SISTEMUL DE ALIMENTARE CU

INJECŢIE DE BENZINĂ
 CUPRINS
Argument
Cap. 1. Noţiuni fundamentale - Elementele ce
compun arderea
Cap. II. Instalaţia de alimentare a MAS cu injecţie
de benzină
Cap. III. Întreţinerea instalaţiei de alimentare a
motoarelor cu
aprindere prin scânteie
Cap. IV. Defectele în exploatare ale motoarelor cu
aprindere prin
scânteie datorate instalaţiei de alimentare
CAP.V. Repararea instalaţiei de alimentare a MAS
Norme specifice de sănătatea şi securitatea muncii
pentru
întreţinerea şi repararea autovehiculelor
Bibliografie
 Instalaţia de alimentare are rolul de a alimenta cilindrul cu
combustibil şi aer necesar arderii şi de a evacua gazele arse.
După modul de formare a amestecului carburant, acesta diferă:
- la MAS, amestecul se formează în exterior, din benzină şi
aer (în carburator) şi continuă în timpul curselor de admisie şi
compresie;
- la MAC, amestecul se formează în interiorul cilindrului, la
sfârşitul cursei de compresie a aerului, când se injectează
motorina.
O excepţie este cazul MAS cu injecţie de benzină, la care
formarea ameste­cului de ardere poate să se realizeze atât în
exterior, cât şi în interior. Unele motoare pot folosi în locul
combustibililor lichizi gaze lichefiate sau combustibili sintetici.
Scopul unui sistem de injecţie este de a permite
introducerea unei cantităţi precise de benzină în camera de ardere
pentru a respecta normele antipluare şi a răspunde la toate
cerinţele şoferului: o acceleraţie, o viteză stabilizată a
vehiculului, o deceleraţie, menţinerea unui regim minim
(relanti).
ELEMENTELE CE COMPUN ARDEREA
Carburantul este un compus de hidrogen (H) şi
de carbon (C) numit hidrocarbura (HC).El este
caracterizat de mai mulţi indici.
Indicele octanic arată uşurinţa pe care o are
respectivul carburant de a se autoaprinde.
El este obţinut pe un motor monocilindric
standardizat, prin compararea carburantului respectiv
cu un carburant etalon .
Indicele octanic RON si MON.
RON : Research Octane Number (indice octanic
de cercetare) ; comportamentul carburantului la regim
scăzut şi în acceleraţie
MON : Motor Octane Number (indice octanic
motor); comportamentul carburantului la regimuri
ridicate şi sarcină plină ( cel mai semnificativ, dar şi cel
mai puţin utilizat )
 AMESTECUL AER-BENZINĂ.
Un amestec carburant este compus dintr-un carburant şi un
comburant unde calitatea şi proporţiile lor trebuie să ducă la o
ardere cât mai completă posibil.
Pentru a putea să ardă, un amestec aer-benzină trebuie să fie :
gazos, dozat, omogen.
Amestecul gazos: benzina în stare lichidă arde cu greutate în
timp ce vaporii de benzină ard foarte uşor.Va fi nevoie de
transformarea benzinei din stare lichidă în stare de vapori, prin
pulverizare.
Amestecul dozat: raportul dintre masa benzinei şi masa aerului
trebuie să fie controlat pentru ca amestecul să ardă.
Amestec omogen: un amestec care are aceeaşi compoziţie în
toate punctele. Aceasta omogenitate va influenţa viteza de ardere.
INSTALAŢIA DE ALIMENTARE A MAS
CU INJECŢIE DE BENZINĂ

În cazul instalaţiei de injecţie monopunct, dozarea

amestecului de ardere se face în colectorul de admisie,
benzina fiind injectată de injector, plasat deasupra clapetei
de acceleraţie în curentul de aer admis în cilindrii motorului
prin depresiune (când supapa de admisie este deschisă).
Scheme de instalaţii de injecţie de benzină multipunct

Benzina este aspirată din rezervorul1 de către o

pompă electrică 2 comandată de releul 16, filtrată de
filtrul 3, presiunea fiind reglată de regulatorul 4 şi
prin rampa de injecţie RI, este trimisă la injectoarele
7 în poarta supapelor de admisie de la fiecare
cilindru al motorului, în cantităţi determinate de
regimul de funcţionare, într-o anumită ordine.
Îmbogăţirea amestecului la pornire sau în sarcină, precum şi
sărăcirea lui la decelerări ţine cont de sarcina motorului sau de
funcţionarea la ralanti.

Schema generală a
sistemului de comandă a
reduceri poluării prin
sonda lambda
1 - sonda lambda;
2 - ţeava de evacuare;
3 - calculator;
4 - injector de benzină;
5 – motor,
6-catalizator;

Catalizator-1- racord de intrare: noxelor; 2-carcasă

metalică; 3-elementul de catalizare
Schema simplificată a injecţiei de benzină multipunct,
bijectoarele sunt alimentate de rampa comună 2, la o
presiune de 2,8-3,25 bar (reglată de regulatorul de
presiune). Deschiderea injectoarelor se face de către
calculator prin circuitul electric 3 în ordinea de
funcţionare a motorului 1-3-4-2.
Injectorul pulverizează
benzina în poarta supapei de
admisie a cilindrului, astfel
încât curentul de aer din
colectorul de admisie
antrenează picăturile, formând
amestecul carburant omogen
pentru o ardere cât mai
complectă. Benzina intră în
injector prin racordul 7, fiind
apoi filtrată de filtrul 5. La
comanda calculatorului, prin
conectorul 4 şi
electromagnetul 3 (cu miezul
2) se deschide supapa 1 prin
tija sa, iar benzina este
pulverizată.
 Rezervo
rul.

1
6 7
8
3
5
2
4

1 : Dispozitivul de prea-plin. 6 : Legătura cu atmosfera prin canistră.

2 : Supapă anti răsturnare.
3 : Supape de siguranţă la
presiune/depresiune.
4 : Clapeta obturatoare.
5 : Orificiu de restricţionare.
7 : Conductă anti-refulare la umplere.
8 : Orificiu de evacuare a aerului în
timpul umplerii.
9 : Orificiu de umplere al rezervorului.
 Pompa electrică de benzină are ca rol furnizarea carburantului sub
presiune către injectoare sau către pompa de înaltă presiune în cazul
injecţiei directe.
Debitul său este mult superior nevoilor motorului, prentu ca în zona
injectoarelor să existe tot timpul benzină proaspătă şi în cantitate
suficientă.Excesul de benzină se întoarce în rezervor prin intermediul
regulatorului care ţine o presiune constantă în rampa de injecţie.

1 Pompă electrică de
benzină.
2 Placă suport.
3 Jojă de combustibil.
4 Sorb.

Pompa de benzină este de tipul multicelular cu rulouri antrenat de un

motor electric.
O supapă de securitate se deschide atunci când presiunea în interiorul
pompei devine prea mare.
La ieşire, o supapă anti-retur menţine presiunea în conducte pentru ceva
timp.
Aceasta evită dezamorsajul circuitului la oprirea motorului şi formarea
bulelor de vapori în circuitul de alimentare atunci când temperatura
carburantului devine prea mare.
 Pompa de benzină

1 Aspiraţia. 4 Rotorul motorului electric.

2 Supapă de securitate. 5 Supapă anti-retur.
3 Pompă multicelulară cu 6 Refulare.
rulouri. 1 Carcasa. Filtru de carburant.
2 Etanşsare.
3 Carcasa filtrului.
4 Obturator.
5 Nervură.
6 Element filtrant din hârtie.
7 Support element filtrant.
8 Sită.
Regulatorul de presiune

1 Admisia.
2 Returul spre rezervor.
3 Supapă.
4 Membrană.
5 Arc.
6 Racord la colectorul de admisie.
7 Presiune colector.

Regulatorul de presiune funcţioneză pe

baza presiunii din colector.
Rolul său este de a adapta presiunea
carburantului în funcţie de presiunea din
colectorul de admisie.
SCHEMA FUNCŢIONALĂ A UNUI CIRCUIT DE
BENZINĂ « FĂRĂ RETUR »

Presiunea de injecţie = presiunea carburantului

dată de resortul regulatorului – presiunea din
colector.
Injectorul electromagnetic se compune dintr-un corp injector un ac şi
un miez magnetic. Acest ansamblu este comprimat de un resort pe
scaunul etanş al corpului injectorului.Acesta are o înfăşurare magnetică
şi un ghid pentru acul injectorului.Comanda electrică provenită de la
calculator creează un câmp magnetic în înfăşurare.

Injector clasic.
(ex. Siemens DEKA sau
BOSCH)
1 Acul injectorului.
2 Miez magnetic.
3 Înfăşurare magnetică.
4 Conexiune electrică.
5 Filtru.
 ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIEI DE ALIMENTARE A
MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE

Rezervorul şi conductele necesită: verificarea elementelor de strângere,

cură­ţirea rezervorului de impurităţi la 15 000-20 000 km, eventual prin
barbotarea a 8-10 1 de benzină (după demontare), climinând-o prin
buşonul de golire; se exclude orice lovire cu corpuri metalice, pentru
evitarea exploziei:

Filtrul de aer se suflă cu aer comprimat la fiecare 5 000 km (în condiţii

de lucru cu mediu de praf, la 2 500 km), iar Ia 15 000 km, respectiv la
10 000 km, se înlocuieşte elementul filtrant.

Filtrul de combustibil se curăţă de impurităţi, la fiecare 5 000

km, iar la 15 000 km se înlocuieşte elementul filtrant.
Pompa de alimentare necesită:
•demontarea filtrului decantor, spălarea în solvent şi suflarea cu
aer a tuturor orificiilor;
•controlul stării organelor componente (fisuri, deformări). înlocuind
pe cele defecte;
Reglarea cursei plutitorului la
carburatorul 32 IRMA

Carburatorul necesită:
curăţirea periodică (la 14 000-15 000 km),
care se execută prin suflarea cu aer
comprimat a jicioarelor şi canalelor camerei
de nivel constant, eliminând toate impuri­
tăţile

Reglarea nivelului benzinei în camera de nivel

constant, cursei plutitorului, dispozitivului de pornire şi
pompei de repriză.
Nivelul de benzină în camera de nivel constant la
carburatorul 32 IRMA se verifică prin demontarea
capacului carburatorului, aşezarea lui în poziţia
verticală, astfel încât plutitorul 3 cu lamela de susţinere
să închidă cuiul de obturare 2 a intrării benzinei;
 Analizor de gaze:

Analizorul de gaze permite controlul componentelor gazelor

de evacuare ale MAS. Cu ajutorul acestui aparat se determină
conţinutul de monoxid de carbon (CO) dioxid de carbon
(CO2), hidrocarburi nearse (HC), oxizi de azot (NO,) şi oxigen
(O2).
 REPARAREA INSTALAŢIEI DE
ALIMENTARE A MAS
Defecţiuni se întâlnesc frecvent la carburator şi pompa de
alimentare, dar nu sunt excluse nici la rezervor, conducte şi chiar la
suporturile filtrelor de combustibil sau aer.
Rezervorul deformat sau spart se repară cu mare atenţie din
cauza pericolului de explozie. Acesta se goleşte, se spală cu jet
puternic de apă, apoi se introduce abur sub presiune.
Deformaţiile se îndreaptă cu ciocan de lemn sau material plastic.
Fisurile şi crăpăturile se sudează, după ce rezervorul s-a umplut
cu apă până la nivelul spărturii; sudarea se execută cu intermitenţă
pentru ea vaporii şi gazele ce se formează să se risipească.
Conductele metalice fisurate se sudează, iar cele din cauciuc sau
plastic se înlocuiesc; racordurile lor se refiletează sau se înlocuiesc,
iar rondelele de etanşare se înlocuiesc.
Suporturile rupte ale filetelor se sudează.
Pompa de benzină defectă se demontează, se spală în solvent şi
se suflă cu aer comprimat toate orificiile. Se controlează
componentele dacă prezintă fisuri sau deformaţii, în care caz se
înlocuiesc. De asemenea, se controlează starea locaşurilor pentru
supapele pompei, a garniturilor de etanşare.
 BIBLIOGRAFIE
1. Automobile - Frăţilă, Gh. , Frăţilă,
M. , Popa, M.V. ; Editura Didactică şi
Pedagogică R.A, Bucureşti 2008
2. Instalaţii şi echipamente auto -
Antonescu, E. , Frăţilă , M. Editura
Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti
1998
3. Automobilul de A la Z - Mihai,A. ,
Văiteanu, D. Ruse , Gh.Editura Militară,
Bucureşti, 1985
4. Fişier auto moto - Manoiu, I.D. ,
EdituraTehnică, Bucureşti, 1988