DIMENSIUNEA

RELIGIOASĂ A
EXISTENȚEI
 CUM A ÎNCEPUT TOTUL?
• Chiar dacă unii dintre noi nu cred în teoria că totul a pornit de la Dumnezeu și sunt
mai mult de partea celei științifice, vom urmări un material care ne arată cum s-a
format Pământul din această perspectivă;
 RELIGIA
• Așadar, religia, pe lângă momentul creației avea să influențeze și mai mult viața
oamenilor prin implicarea în cultură, de la literatură, la tradiții, obiceiuri, arhitectură și
muzică;
 ISTORIA CREȘTINISMULUI ÎN ROMÂNIA

• Istoria creștinismului în România a început în secolele II-III. În prezent

majoritatea românilor aparțin Bisericii Ortodoxe, spre deosebire de celelalte
popoare latine ce aparțin în marea lor majoritate Bisericii Catolice.
• Conform istoricului Tertulian numele lui Cristos ajunsese să fie cunoscut în
vremea sa inclusiv „popoarelor din, Marea Britanie, dacilor, germanilor și
sciților”, iar aceasta în condițiile în care populațiile respective erau inițial
păgâne. Academicianul Constantin Giurescu a dat ca exemplu Legiunea a V-a
Macedonica, care a staționat o vreme în Palestina, înainte de a fi mutată la
Troesmis și apoi la Potaissa, pe teritoriul actual al României.
 ISTORIA CREȘTINISMULUI ÎN ROMÂNIA

• Mult mai târziu însă, în România, religia avea să

influențeze atât formarea limbii române, cât și apariția
primelor texte literare;
• „A taia latura religioasa din istorie literaturii romanesti
inseamna a renunta la cunoasterea trasaturii celei mai
caracteristice din cultura noastra veche si una din fetele
ei de glorie” a spus Nicolae Carojan în Istoria literaturii
române vechi;
 APARIȚIA LITERATURII
• Începuturile literaturii române sunt legate de contextul din răsăritul Europei, un spaţiu complex
format pe temeliile tradiţiei bizantine. Începând cu secolul al XVII-lea, limba slavonă începe să fie
înlocuită treptat cu limba română. În această perioadă s-au tradus şi s-au tipărit cărţi religioase. Actele
de cultură din cele 3 ţări române demonstrează că mentalitatea religioasă este dominantă în Evul
Mediu.
• Dimensiunea religioasă a existenței îmbracă treptat forme de expresie românească; mai întâi prin
actul traducerii, apoi prin actul creației individuale, fie în cadrul bisericii, ca literatură religioasă, fie
în afara ei, ca literatură de inspirație religioasă. În ce masură participă fiecare dintre ele la scrierea
primelor pagini de literatură româna este întrebarea prin care poate fi rezumat cazul românesc al
începuturilor literaturii.
 CEI MAI IMPORTANȚI REPREZENTANȚI
• Din secolul al XVI-lea, limba română începe să fie folosită ca mijloc de comunicare în cultura scrisă, prin
texte originale (acte și scrisori particulare, documente de cancelarie, dar și în texte traduse, reprezentate de
scrieri religioase). Se scriu Psaltirea Hurmuzaki (traducere originală a psalmilor din slavonă în română),
Psaltirea Voronețeană în 1882 la Mănăstirea Voroneț, Codicele Voronețean în 1871 și Psaltirea Scheiană
(un manuscris realizat de 3 copiști).
• Biserica Ortodoxă s-a aflat în centrul vieții poporului român încă de la începutul acesteia. Mulți ierarhi ai
Bisericii Ortodoxe Române și-au adus o contribuție de seamă la consolidarea conștiinței de unitate
națională românească și la apăsarea credinței ortodoxe.
• Cei mai importanți reprezentanți au fost: Diaconul Coresi, Mitropolitul Varlaam, Mitropolitul Dosoftei și
Mitropolitul Antim;
 DIACONUL CORESI

• Este autorul primelor cărţi în limba română. A editat în total

circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare şi
răspândite în toate ţinuturile româneşti, facilitând unitatea
lingvistică a poporului român dar şi apariţia limbii române
literare.
• Coresi a avut o mare influenţă asupra evoluţiei limbii
române, deoarece acesta a creat primele scrieri cu alfabet
chirilic în ţara noastră. El a scris anumite texte printre care
cea mai importantă fiind "Tetraevanghelul" din 1560-1561.
 MITROPOLITUL VARLAAM MOȚOC AL
MOLDOVEI

• Mitropolitul Varlaam Moțoc al Moldovei înființează în

colaborare cu domnitorul Vasile Lupu, prima tipografie din
Moldova, la Mănăstirea “Sfinții trei ierarhi” din Iași.
• „Cazania” (1643) este cea mai însemnată lucrare a sa,
deoarece are cea mai îngrijită formă de exprimare a limbii
române din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Cuprinde
predici și învățături prezentate în unele duminici și sărbători
creștine.
 MITROPOLITUL DOSOFTEI BARILĂ AL
MOLDOVEI

• Mitropolitul Dosoftei Barilă al Moldovei traduce pentru prima

dată în limba română “Istoriile” lui Herodot, dar și un “Pateric
grecesc” și cartea “Mântuirea păcătoșilor”.
• A scris “Psaltirea în versuri” care a fost prima versificare a
Psalmilor într-o limbă națională, din Biserica Ortodoxă.
MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL

• Nu în cele din urmă, Mitropolitul Antim care este

considerat întemeietorul oratoriei prin predicile grupate
în didahii sau discursul de amvon.
• Este considerat un inovator al limbajului bisericesc prin
calitatea lexicală care o atribuie textelor sale (“Didahiile”,
cea mai amplă culegere a sa care cuprinde 35 de predici).
 RELIGIA ÎN ALTE DOMENII
• După cum am spus și la început, religia a purtat un
rol important nu doar în literatura română cât și în
artă, arhitectură și muzică;
• Cele mai importante reprezentări ale artei religioase
sunt icoanele;
• Icoana este o imagine plastică, artistică sau
artizanală a unor ipostaze sau acțiuni ale divinității
sau a unor sfinți sau zeități de rang secundar , fiind
deci considerată sacră (în special în cadrul religiei
creștine ortodoxe). Este expusă atât în lăcașurile de
cult, dar și în locuințele credincioșilor, uneori și în
alte edificii cu scopul de a evoca divinitatea.
 ICOANA
• Meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă, în România a
apărut şi s-a dezvoltat ca meşteşug specializat, practicat în
centre de iconari răspândite în toată Transilvania, dar şi în
Moldova.
• La noi, acest fenomen a luat un caracter de legendă, ale
cărui origini au legătură cu un miracol de la sfârşitul sec.
al XVII-lea petrecut la Mânăstirea Nicula, din apropierea
oraşului Gherla, jud. Cluj. Se spune că în 1699 o icoană a
Sfintei Marii ar fi lăcrămat. Apoi ţăranii şi-au dorit să aibă
şi ei copii ale acestei icoane şi le-au creat ei înşişi.
 MĂNĂSTIRI
• Mănăstirea este leagăn al culturii medievale deoarece în
cadrul ei s-au format comunități de monahi cărturari a
căror principală îndeletnicire era caligrafierea vechilor
texte religioase sau laice, înainte de apariția tiparului,
dar și pictarea icoanelor, artă ce a pus temeliile picturii
așa cum noi am ajuns să o cunoaștem.
• Dacă vei merge prin Moldova vei întâlni mânăstiri
precum Sucevița, Moldovița sau Neamț, nenumărate
dovezi ale activității culturale medievale românești.
 MĂNĂSTIREA VORONEȚ
• Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval
construit în satul Voroneț, astăzi localitate componentă a orașului Gura Humorului și constituie unul
dintre cele mai frumoase situri monastirești din România;
• Încă de pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, dar mai ales după 1488, mănăstirea devine un important
centru de credință și cultură din Moldova medievală.
• Renumită peste tot în lume, nuanța de albastru ce îmbracă pereții mânăstirii și-a luat numele de la ea,
devenind cunoscută drept Albastru de Voroneț. Este cea mai rezistentă culoare și a făcut față incredibil
de bine secolelor ce au trecut peste ea, intemperiilor și puținelor renovări de aici.
• Chiar dacă rețeta culori nu mai este cunoscută de nimeni, tehnica folosită este bine știută. Meșterii au
început lucrul la pictură atunci când pereții bisericii nu se uscaseră încă, alegând exact momentul optim
când vopselurile vor fi fuzionat cel mai bine cu tencuiala.
 CONCLUZIE
• Dimensiunea religioasă a căluzit nu numai existența,dar si concepția celor care au scris în această
perioadă, ei cred de asemenea că tot ce se petrece pe pământ este datorat lui Dumnezeu, după cum
mărturisește și Miron Costin: ”Orice nevoință pune omul, sorocul lui Dumnezeu, cum este
orânduit, a-l clădi nime nu poate.”
• Așadar, literatura religioasă aduce în spațiul nostru cultural de orientare bizantină o formă mentis
de tip medieval care coincide în mare parte cu modul de gândire occidental.
• A pus bazele primelor forme ale literaturii române, a ajutat la înlocuirea slavonei cu limba română,
unificând-o, deschizând astfel calea spre un stil cărturesc.
 VĂ MULȚUMIM!

• Studiu de caz realizat de:

• Bostan Sebastian
• Chiriac Cristina
• Anton Gabriel
• Dumitraș Paula