Sunteți pe pagina 1din 26

Ministerul Sănătății Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “ Nicolae Testemițanu “

Catedra Chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie orală


“Arseniu Guțan”

Sinuzitele odontogene cronice


STUDENT: ZAMFIR RADU GR. 1304
COORDONATOR: MELNIC IURIE ASISTENT UNIVERSITAR
Planul
1. Generalități privind inflamațiile sinuzale cronice.
2. Clasificarea sinuzitelor cronice
3. Factori favorizanți și cauzali în sinuzita maxilară
4. Etiopatogenia
5. Anatomia patologică
6. Simptomatologia
7. Diagnosticul
8. Diagnosticul diferențial
9. Tratamentul
Generalități privind SCr
Sinuzita maxilara cronică odontogenă- inflamația cronică a mucoasei sinusului maxilar
instalata consecutiv unei infecții dentare netratata la timp sau tratata necorespunzător.
Sinuzită cronică exacerbată – pe fonul inflamației cronice a mucoasei sinusului maxilar are loc
reacutizarea procesului cronic.
- pot evolua sub așa formă de la început sau pot fi consecință a sinuzitei acute.
- după datele profesorului D. Șcerbatiuc sinuzitele odontogene (inclusiv cele cronice) ocupă
8.6% din numărul total de infecții odontogene.
- cel mai frecvent sinuzitele cronice sunt de origine nazală, iar microorganismele implicate mai
des sunt Pneumococul, Streptococul, Stafilococul, Colibacili, Klebsiella, Proteus, mai rar – H.
influenzae, S. Aureus.
Clasificarea sinuzitelor cronice
I. După Шаргородский IV. După localizare V. După formă
1. Purulentă 1. Maxilară 1. Catarală
2. Polipoasă 2. Etmoidală 2. Purulentă
3. Parietal – hiperplastică 3. Frontală 3. Polipoasă(hiperplastică)
II. După apariție 4. Sfenoidală 4. Cazeoasă
4. Primară 5. Necrotică
5. Secundară 6. Atrofică
III. După relația cu mediul extern 7. Cronică cu acutizare
6. Închisă
7. Deschisă
Factori favorizanți și cauzali în sinuzita maxilară
Factori favorizanți:

Polipi sinuzali Surmenaj fizic și psihic


Deviații de sept Suprarăcirea şi supraîncălzirea
Obstrucția ostiumului maxilar prin edem al mucoasei Maladii ale sângelui
Hiperplazia mucoasei Stări decompensate
Scăderea rezistenței organismului la gripa Pneumonii
Infecții virotice acute Alergii
Diabet Dereglări metabolice
Factori favorizanți și cauzali în sinuzita
maxilară
Factori cauzali:

Infecțioși odontogeni: Infecțioși neodontogeni:


-Parodontita apicală acută sau cronică. -Rinite, etmoidite.
-Chist-radicular, folicular, rezidual. -Dacriocistite.
-Granulom. -Tumori (epulis).
-Periostita. -Maladii specifice (TBC, Sifilis, etc.)
-Osteomielita. -Implanturi.
-Dinte inclus și retinat, distopie dentară -Augmentare osoasă.
-Pungi parodontale. -Tratament chirurgical/terapeutic eșuat
Etiopatogenia
Sinuzita odontogenă apare în urma interacțiunilor patologice dintre structurile dento-
parodontale și sinus (de cele mai dese ori – maxilar).

Nu se întâlnește la sugari. Este rară la copii și tineri.

Această situație are loc din cauza că la naștere sinusul este mic, cu timpul el se pneumatizează,
dar totuși la o vârstă fragedă, distanța dintre rădăcini și podeaua sinusului este relativ mare
Anatomia patologică
 Poate fi afectată doar mucoasa planșeului sinusului sau în întregime.
 Mucoasa prezintă un infiltrat inflamator limfo-plasmocitar, apar procese de fibroză, polipi.
 Polipii pot proemina în alveolă sau în fosa nazală.
 Când orificiile de drenare se obturează secretele retenţionate în sinus determină apariția empiemului
sinuzal și reacutizarea proceselor inflamatorii.
 Fetiditatea secrețiilor este dată de prezența germenilor anaerobi.
 Din considerentele evolutive, Sinuzita cronică se clasifică în 3 stadii:
1. Reversibilă
2. Parțial reversibilă
3. Ireversibilă
Anatomia patologică
1. Sinuzita Cronică Reversibilă
Se observă:
• mucoasă exsudativă
• creșterea vâscozității mucusului și încetinirea mișcărilor ciliare
• în unele cazuri, s-a constatat dispariția parțială sau totală a cililor, care poate fi reversibilă, dacă
celelalte straturi ale mucoasei sunt lezate într-un grad redus.
• creșterea IgA și neutralizarea anticorpilor specifici în celulele epiteliale de către IgA.
Anatomia patologică
2. Sinuzita Cronică Parțial Reversibilă
• creșterea hiperemiei, edem marcat, uscăciunea mucoasei
• creșterea IgM și IgG
3. Sinuzita Cronică Ieversibilă
• ulcerații, dispariția totală a cililor cu metaplazie epitelială
• tendință de sclerozare și chisturi de natură glandulară
• fibrozarea cât a mucoasei atât și a vaselor
• creșterea IgM și IgG, scăderea complementului seric
Simptomatologia
 Debutează prin dureri matinale la nivelul etajului mijlociu al feței și senzație de tensiune în
regiunea genio-suborbitară
Permanent cacosmie subiectivă
 Devine supărătoare doar la obturarea ostiumului nazal sau a comunicării buco-antrale.
 Starea generală uneori nu este afectată, dar se pot întâlni pacienți subfebrili, apatici, indispuși,
astenici.
 Concomitent cu Sinuzita Croica bolnavii pot avea boli concomitente: laringite, faringite, diaree
(din cauza înghițirii sau scurgerii puroiului).
Diagnosticul
1. Examenul Clinic
A. Examenul Exobucal:
- edem slab cu ștergerea reliefului osos și a șanțurilor peribucale
- la rinoscopie anterioară: mucoasă cu congestie, hiperemie, îngroșată, acoperită de secret muco-
purulent.
- palparea peretelui anterior – dureroasă

B. Examenul Endobucal:
- congestie și edem la nivelul vestibulului superior
- putem observa dintele cauzat sau o comunicare buco-sinuzală
- semnul Valsalva pozitiv și refularea lichidelor din gură în cavitatea nazală sunt prezente în caz de
comunicare buco-sinuzale
Diagnosticul
2. Examenul paraclinic
A. Puncția - la puncția în meatul inferior putem obține puroi
B. Radiografie cu contrast și simplă (incidența semiaxială, CT, OPT)
- Radiografic se determină factorul etiologic odontogen
- Radioopacitate mai intensă marginal de-a lungul pereților sinuzali, formând un chenar
neregulat, uneori destul de gros, datorită îngroșării mucoasei neuniforme și prezenții polipilor.
- Micşorarea volumului SM, cu contrast se văd și polipii
C. Diafanoscopia
- semnul lui Heryng – lipsa de transparență a sinusului
- semnul lui Davidson – lipsa de iluminare a papilei de pe partea afectată
- semnul lui Garel – bolnavul nu percepe lumina de partea bolnavă
Diagnosticul
D. Sinusoscopia
E. Examenul bacteriologic și antibiograma
F. Analiza generală a sângelui:
- leucocitoză
- VSH mărit
Puncția sinusului maxilar folosind
Troacarul lui Kulikovskii
dontogenic Diseases of the Maxillary Sinus Chapter | 20 |

Fig ure 20-3 Transillumination of the maxillary sinus with a fiberoptic


light source. The left maxillary sinus is normal and is transilluminated by
the fiberoptic light source in the palate. The right maxillary sinus is filled
with fluid or pus from infection and has decreased transillumination.
Diagnosticul diferențial
1. Sinuzita cronică rinogenă 5. Chisturile maxilarelor (folicular, radicular etc.)
- după pusee de rino-sinuzită - se depistează radiologic și clinic
- lipsesc cauze odonto-parodontale
- de obicei – bilaterală 6. Tumorile maligne de mezo- și suprastructură
- la debut pot semăna nu Sinuzita maxilară cronică
2. Sinuzita maxilară fungică
- calcificări nodulare/liniare pe CT 7. Sinuzitele maxilare specifice (Lues, TBC, etc.)
- examen microbiologic – Aspergillus - foarte rare
- examen histopatologic – de certitudine! - diagnosticul se stabilește prin testele specifice

3. Sinuzita maxilară alergică 8. Sinuzite consecutive fracturilor de maxilar


- de obicei sezoniere - hematom intrasinuzal infectat
- pentru diagnostic trebuie de identificat alergenul - corpi străini in sinus

4. Chist mucos intrasinuzal (mucocel)


- de obicei asimptomatic, dar poate fi și dureros
- pe radiografie – imagine de ”răsărit de soare„
Tratamentul
1. Îndepărtarea factorului etiologic (extracția dentară, rezecție apicală, chistectomie, etc.)
2. Cura radicală a sinusului maxilar
- procedeul Caldwell-Luc
- procedeul Denker
3. Preoperator și postoperator – tratament medicamentos:
- Antibiotice (amoxicilina+ac. clavulanic; ampicilina; cefalosporine gen. II, III; clindamicina) (8-14 zile)
- Antimicotice (Nistatina 600000 U 4 ori/zi; Fluconazol 50mg 1 dată/zi)
- Analgetice (Tramadol 50 mg 3 ori/zi per os; Baralgină i/v 5ml în accese (maxim 1 data la 6 ore); Tempalgin 1
comprimat, la efect slab peste 4 ore încă 1 comp.)
- Hiposensibilizante – (Suprastin 1 comp 3 ori/zi, Tavegil 1 comp 2 ori/zi sau 2(maxim 6) ml s/c sau i/m)
- Vazoconstrictori – (Otilin, Xylometazolin cîte 1 puf de 2 ori/zi, Naftizină 1-2 pic de 2ori/zi)
- Antipiretice (Paracetamol 1 comp 3ori/zi cu 30 min înaite de masă)
- Dezintoxicare (perfuzii sol. NaCl 0.9% / Glucoza 10% 500-1000ml )
Tratamentul (procedeul Caldwell-Luc)
- Presupune: deschiderea largă a sinusului, înlăturarea mucoasei modificate şi crearea
rinostomei.
- Indicații – sinuzită odontogenă cronică, sinuzite maxilare hiperplastice, sinuzită perforativă.
- Etapele:
◦ Prelucrarea câmpului operator. Izolarea câmpului operator. Anestezia (generală sau loco-regională).
◦ Incizia (pe plica de tranziție de la 2-6). Decolarea lamboului periostal.
◦ Trepanarea peretelui anterior a sinusului maxilar.
◦ Înlăturarea mucoasei modificate (corpilor străini) cu îndreptarea la patomorfologie și antibioticogramă.
◦ Prelucrăm cu soluții antiseptice, Hemostaza și revizia.
◦ Rinostoma.
◦ Aplicarea tubului ciuruit și meșă iodoformată în sinus care se scoate în nas.
◦ Suturarea plăgii endobucale. Comprese locale. Pansamente zilnice.
Tratamentul (procedeul Denker)
- Deschiderea Sinusului Maxilar prin unghiul anterior-intern
1. se decolează apertura piriformă şi fosa canină,
2. se rezectează unghiul osos.
3. se deschide SM și se înlătură mucoasa modificată.
- Avantajul metodei - o comunicare largă nazo-sinusală.
- Dezavantajul – posibil de devitalizat dinții anterior.
Mulțumesc pentru atenție!