TRUNCHIUL CEREBRAL

 Trunchiul cerebral este situat in

continuarea maduvei spinarii ;
 Prezinta :
 Fata ventrala
 Fata dorsala
 Fete laterale
 Este alcatuit din :
 Bulb rahidian
 Punte (puntea lui Varolio)
 Mezencefal
Limite:
 Superior – plan orizontal
superior de coliculii
cvadrigemeni superiori
 Inferior – plan orizontal prin
marginea inferioară a
decusaţiei piramidale
 Lungime: 8,5-9 cm
BULBUL RAHIDIAN
FAŢĂ VENTRALĂ

 Formă trapezoidală
 Delimitată de măduva spinării prin
decusatia piramidala (baza mică), iar de
punte prin sanţul bulbo-pontin (baza mare);
 Prezinta :
 Piramidele bulbare
 continuarea cordoanelor anterioare
medulare
 la extremitatea lor sup., în şanţul
bulbopontin este originea aparentă n.VI
(abducens)
 Olivele bulbare (continuarea cordoanelor
laterale medulare)
 Sanţul median ventral bulbar
 Sanţurile colaterale ventrale (preolivare)
 Sanţul median ventral bulbar
 întrerupt inferior de decusaţia
piramidală
 evazat la nivelul joncţiunii
bulbopontine delimitând foramen
caecum
 Santul preolivar
 Dispus anterior olivelor
 Reprezinta continuarea santului
anterolateral medular
 Originea aparenta a nervului
hipoglos
BULBUL RAHIDIAN
FAŢĂ DORSALĂ

 Parte inferioară, extraventriculară

(conţine continuarea tracturilor
gracilis şi cuneatus)
 Parte superioară, ventriculară, care
împreună cu faţa dorsală a punţii
formează fosa romboidă (planşeul
ventriculului IV)
 Tractul gracilis se termină în clava
ce conţine nucleul gracilis
 Tractul cuneatus se termină în
nucleul cuneat
 Deasupra acestor nuclei tracturile
se continuă cu corpul restiform şi
juxtarestiform ce alcătuiesc
împreună pedunculul cerebelos
inferior
BULBUL RAHIDIAN
FEŢE LATERALE

 Posterior de oliva bulbară

 şanţul colateral dorsal
 Originea aparenta nervilor glosofarigian,
vag si accessor
 tuberculul cenuşiu (nucleul spinal al
trigemenului)
 Inferior – cordonul lateral medular
 Superior olivei bulbare, în şanţul
bulbopontin – originea aparentă a nervului
facial si a nervului vestibulocohlear
PUNTEA

 Faţa ventrală (aspect striat, alungită transversal)

Limite
 Inferior – şanţul bulbo-pontin
 Superior – şanţul ponto-peduncular
 Median – şanţul bazilar, artera
bazilară
 Lateral – piramidele pontine
(tracturile corticospinale şi nucleii
pontini)
 Faţa dorsală
 Cuprinsă între pedunculii cerebeloşi
superiori
 Formează segmentul superior al fosei
romboidale
 Faţa laterală
 Se continuă fără limite de
demarcaţie cu pedunculul
cerebelos mijlociu
 FOSA ROMBOIDĂ

 2 triunghiuri şi şanţul median vertical

 Triunghi bulbar = Calamus scriptorius
 Tija calamusului (şanţul median) – împarte în
2 jumătăţi simetrice, dr şi stg
 Trigonum hipoglossi
 Sulcus limitans
 Aria vestibulară (lateral de sulcus limitans) –
se întinde pe toată înălţimea fosei
 Triunghiul vagal (nucleul vagal)
 Funiculus separans – fascicul de
substanţă albă ce străbate
trigonul vagal
 Area postrema – porţiunea cea
mai caudală a trigonului vagal;
 Obex (lamă de substanţă cenuşie)
– în unghiul inferior al fosei;
 Triunghi pontin
 Eminetia teres (nucleul
abducens) – sit la baza
triunghiului pontin
 Coliculus facial
 Sulcus limitans ce se
lărgeşte sup şi formează
fovea superior (nucleul
masticator principal)
 Locus coeruleus (nucleus
coeruleus)
MEZENCEFAL

 Faţa ventrală
 Discontinuă datorită direcţiei divergente a
pedunculilor cerebrali
 Reprezentată de feţele ventrale şi mediale ale
pedunculilor cerebrali, încrucişate cranio-caudal
de : arterele cerebeloase superioare, arterele
cerebeloase posterioare, tracturile optice
 Feţele mediale:
 şanţ unde are originea nervul
oculomotor
 Delimitează cu tracturile şi
chiasma optică fosa
interpedunculară (spaţiul
optopeduncular)
 Inferior se află substanţa perforată
posterioară (pătrund ramurile centrale
ale arterei cerebrale posterioare)
 Faţa dorsală
 Coliculii cvadrigemeni ( 2
perechi de proeminenţe
rotunjite) separate printr-
un şanţ cruciform
 Santul cruciform prezinta :
 braţ vertical
 evazat cranial, loja glandei pineale
 braţ conjunctival – conectează
coliculii cu corpii geniculaţi lateral
şi medial
 Faţa laterală
 Încrucişată cranio-caudal de
tractul optic, nervul trohlear şi
artera cerebrală posterioară
VASCULARIZATIA TRUNCHIULUI
CEREBRAL

 Trunchiul cerebral este vascularizat prin

intermediul a trei grupuri arteriale:

- Arterele paramediene 

- Arterele circumferenţiale lungi 

- Arterele circumferenţiale scurte, ram din arterele

circumferenţiale lungi
 La nivelul bulbului aceste artere provin din:

- Artera bazilară;
- Arterele vertebrale;
- Arterele spinale anterioară şi posterioară;
- Artera cerebelară postero-inferioară.
 La nivelul punţii aceste artere provin
din:

- Artera bazilară;
- Artera cerebelară superioară;
- Artera cerebelară anteroinferioară.
 La nivelul mezencefalului aceste
artere provin din:

- Artera cerebrală posterioară;

- Artera cerebrală superioară;
- Artera bazilară.