Sunteți pe pagina 1din 35

RELATIA MEDIC- PACIENT

Aspecte ale comunicării cu


pacientul
RELATIA MEDIC-PACIENT

Relaţia medic-bolnav este pentru medicină o relaţie supremă, care depăşeşte


simplul aspect terapeutic, fiind "tot ceea ce poate fi organizat şi metodic pus în
scenă".

Relaţia medic-pacient trebuie privită în situaţii diferite şi etape diferite.


Pentru medicul mânat de dorinţa imparţialităţii obiective şi ştiinţifice,
PACIENTUL tinde adesea să dispară din faţa bolii. Analiza riguroasă şi
impersonală, pentru a decela leziunea şi a aprecia cauza, va duce automat la o vasta
metoda terapeutică, iar complexitatea mijloacelor tehnice de explorare şi
diagnostic duce la multiplicarea specialităţilor, aşa încât bolnavul ar putea fi studiat
pe bucăţi şi până la urmă ne-am putea gândi că un creier electronic ar integra
rezultatele şi ar arăta consecinţele.
Personalitatea bolnavului este importantă dar, tot atât de importantă este şi
personalitatea medicului care se ocupă de bolnav.
RELATIA MEDIC-PACIENT

Pacientul nu este dispus încă de la începutul bolii să se adreseze medicului, El se hotaraste în


funcţie de numeroşi factori. Venit în faţa medicului,în cadrul primei consultaţii medicale
pacientul "oferă" medicului propria sa "preconcepţie" privind boala.
Aceste oferte ale bolnavului vor continua atâta timp, până când medicul, cât şi pacientul vor
accepta o anumită boală. Dar această cale simplă nu este prezentă decât în 2/3 din cazuri, în
rest descoperirea bolii punând în faţa medicului mari dificultăţi.

În cadrul acestui contact interpersonal,pe care actul medical îl necesită, medicul şi pacientul
nu se găsesc pe poziţii similare. Bolnavul este cel mai desavantajat. El se află sub influenţa
suferinţei fizice şi morale,a reacţiei psihologice create de această situaţie (în special frica,
anxietate), resimte în toată perioada bolii o stare de nesiguranţă.

Astfel pentru bolnavul aflat în această situaţie, medicul apare ca o fiinţă puternică, chiar cu
puteri magice,plin de energie şi multiple posibilităţi.

Pe de altă parte medicul în faţa actului medical este şi el influenţat de numeroşi factori, cel
mai importanti fiind însă factorii legaţi de propria personalitate, de modalităţile personale de
a reacţiona şi de a se dărui.
RELATIA MEDIC-PACIENT

Sunt descrise numeroase tipuri de medici precum: medici doctrinari,medici


mentori, medici protectori, medici savanţi detaşaţi. Dar există şi pacienţi
hiperexigenţi, revendicativi, anxioşi, deoarece orice boală,în ultimă instanţă este şi
o reducere a libertăţilor şi comodităţilor obişnuite.
Intr-o clinică care are intenţii psihoterapeutice, medicii trebuie să aibă următoarele
calităţi:

-O putere de înţelegere faţă de bolnavi;


-Posibilitatea de a fi înţeles,respectat şi chiar iubit,datorită comportamentului său;
-O expresie de viaţă suficientă şi o maturizare deplină a personalităţii;
-Cunoştinţe psihologice şi ale comportamentului uman;
Trebuie subliniat că adesea medicul trebuie să stea în gardă,deoarece pacientul are
spirit de ranchiună şi poate acuza pe medic pentru boala sa
ETAPELE ÎNTÂLNIRII MEDIC-
PACIENT

Întâlnirea dintre medic şi pacient este o întâlnire dintre două personalităţi diferite,care stau
pe poziţii diferite.
Bolnavul poate veni cu diferite prejudecăţi la medic dar şi medicul are propriile aspiraţii,
dorind ca pacientul să corespundă acestora.
Aceste aşteptări ale medicului ţin de temperamentul său , în primul rând. Dacă medicul este
autoritar el îşi va dori un pacient docil, dacă este foarte ocupat îşi va dori un caz mai simplu
etc.

Pacientul vine la medic cu speranţa că va fi înţeles,că suferinţa lui va fi uşurată,că medicul


va fi competent, că va găsi suficientă solicitudine din partea personalului medical.

În cadrul relaţiei dintre medic şi pacient, trebuie sa ţinem cont de o serie de aspecte
arhaice, bine studiate "teritoriul" şi "distanţă critică"
OBSERVAŢIA BOLNAVULUI

Este un act spontan şi deliberat al medicului care apare în mod automat din
momentul în care pacientul intra in cabinet. Acest lucru nu trebuie să se transforme
însă în ceva jenant şi ostentativ.Medicul va nota în mod discret aspectele mimicii
bolnavului, atitudinea sa, postura, tonusul muscular,poziţia mâinilor şi a corpului.
Aceste elemente sunt adesea indicii ale dispoziţiei. Tonul vocii, mobilitatea sunt de
asemenea interpretate în acelaşi sens.
Modul cum este abordat medicul, aspectele vestimentare ,persoanele din anturaj
care însoţesc pacientul sunt deasemenea factori importanţi. Perceperea felului în
care bolnavul vorbeşte, a comportamentului său în cadrul examinării şi discuţiei
este deosebit de semnificativă pentru medic.În acelaşi sens calităţile psihologice şi
formarea psihologică a medicului sunt foarte importante.
Medicul, poate fi afectat de preconcepţii proprii privind anumite diagnostice şi
aşteptările sale pe care le-a făcut,din cadrul experienţei lui anterioare.
Exprimarea faciala a principalelor 5 emotii universale:

 SURPRIZA

 TEAMA

 FURIA

 FERICIREA

 TRISTETEA

 DEZGUSTUL
Supriza
Teama
Furie
Fericirea
Tristete
Dezgust
COMUNICAREA

Dialogul cu pacienţii trebuie să fie cât mai confidenţial şi dacă este posibil
numai în doi.
Numai în cazul existenţei evidente a unor trăsături isterice este mai bine să
asiste şi a treia persoană, pentru a nu da naştere la acuzaţii contra
medicului,în cazul în care pacientul nu este mulţunit de cel care îl examineză.
Probleme deosebite se pun la bolnavii psihici, precum şi la aceia cu deficienţe
sociale, familiale atunci când se pune problema notării
sau înregistrării convorbirilor care oricum nu se pot face fără încuviinţarea
bolnavului.
Comunicarea este un proces activ de transmitere si
receptionare de informatii, in care medicul trebuie sa aiba
abilitati:

 1. de ascultare activa,

 2. de intelegere a mesajului si de a raspunde unor intrebari,

 3. de interpretare a limbajului nonverbal,

 4. de motivare a interlocutorului pentru ca acesta sa sustina


conversatia.
Ascultarea activă

Prima întrevedere este şi cea mai


importantă.Discuţia nu trebuie să se
transforme într-un interogatoriu,ci să
fie mai ales o ascultare.
Tehnici ale ascultării active

1. Formularea întrebărilor

2. Parafrazarea

3. Sumarizarea

4. Feedback-ul
Tipuri de intrebari

 Intrebari deschise: permit libertatea in


alegerea raspunsului, exprimarea opiniilor,
sentimentelor;

 Intrebari inchise: sunt intrebari la care se


poate raspunde monosilabic si duc la
primirea unor raspunsuri directe, simple.
Formularea întrebărilor

 întrebări deschise: CINE, CARE, CÂND, CUM

 întrebări închise: DA, NU

 întrebări justificative: DE CE?, CE?

 întrebări alternative

 întrebări sugestive
Amintiţi-vă!

După ce am formulat o întrebare,

ASCULTĂM răspunsul!
Parafrazarea

Reluăm mesajul interlocutorului,


utilizând cuvintele şi construcţia logică.
Sumarizarea

Rezumăm sintetic, concis şi precis


mesajul care a fost transmis.
Feedback-ul

“Toate mesajele verbale şi nonverbale pe care o


persoana le transmite în mod conştient sau
inconştient ca răspuns la comunicarea altei
persoane.”

(Gamble&Gamble,1993)
TIPURI DE FEEDBACK

Feedback-ul pozitiv (nu lauda!):


Situational (nu general)
se adreseaza unui comportament specific
formulat intr-un mod pozitiv
valorizeaza comportamentul nu persoana

Ex defeedback pozitiv: “Apreciez tema pe care ai facut-


o, e foarte detaliata si organizata si ne va ajuta in
continuare in terapie”
Ex de lauda: “Super! E foarte buna tema pe care ai
facut-o. Esti super!”
TIPURI DE FEEDBACK

Feedback-ul sandwich:
pozitiv-negativ-pozitiv

Ex de feedback sandwich: “ Apreciezi deschiderea ta si felul in care


accepti parerile mele. Uneori simt ca ai pareri diferite pe care nu le
exprimi. Am nevoie sa vad parerile tale , chiar daca sunt diferite de ale
mele.”
TIPURI DE FEEDBACK

Feedback-ul suportiv:
recunoaste emotiile si lucrurile importante despre celalalt

Ex de feedback suportiv: “Vad ca e ceva neplacut pentru tine...” “Inteleg


ca asta este o urgenta pentru tine...”
TIPURI DE FEEDBACK

 SONDARE – obţinem mai multe informaţii pentru a avea


o imagine globală asupra problemei

Ex: “Care este motivul pentru care întârziem de fiecare dată după
pauză?“

ÎNŢELEGERE – reluăm cuvânt cu cuvânt ultimele idei ale


persoanei cu care comunicăm

Ex: “Am înţeles bine că .........?”


TIPURI DE FEEDBACK

 SUPORTIV – arătăm că problema celuilalt este importantă


şi pentru noi

Ex: “Observ/înţeleg că aţi dori să luăm o pauză.”

 DE TIP “EU”, “NOI” – descriem situaţia fără a aduce


acuzaţii sau critici persoanei

Ex: “Mă deranjează faptul că se vorbeşte la telefon în timpul lucarrii deşi


am stabilit inţial de comun acord anumite reguli.“
Structura aserţiunii… Eu

Acţiunea Când...

Efectul asupra mea Simt, Sunt...

Facultativ: cauza, Deoarece…


motivele

Rezultatul dorit Aş dori ca eu... (în nici


(ceea ce aş dori un caz „tu”)
referitor la mine)
Feedback-ul de tip Sandwich

pozitiv – negativ – pozitiv


EXAMENUL FIZIC

Realizează în primul rând o apropiere de intimitatea pacientului, fiind vorba de o apropiere


corporală, ceea ce pentru anumiţi bolnavi este foarte greu de acceptat.Totuşi un examen fizic
corect şi amănunţit are pentru pacient şi un efect securizant,în timp ce pentru alţii reprezintă
o "intrusiune",un fel de "vid" al intimităţii, acest fenomen fiind legat de conotaţia sexuală a
contactului fizic şi de reflexul de apărare
contra agresiunii.
Fenomenul de "distanţă critică" se aplică şi la om şi el ar reprezenta un cerc cu raza de 80
cm.Violând acest spaţiu, se va redeştepta reflexul arhaic de apărare,discret la adulţi,dar
foarte variabil la psihopaţii impulsivi şi copiii needucaţi
.Medicul în cazul examenului fizic trebuie să ţină cont de asemenea fenomene şi în
consecinţă apropierea corporală faţă de bolnav să fie făcută cu tact,fără grabă şi
mai ales să se dea explicaţiile necesare,ceea ce va face ca anxietatea din cadrul procesului
examinării fizice să scadă foarte mult
JOC DE ROL

Pacienta in varsta de 17 ani, venita impreuna cu mama la medic pentru : are


dureri de cap si ameteli de fiecare data in perioada tezelor. Ieri seara am
chemat si salvarea si am mers la spital dar analizele au fost ca de fiecare data
bune. Are note bune la scoala, iar noi mereu insistam, trebuie sa ia note bune,
sa se realizeze in viata.

Observatie, Dialog (intrebari inchise, deschise), nonverbal, paraverbal


DISCUTII

S-ar putea să vă placă și