Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În cadrul acestui contact interpersonal,pe care actul medical îl necesită, medicul şi pacientul
nu se găsesc pe poziţii similare. Bolnavul este cel mai desavantajat. El se află sub influenţa
suferinţei fizice şi morale,a reacţiei psihologice create de această situaţie (în special frica,
anxietate), resimte în toată perioada bolii o stare de nesiguranţă.
Astfel pentru bolnavul aflat în această situaţie, medicul apare ca o fiinţă puternică, chiar cu
puteri magice,plin de energie şi multiple posibilităţi.
Pe de altă parte medicul în faţa actului medical este şi el influenţat de numeroşi factori, cel
mai importanti fiind însă factorii legaţi de propria personalitate, de modalităţile personale de
a reacţiona şi de a se dărui.
RELATIA MEDIC-PACIENT
Întâlnirea dintre medic şi pacient este o întâlnire dintre două personalităţi diferite,care stau
pe poziţii diferite.
Bolnavul poate veni cu diferite prejudecăţi la medic dar şi medicul are propriile aspiraţii,
dorind ca pacientul să corespundă acestora.
Aceste aşteptări ale medicului ţin de temperamentul său , în primul rând. Dacă medicul este
autoritar el îşi va dori un pacient docil, dacă este foarte ocupat îşi va dori un caz mai simplu
etc.
În cadrul relaţiei dintre medic şi pacient, trebuie sa ţinem cont de o serie de aspecte
arhaice, bine studiate "teritoriul" şi "distanţă critică"
OBSERVAŢIA BOLNAVULUI
Este un act spontan şi deliberat al medicului care apare în mod automat din
momentul în care pacientul intra in cabinet. Acest lucru nu trebuie să se transforme
însă în ceva jenant şi ostentativ.Medicul va nota în mod discret aspectele mimicii
bolnavului, atitudinea sa, postura, tonusul muscular,poziţia mâinilor şi a corpului.
Aceste elemente sunt adesea indicii ale dispoziţiei. Tonul vocii, mobilitatea sunt de
asemenea interpretate în acelaşi sens.
Modul cum este abordat medicul, aspectele vestimentare ,persoanele din anturaj
care însoţesc pacientul sunt deasemenea factori importanţi. Perceperea felului în
care bolnavul vorbeşte, a comportamentului său în cadrul examinării şi discuţiei
este deosebit de semnificativă pentru medic.În acelaşi sens calităţile psihologice şi
formarea psihologică a medicului sunt foarte importante.
Medicul, poate fi afectat de preconcepţii proprii privind anumite diagnostice şi
aşteptările sale pe care le-a făcut,din cadrul experienţei lui anterioare.
Exprimarea faciala a principalelor 5 emotii universale:
SURPRIZA
TEAMA
FURIA
FERICIREA
TRISTETEA
DEZGUSTUL
Supriza
Teama
Furie
Fericirea
Tristete
Dezgust
COMUNICAREA
Dialogul cu pacienţii trebuie să fie cât mai confidenţial şi dacă este posibil
numai în doi.
Numai în cazul existenţei evidente a unor trăsături isterice este mai bine să
asiste şi a treia persoană, pentru a nu da naştere la acuzaţii contra
medicului,în cazul în care pacientul nu este mulţunit de cel care îl examineză.
Probleme deosebite se pun la bolnavii psihici, precum şi la aceia cu deficienţe
sociale, familiale atunci când se pune problema notării
sau înregistrării convorbirilor care oricum nu se pot face fără încuviinţarea
bolnavului.
Comunicarea este un proces activ de transmitere si
receptionare de informatii, in care medicul trebuie sa aiba
abilitati:
1. de ascultare activa,
1. Formularea întrebărilor
2. Parafrazarea
3. Sumarizarea
4. Feedback-ul
Tipuri de intrebari
întrebări alternative
întrebări sugestive
Amintiţi-vă!
ASCULTĂM răspunsul!
Parafrazarea
(Gamble&Gamble,1993)
TIPURI DE FEEDBACK
Feedback-ul sandwich:
pozitiv-negativ-pozitiv
Feedback-ul suportiv:
recunoaste emotiile si lucrurile importante despre celalalt
Ex: “Care este motivul pentru care întârziem de fiecare dată după
pauză?“
Acţiunea Când...