Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova

Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga”

PROIECT
Tema: “Etapele Evoluției Limbii Române
Literare”
Elaborat de:Paduraru Marius
Profesor:Chisin Lilia
Tiraspol 2020
Etapele evoluției limbii Române literare
1. Scrisoarea lui Neacșu este cel mai vechi
document descoperit, scris în limba română
 Istoric
• Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) este cel mai vechi document păstrat, scris în limba
română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului
Brașov, unde se păstrează și astăzi. Documentul original pe hârtie, cu pecete aplicată pe verso,
se referă la mișcările militare ale Otomanilor la Dunăre și trecerea lui Mohammed-Beg prin Țara
Românească
• Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner (Hans Benkner) a
fost redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului 
Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menționată data, stabilirea acesteia făcându-se pe
baza evenimentelor istorice descrise și a persoanelor implicate.

• Scrisoarea se încadrează în ansamblul istoric al relațiilor foarte strânse dintre negustorii sași din 

Brașov și cei din orașele din Moldova și Țara Românească. Numele lui Neacșu Lupu este
menționat deja într-un document din anii 1510 -1512 în legătură cu un proces de datorii pe care îl
avea cu negustorii brașoveni. Hans Benkner este cunoscut ca jude sau primar al Brașovului din
1511.
 Conținut
• Textul a fost scris cu litere chirilice și se compune din trei părți:

• O adresare în slavă a cărei traducere este: 

Înțeleptului și de bun neam și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului,
dumisale Hanăș Begner din Brașov, multă sănătate de la Necșul din
Câmpulung.
• Conținutul scrisorii în limba română. 
• Formula finală în slavă a cărei traducere este: Și Dumnezeu să te
bucure, amin
 Explicații lingvistice
a scrisorii
• De remarcat este faptul că forma limbii române folosite în scrisoare
este foarte asemănătoare celei folosite în prezent. Aurel Nicolescu
 arată în observațiile sale lexicale asupra textului, că nu mai puțin de
175 din totalul de 190 de cuvinte românești folosite în text au origine
latină , excluzând cuvintele repetate și substantivele proprii. O copie
autentică a documentului se află şi în Muzeu Tiparului din
Târgovişte, alături de alte “nestemate” ale scriiturii româneşti -
„Liturghier” (1508), „Octoih” (1510) şi „Evanghelier” (1512) -
primele cărţi bisericeşti tipărite la Târgovişte de călugărul
Macarie în vremea domnitorului Radu cel Mare.
 Transcripție interpretativă după normele ortografice actuale

• "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I B(o)gom darovannomu zupan Hanăș Begner ot Brașov mnog(o) zdravie ot Nécșul ot
Dlugopole. ( = Înțeleptului și nobilului și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului jupan Johannes Benkner din Brașov, multă sănătate de la
Neacșul din Câmpulung).
• I pak (= și iarăși / de asemenea) dau știre domnietale za (= despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul (se referă la Sultanul 
Suleiman I Magnificul) au ieșit den Sofiia și aimintrea nu e. Și se-au dus în sus pre Dunăre.
• I pak să știi domniia-ta că au venit un om de la Nicopoe (= Nicopole) de mie mi-au spus că au văzut cu ochii lui că au trecut ceale
corăbii ce știi și domniia-ta pre Dunăre în sus.
• I pak să știi că bagă den toate orașele câte 50 de oamini să fie în ajutor în corăbii.
• I pak să știi cumu se-au prins nește meșteri den Țarigrad (= Istanbul) cum vor treace aceale corabii la locul cela strimtul ce știi și
domniia ta.
• I pak spui domnietale de lucrul lu Mahamet-Beg, cum am auzit de boiari ce sânt megiiaș(i) și de genere-miu Negre, cumu i-au dat
împăratul slobozie lui Mahamet-Beg, pre io-i (unde-i) va fi voia pren Țeara Rumânească (cea mai veche atestare documentară
cunoscută a numelui țării), iară el să treacă.
• I pak să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab (= Neagoe Basarab) de acel lotru de Mahamet-Beg, mai vârtos de domniele
voastre.
• I pak spui domnietale ca mai-marele miu de ce am înțeles și eu. Eu spui domnietale, iară domniia ta ești înțelept și aceaste cuvinte să
ții domniiata la tine, să nu știe oamini mulți și domniele vostre să vă păziți cum știți mai bine.
• I B(og)i te ves(e)lit, Aminu.( = Și Dumnezeu să te slăvească, Amin)"
2)LIMBA ROMÂNA LITERARĂ IN
PERIOADA 1532-1656

Sec. XVI- jum. Sec.

XVIII.
Baza limbii romane
literare o formeaza graiul
muntenesc ,primele texte
religioase apar in
Muntenia,fiind editate de
diaconul Coresi.
• Prima tipăritură românească a fost un Catehism tipărit la Sibiu în
1544, care s-a pierdut. Prima care s-a păstrat a fost Evangheliarul
slavo-român a lui Filip Moldoveanul (Sibiu, 1551-1553). Prima
tipăritură română cu litere latine este culegerea de Cântece religioase
calvine din 1560
• Anii 1532 şi 1588, prima fază a limbii literare
• Anii 1588-1656, faza consolidării principalelor variante ale limbii
române literare (muntenească, moldovenească şi sud-vest-
ardelenească).
• Graiul muntenesc face parte din grupul graiurilor sudice ale 
dialectului dacoromân. Este recunoscut ca grai autonom.
Graiul muntenesc este vorbit în sudul Ardealului (județele Sibiu
 și Brașov), dar mai ales în regiunile situate la sud și sud-est de 
Carpații meridionali, Muntenia și centrul, respectiv sudul 
Dobrogei.
ușe ușă
loje lojă
dăștept deștept
dân din
fetili fetele
caprili caprele
• Graiul moldovenesc este ramura estică a limbii dacoromâne,
fiind vorbit în regiunea istorică Moldova
• Graiul bănățean este o ramură principală a adunării de graiuri
dacoromâne nordice. Este de asemenea ramura nordică a
graiului sârbesc al limbii române, fiind vorbită în regiunea Banat
 din România și districtele Banatul de Sud și Banatul Central
 din Voivodina (Serbia). 
credenț dulap
dereș canapea
firang perdea
hârț șoarece
3)Modernizarea limbii 1656-1780
4) COMPLECTAREA MASIVĂ A
VOCABULARULUI 1780-1836
5) Anii 1836-1881
• Constituirea principalelor norme ale limbii literare de astăzi;
Un rol in construirea principalelor norme ale limbii literare l-au jucat
scriitorii
6)Anii 1869
• Se elaboreză sistemul ortografic in baza alfabetului latin. În 1860 și 1862
 se adoptă în mod oficial alfabetul latin
Dimitrie Eustatievici din Brașov este autorul celei mai vechi lucrări
dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat (1757), în care se
enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu
alfabetul chirilic.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Ion Heliade Rădulescu
 publică o lucrare despre gramatica limbii române (1828) în care
propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet
mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii
române.
7)Anii 1881
• Titu Maiorescu(a fost un academician, avocat, critic literar, 
eseist, estet, filosof, pedagog, politician și scriitor român mason
, prim-ministru al României între 1912 și 1914)scrie un raport
către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra
unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul
respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată
(impusă de altfel de Junimea) la alfabetul latin, optându-se
pentru un sistem de scriere fonetică.