Cetățile de pe teritoriul

Republicii Moldova
A elaborat : Iordache Andreea
Gr : IGC – 1903
A verivicat : Lector universitar –
botnaru DUMITRU
► Cetatea Soroca. Cetatea de pe bancnota de 20 lei.

► Cetatea Tighina. La indicația lui Ștefan Cel Mare.

► Cetatea de Scaun a Sucevei.

► Cetatea Hotin. ,, A se socoti cea mai frumoasă “.

► Cetatea Albă. 9 Hectare .

 Cetatea Soroca
Cetatea Soroca este situată pe Nistru și, e mult mai
mică decât Cetatea Albă, Hotin sau Tighina, este
aproape perfectă din punct de vedere arhitectural. Are
forma rotundă cu patru turnuri circulare și unul
dreptunghiular, sistem concentric de apărare, iar
interiorul era împărțit în trei nivele.
Fortăreața din Soroca păstrează o enigmă în ceea ce
privește perioada construcției sale. Cetatea de piatră pe
care o vedem azi se spune că a fost ridicată de un grup
de zidari din Transilvania, conduşi de meşterul Iacob,
care a şi lăsat o inscripţie în interiorul cetăţii: „a
construit acest castel Iacob”. Înainte de cetatea de piatră
a existat aici o cetate de lemn şi pămînt construită de
Ștefan Cel Mare , despre care se crede că, deşi a fost
menţionată abia în 1499, ar fi fost construită mai înainte.
Cetatea s-a păstrat bine, cu toate că, acum câteva
decenii, a fost renovată fără a se ține cont de specificul
istoric și materialul din care a fost zidită.
Cetatea are o formă circulară cu diametrul curţii interioare de 30,5 m, cu 5 turnuri, 4 circulare şi unul
prizmatic cu pasajul de intrare, toate amplasate la distanţe egale. Zidurile incintei, de 3,05 m grosime în
toate elementele sale, au o înălţime de 21 m, adîncite cu încă 7 m pînă la stratul cu rocă dură. Partea
superioară a cetăţii, dominată de turnurile ce se ridicau deasupra curtinelor cu 4 m, este înzestrată cu
crenel. În interiorul cetăţii trei rînduri de galerii de lemn, susţinute pe grinzi , erau destinate apărătorilor
cetăţii. În cetate se intra prin turnul prizmatic orientat spre Nistru.
 Cetatea Tighina
Cetatea din Tighina, la fel ca și celelalte trei
fortărețe de pe Nistru, este construită pe malul
drept al râului. Cetatea are aspectul unui patrulater
neregulat, fortificat cu ziduri exterioare. Se crede
că cetatea actuală a fost ridicată pe locul palăncii
așezate aici la indicația lui Ștefan cel Mare,
domnitor care a contribuit semnificativ la
edificarea sau dezvoltarea majorității fortărețelor
moldovenești.
În interiorul cetăţii se află şi un muzeu, unde
sunt păstrate obiecte descoperite de arheologi, dar
şi elemente butaforice care reprezintă diverse
crâmpeie din istoria cetăţii.
 Cetatea de scaun a Sucevei

Castelul avea forma unui patrulater regulat, cu laturile opuse de lungimi egale (laturile de est și
de vest aveau 40 m, iar cele de sud și de nord 36 m). În exterior, la fiecare colț al cetății, dar și pe
mijlocul fiecărei laturi, erau dispuse turnuri pătrate de apărare (bastioane) cu latura de 4 m.
Zidurile aveau o grosime de aproximativ 2 metri, fiind construite din piatră nefasonată, între
pietre aflându-se umplutură de piatră legată cu mortar, în care s-a mai pus piatră și cărămidă
sfărâmată. Au mai fost întrebuințate în masa de zidărie și bârne din lemn de stejar pentru a evita
fisurarea zidurilor în urma tasării.
Pe latura de est, la o distanță de aproximativ 4 metri de ziduri, a fost săpat un șanț de apărare cu
o adâncime variabilă, în jur de 10 metri.
În castel se intra printr-o poartă semicirculară (cu raza de 1,5 m) aflată pe latura de sud. Castelul
avea în mijloc o curte interioară largă. În interiorul cetății, pe latura de est, se afla camera de
gardă. De-a lungul zidurilor erau săpate pivnițe boltite ample, deasupra cărora se înșirau mai
multe încăperi: camera domnitorului, camera doamnei, baia domnească, depozitul de alimente,
un paraclis și o închisoare.
Cetatea de Scaun a Sucevei
 Cetatea Hotin

Cetatea Hotinului „...în ziua de azi iaste vrednică de a se socoti cea mai frumoasă şi
mai mare decât celelalte ale Moldovei", scria Dimitrie Cantemir în lucrarea
„Descrierea Moldovei". Și, într-adevăr, fortăreața este și astăzi o capodoperă
arhitecturală de o rară frumuseţe, cu ziduri masive ornamentate cu brâuri din
cărămizi de culoare roşie.
Cetatea Hotin este considerată de vecinii de peste Nistru una dintre cele 7 minuni
ale Ucrainei. Apariția cetăţii este învăluită în mister, deși ipoteze sunt mai multe. Una
dintre ele susține că prima fortăreață a fost ridicată acum o mie de ani.
Se știe sigur doar că a fost construită pentru apărarea de hoardele inamice care veneau
de peste Nistru. Cetatea Hotin a suferit multe modificări atunci când se schimbau
stăpânii și a cunoscut o dezvoltare uimitoare pe timpul pârcălabilor moldoveni.
Fortăreaţa de la Hotin era considerată de către voievozi un simbol al domniei și tot aici
era locul de refugiu al domnitorilor răsturnaţi din scaunul domnesc, dar şi al boierilor
răsculaţi. 
 Cetatea AlbĂ
O altă bijuterie arhitecturală moldovenească, aflată
în prezent pe teritoriul Ucrainei, este și Cetatea Albă.
Herodot numea fortăreața „Cetatea Şerpilor", datorită
mulțimii de târâtoare ce o invadau.
Cetatea Albă a fost botezată anume așa datorită
pietrei de culoare albă din care a fost ridicată, cu toate
că pe parcursul veacurilor nuanța acesteia s-a cam
întunecat. a fost zidită la indicația voievozilor
Moldovei, fiind cucerită de  turci în anul 1484,
aceasta a fost adaptată noilor necesități. Biserica
ortodoxă înălțată în interiorul cetății la porunca lui
Ștefan cel Mare a fost transformată în moschee.
Minaretul locașului mahomedan a fost păstrat și după
ce în 1812 cetatea a fost preluată de către Imperiul
Rus, turnul fostei moschei fiind folosit pe post de far
pentru vasele ce se apropiau de pe Nistru. Suprafața
totală a fortăreței depășește nouă hectare, iar până
acum au rămas doar o parte din cele 34 de turnuri de
altădată.