Alimentația femeii gravide

Alimentația femeii gravide

• Dieta unei gravide trebuie să conțină
alimente care susțin atât sănătatea fătului,
cât și a mamei.
•  Iată care sunt recomandările noastre, în
funcție de fiecare trimestru de sarcină.
 Dieta unei gravide în primul trimestru de sarcină

• În primul trimestru de sarcină este recomandat să alegi alimente bogate

în acid folic, bune pentru dezvoltarea sistemului nervos al fătului. De
asemenea, mâncărurile care conțin vitamina B6 ajută la combaterea
stărilor de greață, destul de frecvente la începutul sarcinii. Un alt lucru
de urmărit este alegerea acelor alimente care conțin fier – ajută
organismul și cresc volumul de sânge.

• Acid folic: portocale, cartof copt, tărâțe de grâu sau de ovăz, asparagus, broccoli, ouă, spanac
• Vitamina B6: banane, orez brun, fasole neagră, pâine integrală de grâu, somon, mix de nuci, iaurt
grecesc
• Truc pentru greață: ține lângă tine biscuiței sărați pe care sa-i ronțăi dimineața, înainte de a te da
jos din pat.
• Fier: carne roșie, pește, broccoli, orez brun, legume cu frunze verzi, semințe de dovleac, terci de
ovăz, stafide, fructe uscate, humus
• Truc pentru absorbirea optimă a fierului: Este nevoie de vitamina C pe care o poți obține ușor
dintr-un suc de portocale. Spre exemplu, poți combina portocala cu alte fructe bogate în fier
(căpșuni, pepene galben, struguri, prune, piersici etc).
 Acidul folic-vitamina B 9

• Acidul folic (și anionul său, folat; denumit și vitamina B9, vitamina M sau folacină)

[10] este un tip de vitamina B, cu foarte multe roluri importante în organismul uman.

[11] 

• În organism se regăsește sub formă de ion folat, și este introdus în alimente ca

stabilizator în timpul procesării și depozitării.[Folatul este necesar pentru organism
pentru sinteza ADN și ARN și pentru metabolizarea aminoacizilor necesari pentru
procesul de diviziune celulară.
• Acest compus nu este sintetizat de către corpul uman, așadar pentru om singura
sursă este cea dietară, fiind astfel un nutrient esențial pentru funcționare.[15] Foarte
multe alimente conțin acid folic
 Vitamina B 6

• Cele trei forme principale ale vitaminei B6 sunt piridoxină

, piridoxal și piridoxamină, care, în ficat, sunt convertite în 
piridoxal 5'-fosfat (PLP) - un cofactor în multe reacții ale 
metabolismului aminoacizilor.
• PLP este de asemenea necesar pentru reacția enzimatică ce
are ca efect eliberarea glucozei din glicogen.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_B6 -despre vitamine, formule chimice

 Dieta unei gravide în al doilea trimestru de sarcină

• În cel de-al doilea trimestru de sarcină sunt recomandate

alimentele bogate în calciu și vitamina D, care ajută la o bună
dezvoltare a dinților și a întregului sistemul osos al fătului. Totodată,
include mâncăruri ce conțin acizi grași omega 3, esențiali pentru
dezvoltarea creierului copilului. Nu uita și de vitamina A
(betacaroten), însă alege surse alimentare sigure în sarcină.
• Calciu: Lapte, migdale, semințe de susan, brânzică dulce, iaurt, orez, brânză, sardine
• Truc pentru momentele când te simți obosită: Ține o pungă de migdale în geantă atunci când
nu ești acasă și ai nevoie de mai multă energie.
• Betacaroten: portocale, papaya, morcovi, spanac, mango, broccoli, cartof dulce
• Acizi grași omega 3: somon, nuci, sardine
• Truc pentru absorbirea optimă a fierului: Acest element este în continuare esențial pentru a
menține organismul sănătos. Nu bea cafea sau ceai atunci când mănânci pentru că în acest
caz fierul din alimente se absoarbe mai greu.
Dieta unei gravide în al treilea trimestru de sarcină

• Odată ajunsă în această etapă, ai nevoie de o alimentație care să-ți confere mai
multă energie, necesarul zilnic fiind mai mare cu cel puțin 200 de calorii decât
înainte de sarcină. De asemenea, acum este momentul să alegi acele mâncăruri
bogate în vitamina K (ajută la coagularea sângelui, dar în același timp are un rol
esențial la naștere și alăptare).
• Alimente care îți dau energie: brioșă cu o felie de brânză, banana, brânză, o felie
de turtă dulce, humus, brioșă din făină integrială
• Vitamina K: pepene, pâine prăjită din făină integrală, fasole verde, broccoli,
rucola, paste
• Truc pentru probleme digestive: Dacă te confrunți cu arsuri în ultimul trimestru
de sarcină, renunță la mâncărurile prea condimentate sau piperate. De
asemenea, în acest stadiu poți avea probleme cu constipația. Soluția constă în
alegerea unor alimente bogate în fibre și într-o hidratare corespunzătoare.
•  
ALIMENTAŢIA FEMEII GRAVIDE ŞI A CELEI CARE ALĂPTEAZĂ

Modificările produse de sarcină

• transformări structurale;
• transformări fiziologice;
• transformări ale glandelor endocrine;
• transformări psihice.
 Modificările produse de sarcină
• Creșterea ponderală

Ultimele studii spun că este firească o creștere ponderală de 12 kilograme

+/- 3 kilograme în timpul sarcinii. Ritmul creșterii este mai mare după
săptămâna a 20-a de sarcină. Specialiștii spun că în primul trimestru o
femeie ia în greutate aproximativ 1-2 kilograme, în trimestrul al II-lea, 4-5
kg, iar în trimestrul al III-lea 5-6 kilograme.

Această creștere se datorează conținutului uterin (făt, placentă, lichid

amniotic), al uterului și glandelor mamare, creșterii masei sanguine,
retenției lichidelor și a depozitelor de grăsime. De asemenea, majoritatea
femeilor, la două săptămâni după naștere pot pierde nouă kilograme din
această greutate în surplus, însă aceasta nu este o regulă.
 Modificările produse de sarcină
• Sângele

În timpul sarcinii are loc o creștere a volumului plasmatic și eritrocitar, dar în mod inegal, ceea
ce creează un fenomen de „diluție” care are ca efect scăderea concentrației de hemoglobină
(anemie). De asemenea, medicii spun ca în perioada celor nouă luni, apare o stare de
„hipercoagulabilitate” fiziologică, ceea ce favorizează trombozele venoase. Nu este exclus ca
unele femei să se confrunte cu o accentuare a varicelor membrelor inferioare.

Respirația

Gravida are uneori senzația că respiră mai greu (dispnee). Medicii explică acest fapt prin
creșterea numărului de respirații pe minut și prin presiunea făcută de către abdomenul mărit
asupra diafragmului (mușchiul despărțitor dintre abdomen și torace) - în special în ultimul
trimestru de sarcină. Sunt și cazuri în care răcelile sunt mai dese, iar sinuzita se poate accentua.
 Modificările produse de sarcină
• Modificările sânilor

Sânii cresc în volum și suferă modificări ale pigmentației mameloanelor și areolei mamare. Are loc o
creștere a vascularizației sânului, vasele de sub piele devenind vizibile. Se produc astfel trei fenomene:
mamogeneza - dezvoltarea glandei mamare pentru a fi aptă de alăptare, galactogeneza - pregătirea glandei
mamare de a produce lapte, galactopoieza - fenomenul de întreținere a secreției lactate.

Aparatul urinar

Medicii afirmă că modificările din timpul sarcinii sunt cauze ale frecvenței crescute a infecțiilor urinare.
Totodată apar și urinări frecvente ca o consecință a presiunii exercitate de uterul mărit asupra vezicii
urinare.

Aparatul digestiv

Gravida poate prezenta greață dimineața, dar și pe parcursul zilei. Greața este mult mai accentuată în
primul trimestru de sarcină pentru că are loc o creștere a secreției salivare. În sarcină poate să apară și
constipația. În unele cazuti, gravida se poate confrunta și cu prezența hemoroizilor (datorită presiunii
abdominale mari).
 Modificările produse de sarcină
• Sistemul endocrin

Sistemul endocrin suferă transformări remarcabile. Numeroase glande endocrine își măresc volumul
(hipofiza, tiroida). Ovarele se măresc și ele. Ovulația este întreruptă în urma fecundației, iar foliculul
ovulator se transformă în corp galben de sarcină.  Ciclul menstrual se întrerupe în mod obișnuit pe toată
perioada sarcinii.

Uterul

Acesta suferă cele mai mari transformări, fibrele musculare se măresc de 10 ori. Volumul cavității uterine
se poate mări chiar mai mult de 500 de ori. Uterul își schimbă forma, care în primele luni este ca o pară,
apoi devine sferic, iar în final capătă o formă ovoidă.

Pielea

Pielea este mai destinsă și mai lucioasă, din cauza hipervascularizației de sarcină. Vergeturile apar des în
sarcină și au o culoare roșie-violacee, iar după naștere devin albe-sidefii.
 Modificările produse de sarcină
• Sistemul osos și musculatura

În ultimele luni de sarcină, mărimea și greutatea uterului determină o presiune suplimentară asupra
mușchilor spatelui. Curburile coloanei vertebrale se accentuează. Apar durerile de spate. Odihna
este foarte importantă pentru reducerea durerilor. Specialiștii recomandă somnul din poziția întinsă
pe lateral, nu pe spate, și gimnastică pentru gravide.

Genital

Apare leucoreea, mai abudentă și mai fluidă, prin creșterea formării de mucus de către glandele
cervicale sub acțiunea estrogenilor. Se indică respectarea regulilor de igienă intimă și urmărirea
periodică prin examen citobacteriologic.

Schimbări emoționale, afective

Viitoarea mamă va trebui să se obișnuiască cu noul ei statut psiho-social. Responabilitățile care îi

revin declanșează adesea în cele nouă luni de sarcină schimbări dese și bruste ale stării de
dispoziție. Gravida se poate simți adesea tristă, distrată, incapabilă de a se concentra. Toate acestea
au ca substrat hormonii de sarcină, dar și emoțiile puternice pe care o viitoare mamă le simte.
 Nevoile energetice şi nutritive ale femeii
gravide şi a celei care alăptează
• plus de 400 kcal pentru prima jumătate a sarcinii;
• plus de 700 kcal pe perioada alăptării;
• aport suplimentar de proteine (cu valoare biologică mare);
• consum moderat de glucide;
• aport mărit de minerale şi vitamine.

• Recomandarea alimentelor optime în alimentaţia femeii

gravide şi a celei care alăptează

• carne şi derivate; lapte; brânzeturi; ouă; pâine şi derivate

cerealiere; grăsimi vegetale şi animale; legume; fructe.
 RESTRICŢII ALIMENTARE PENTRU FEMEI GRAVIDE ŞI LĂUZE

• cantităţi mici de leguminoase, produse grase,

dulciuri;
• se vor evita mâncăruri preparate prin prăjire, cu
sosuri grase, mâncăruri condimentate,
afumăturile, alimentele prea sărate, conservele
din carne şi peşte, alcoolul, cafeaua.
Restricţiile în perioada de alăptare
• se vor evita alimente care dau gust neplăcut
laptelui: ceapă, usturoi, produse foarte
aromate; alimente excitante: cafea, alcool,
cacao, ciocolată;
 MENIURI PENTRU FEMEILE GRAVIDE ŞI CARE ALĂPTEAZĂ
• Variantele de meniuri pentru mesele recomandate femeii însărcinate
• mic dejun (lapte şi băuturi calde, pâine cu unt şi legume); pentru femeia însărcinată
gustarea de dimineaţă (sanvişuri cu preparate proaspete şi unt, sucuri de legume şi fructe
sau fructe);
• dejun (supe uşoare, preparate de bază din carne slabă cu garnituri din cartofi şi paste şi
salate proaspete, deserturi din fructe); gustarea de după amiază (produse lactate slabe,
brânzeturi, legume şi fructe);
• cina (preparate din peşte, sote-uri din legume, deserturi din produse lactate sau din fructe).
• Variante de meniuri pentru femeia care alăptează
• mic dejun (lapte şi băuturi calde, pâine cu unt şi şuncă, şi legume, miere); gustarea de
dimineaţă (sanvişuri şi tartine cu preparate proaspete, brânzeturi şi unt, iaurt, biscuiţi,
sucuri de legume şi fructe sau fructe);
• dejun (supe şi ciorbe uşoare, legume umplute, preparate de bază din carne slabă cu
garnituri din cartofi şi paste şi salate proaspete, deserturi din aluaturi şi fructe); gustarea de
după amiază (produse pe bază de paste şi lapte, nectare, fructe, gelatine);
• cina (mămăliguţă cu brânză sau paste cu brânză, preparate din peşte, sote-uri din legume,
fripturi la grătar, deserturi din produse lactate sau din fructe), înainte de culcare, lapte şi
biscuiţi.