staza in plamini:
pacientul se va intoarce de pe o parte pe alta la
fiecare 2 ore.
• In constipatii- clisma
• Meteorism – tub pentru evacuarea gazelor
 Profilaxie
Masuri nespecifice antiepidemice :
• — Izolarea bolnavului în staţionar, transportarea cu
transport sanitar;
• — Declararea nominală despre fiecare caz de boală la
CMP;
• — Anchetarea epidemiologică a focarului cu depistarea
persoanelor contactate;
• — Dezinfecţia curentă şi terminală;
• — Supravegherea contactaţilor timp de 21 zile cu
termometrie zilnică, un exa-men bacteriologic al urinei şi
materiilor fecale şi RHAP cu antigenul Vi o singură dată;
• — Dispensarizarea convalescenţilor;
 Profilaxie
 Masuri specifice:
Imunizarea specifica: Vaccinarea antitifica are utilizare
limitata,deoarece protejeaza numai 70 % si are efecte
adverse.
Sunt 2 vaccinuri cunoscute:
- Vaccin chimic omorit, inactivat prin caldura si
fenol(parenteral)(70-80%)
- Vaccin atenuat oral pe baza de antigen purificat Vi , o
singura administrare i/m( capsule sau lichid) ( durata 3 ani)
- Vaccinarea impotriva Febrei tifoide a avut loc in Texas
1943 prima data!
Va multumesc pentru atentie!