Sunteți pe pagina 1din 33

STATELE AUSTRALIEI

STATUL NOUA GALIE DE SUD ȘI STATUL VICTORIA

Student: Simionescu Alex


Profesor: Mureșan Alina
Facultatea de Geografie
Anul II Geografie
Noua Galie de Sud ( New South Wales)
Noua Galie de Sud este un stat al contrastelor derutante, atât din punct de vedere cultural, cât
și geografic. Este posibil ca într-o zi să ningă în Alpii Sudici, furtunile spiralate să lovească vestul,
iar musonii să inunde nord-estul.
Am împarțit statul scris ,,NSW”-NGS în șapte regiuni separate: Blue Mountains ( Munții
Albaștrii), Autostrada Pacific, spre Coasta Nordică ( cu un ocol prin valea Hunter ), New England
(Noua Anglie ), Snowy Mountains (Munții înzăpeziți ), Coasta Sudică și pantele și câmpiile
vestice.
Munții Albaștrii
La doar 65 km vest de Sydney se întind Munții Albaștrii, lanțul care împarte populata câmpie de
coastă mărginită de plaje, de interiorul plat și dur al Australiei. Lanțul a reprezentat o barieră
efectivă pentru primii exploratori ai coloniei, ale căror eforturi de a cuceri această secțiune a
Munților Marii Cumpene de Ape au fost zădărnicite de colțuroasele stânci din gresie. În ciuda
barierei aproape impenetrabile pe care o reprezentau Munții Albaștri pentru primii vizitatori, ei
constituie de fapt un platou din gresie care atinge o înălțime de doar aproximativ 1.100 m.
Eroziunea a lăsat să cadă pietrele, pentru a se forma stâncile abrupte punctate de niște cascade
pitorești. Parcul Național Blue Mountains are un total de 247 000 de hectare, fiind deservit de
pistele de plimbări și de locurile pentru picnic și camping.
Ceața ușoară și albăstruie care plutește adesea peste Munții Albaștrii dându-le acest
nume, este produsă de uleiul evaporat din frunzele nenumăraților eucalipți.
La Lithgow există un monument închinat ingeniozității folosite pentru rezolvarea uneia
dintre cele mai mari probleme ale ingineriei din sec. al XIX-lea. Este o linie de cale ferată,
care inițial a pus stăpânire pe coborârea abrubtă din Munții Albaștrii, cunoscută drept
Calea Ferată Zig-zag, numită astfel pentru metoda sa unică de a învinge munții aproape
abrupți. Linia în zig-zag a fost terminată în 1869, dar a fost abandonată în 1910, în favoarea
unei coborâri mai moderne.
Autostrada Pacific
În mințile locuitorilor Sydney-ului, ,,în susul coastei” simbolizează
o cărare a viselor. ,,În susul coastei” se refugiau întotdeauna
oamenii din fața plictiselii unei ierni în Sydney. Călătorind spre
nord, deplasându-ne treptat în longitudine spre soare, se trece
prin așezări provinciale și diferite locuri.
În mod natural, pe coastă s-a produs dezvoltarea. Ducând spre
nord, Autostrada Pacific este încă o paradă tremurândă de
eucalipți în lumina târzie a după-amiezii și de priviri ocazionale
asupra marginilor de dantelă albă ale Oceanului Pacific ( în ciuda
denumirii sale, Autostrada Pacific se află, de obicei, la mai mulți
km de coastă ). Ea reprezintă de asemenea, un lanț de moteluri,
care extind orașele de pe coastă și subdiviziunile dinspre mare.
Călătoria spre nord pornește din podul Harbour din Sydney.
Nu departe de Sydney spre N se află al doilea oraș ca mărime din NGS, Newcastle , care este o
întindere de fabrici aparținând industriei grele și suburbii ale Visului Australian. Datorită
preponderenței de oțelari și mineri, Newcastle a fost considerat cândva un oraș ,,al bogătașilor”, nu
foarte sofisticat. Călătorii care se luptă să iasă din Sydney ar putea fi tentați să ocolească orașul,
pentru a ajunge în nordul cald. Novocastrienii sunt obișnuiți cu acest lucru. Însă, în prezent, ,,Orașul
de oțel” s-a dezvoltat atât din punct estetic, cât și cultural. Casele impunătoare se înalță pe un deal
care coboară spre un port industrializat, dar pitoresc, aflat la gura râului Hunter. Newcastle este
considerat de rezidenți drept un compromis perfect între traiul la oraș și cel de la țară. În apropiere,
se găsesc locurile dedicate plimbărilor cu barca și porțiunile cu tufișuri din zona lacului Macquarie
spre S, întinsele și sălbaticele lacuri Myall spre N, plus o fâșie de plaje bune pentru surfing. Și, în plus,
fabricile de vinuri din Valea Hunter, o regiune care cuprinde câteva dintre cele mai frumoase ținuturi
pastorale din NGS. Multe dintre dealurile sale au fost inițial colonizate în căutarea cărbunelui. Astăzi,
vinul constituie sursa faimei de care se bucură regiunea.
Către N statului NGS Autostrada Pacific trece prin încântătorul oraș stațiune Byron Bay,
totodată și cel mai estic oraș din Australia. În anii 1960, Byron a început să se dezvolte ca o
comunitate rurală/ alternativă liniștită. Astăzi, datorită decorului său magnific, acesta a
devenit o mecca pentru cei bogați și celebri. Vedeta Paul Hogan, din filmul Crocodille
Dundee, se numără printre cei care dețin proprietăți în acest loc. Căpitanul Cook a botezat
orașul Byron Bay după comandorul (mai târziu amiralul ) John Byron.
Noua Anglie ( New England)
După cum sugerează și numele, New England Tableland
(Podișul Noii Anglii ) seamănă izbitor, atât în ceea ce privește
topografia, cât și clima, cu ,,bătrâna țară”, Anglia. Altitudinea
sa ( max. Vf. Ben Lomond 1520m) cauzează niște dimineți
geroase timp de nouă luni pe an, iar uneori zăpadă și răcoare
pe tot parcursul anului. Farmecul plin de grație al orașelor
este, de asemenea, foarte englezesc.
Acesta nu este nicăieri mai evident decât în orașul Armidale,
un oraș universitar, plin cu parcuri și grădini verzi, cu două
catedrale și cu străzi mărginite de copaci. Pe lângă
Universitatea New England, Armidale mai are un colegiu și trei
școli cu internat, ceea ce face ca acest oraș să fie principalul
locaș de învățătură din NGS, după Sydney. Populația
studențească i-a conferit orașului un aer de tinerețe, aflat în
contrast cu impunătoarea sa arhitectură victoriană.
Tot în această regiune se află și Glen Innes, celebru pentru pietrele sale prețioase.
Aproape 1/3 din safirele lumii sunt extrase din această zonă și, deși majoritatea locurilor
bune sunt închiriate, se pot căuta safire, granate, jasp, agat și numeroase alte pietre, în
multe locuri.
Munții Înzăpeziți ( Snowy Mountains )
Deși pantele line ale muntelui Kosciusko , cel mai înalt punct al Australiei, se ridică la
doar 2.230 m, vaștii Alpi Sudici merită din plin o vizită. Acoperind un teritoriu de 6.900
km , Parcul Național Kosciusko este cea mai vastă zonă protejată din stat. Pe timp de
iarnă, stațiunile de schi Thredbo, Perisher-Blue și Charlottes Pass atrag schiori de toate
nivelurile ( deși pârtiile sunt aproximativ scurte ), iar pe timp de vară, regiunea are multe
rute frumoase pentru plimbări.
Dinspre N ieșirea Autostrăzii Snowy Mountains este spre Proiectul Hidroelectric Snowy
Mountains, un program de 25 de ani și în valoare de 820 milione dolari, care este menit să
asigure energie pentru Sydney, Melbourne și restul părții sud-estice a Australiei,
redirecționând apa în așa fel încât să se irige întinderele vaste din districtul Riverina, aflat
la vest de munți.
Coasta sudică
Coasta sudică din NGS este un ținut sălbatic și divers,
cu porturi de pescuit și orașe-stațiuni, uzine de oțel și
fabrici de brânză, păduri primitive și mine de cărbune.
Pornind din metropola Sydney pe Autostrada Prinților
care mărginește spectaculos platoul Illawarra, se
coboară brusc spre Wollongong , un mare oraș
industrial aflat într-un decor natural impresionant.
Furnalele celei mai mari oțelării a națiunii pot oferi o
priveliște neplăcută în dauna uneia imaculate, cu
surfing și stânci de gresie, dar industria grea constituie
sursa de venit pentru 10% din populația de 255.000
locuitori ai districtului Wollongong.
În 1797, exploratorul George Bass a ancorat în micul
golf Kiama, unde a remarcat un zgomot infernal,
provenind dintr-un promontoriu stâncos. Astăzi,
Blowhole reprezintă cel mai îndrăgit punct de atracție
pentru pescuit, împreună cu târgul Kiama. Atunci când
apele mării sunt suficient de înalte pentru a forța apa
să treacă printr-o fisură din stânci, ele pot atinge o
înălțime uluitoare de 60 m.
Pantele și câmpiile vestice
Broken Hill deși se află în Noua Galie de Sud, ceasurile sunt întoarse cu 30 de minute în
urmă, conform fusului orar al Australiei de Sud. Acest oraș trăiește din punct de vedere
geografic și administrativ în NGS, dar își conduce cea mai mare parte a comerțului și
comunicațiilor prin mult mai apropiata capitală, Adelaide.
Totul a început în 1883, când un călător de la frontieră și geolog amator, Charles Rasp, s-a
împiedicat de un bulgăre de minereu de argint, pe un afloriment stâncos pe care el l-a descris
ca un „deal spart” ( broken hill ) .
„The Hill” s-a dovedit a fi cel mai mare filon de argint, plumb și zinc din lume și, pe când alte
orașe miniere au secat de-a lungul anilor, acesta încă mai continuă să fie puternic. Din vâna
sa lungă de 8 km s-au extras peste 147 de milioane tone de minereu.
Broken Hill a devenit, de asemenea, centrul uneia dintre instituțiile unice ale
Australiei, Serviciul Medicului Zburător, care transportă medici cu avionul, pe
distanțele mari ale Regiunii Interioare.
Deși se află într-un ținut roșu și pietros, orașul are totuși propria sa stațiune cu plajă,
pe lacul Menindee, aflat la o distanță de 110 km . Acesta reprezintă sistemul de
alimentare cu apă al orașului, jumătate natural, jumătate artificial. Lacul și un sistem
de alte lacuri și canale facilitează plimbările cu iahturi, cu bărci cu motor și înotul. El se
combină cu Parcul Național Kinchega din apropiere, pentru a găzdui o largă varietate
de păsări limicole.
Statul Victoria
Statul sud-estic Victoria reprezintă Australia în forma sa cea mai civilizată. Deși la temelie era destul
de rudimentar, statul Victoria s-a dezvoltat în zilele goanei după aur, când rezerva de bani părea fără
sfârșit, iar provincia încă mai este punctată de conace coloniale. Influența victoriană asupra societății și
politicii Australiei continuă. Nu este o coincidență faptul că Victoria deține cele mai prestigioase școli
din Australia și că a produs o proporție ridicată de prim-miniștri.
Pentru un stat mic, Victoria înglobează o multitudine de atracții. Gama de peisaje este largă: de la
stațiunile de pe coasta de est la stațiunile de schi, de la uluitorul spectacol al Marelui Drum Oceanic, la
pitoreștile văi de la sud de Melbourne sau la vechiul port intern Mildura.
Nord-Estul Victoriei
Wodonga este jumătatea victoriană a metropolei australiene interne, care se dezvoltă cel mai
rapid. Sora sa mai mare, Albury, aflată dincolo de râul Murray, în Noua Galie de Sud, oferă celor
două orașe gemene o populație combinată de aproximativ 85.000 locuitori. Fiind centrul
districtului Riverina, care produce cantități uriașe de boabe, fructe și vite, Albury marchează locul
în care exploratorii Hume și Hovell au descoperit râul Murray, în 1824, după ce au călătorit în sud,
pornind din Sydney. Muzeul Istoric de Aeronave al lui Drage, din Wodonga, conține cea mai mare
colecție de biblane din țară.
Toate orașele de aici au un lucru în comun, o istorie legată de aur. În 1853, când a fost descoperit
aurul în valea râului Ovens, zeci de așezări miniere prospere au prins viață aproape peste noapte.
Rutherglen este centrul celui mai vechi district vinicol din Australia și încă cel mai de
seamă producător de vinuri alcoolizate, vinuri de Tokay, vinuri tămâioase, vinuri de Xeres și
vinuri de Frontignac. Această regiune exporta vinuri în Anglia și Franța, în secolul al XIX-lea,
dar puține vii au supraviețuit unei invazii a parazitului phyllorexa, la începutul sec. al XX-lea.
Unii producători de vinuri au insistat cu încăpățânare, considerând solul și clima ideal
pentru vinurile de Xeres și pentru cele dulci.
Întregul oraș Yackandandah a fost clasificat de Trustul Național. Minerii care au venit din
California și din Klondike, în anii 1860, au contribuit la atmosfera de vest american a
orașului. Astăzi, acesta este centrul celei mai mari industrii de căpșune din Australia.
În mijlocul unui ținut cu dealuri care se rostogolesc se găsește cel mai bine păstrat oraș al
aurului din Australia, Beechworth. Nu mai puțin de 32 de clădiri au fost clasificate de
Trustul Național, printre acestea numarându-se și Oficiul Poștal (1867), cu construcția sa
victoriană din piatră, Hotelul Comercial Tanswell (1873), cu fațada sa frumoasă și cu
veranda din fier forjat, și Muzeul Memorial Robert O’Hara Burke (1856). Acest muzeu
expune cele mai frumoase colecții provinciale din Australia.
Coasta de est
Lângă granița cu NGS se află Parcul Național Croajingolong pe o suprafață de 86.000 hectare de stânci
colțuroase , plaje și păduri deschise, care se întinde pe aprox. 100 km lângă granița NGS cu Sydenham
Inlet. Numeroase mamifere nocturne ( printre care și oposumii) și mulți șerpi, unii veninoși, își fac casă
în parc. Printre păsări se numără păsările liră, scoicarii, pelicanii, vulturii de mare și pescărușii.
De-a lungul Autostrăzii Prinților se află un lanț de orășele care cuprinde valea Latrobe, al cărei
cărbune produce aprox. 90% din electricitatea folosită în Melbourne și Victoria. Valea se află pe cel mai
mare depozit de cărbune brun din lume, cu o lung. de aprox. 60 km, o lățime de 16 km și o grosime de
140 m. Minele deschise și turnurile cu aburi ale centralelor electrice se găsesc peste tot.Moe, cel mai
mare și mai modern oraș din vale este poartă de trecere spre comunitățile montane din Walhalla ( un
oraș-fantomă care se mândrea cândva cu cea mai bogată mină de aur din AU).
Promontoriul Wilson, o peninsulă imensă de granit care reprezintă cel mai îndepărtat șariaj dinspre
Antartica, este cel mai popular parc național din Victoria. „The Prom”, cum este alintat de turiști,
cuprinde peste 80 km de alei, care duc spre lungile plaje nisipoase, pante montane împădurite și
bărăganuri și mlaștini pline cu păsări, animale și plante. Se estimează că 100.000 de persoane
vizitează acest parc, în fiecare an. Ecologiștii sunt îngrijorați de impactul pe care îl pot avea aceștia
asupra ecologiei fragile. Din acest motiv, cea mai mare parte a parcului este inaccesibilă chiar și pe
jos. Cea mai frecventă amintire pe care turiștii o iau cu ei este aceea a cârdurilor imense de păsări
rosella și de papagali viu colorați, care invadează fără astâmpăr taberele, pe timp de vară.
În drum către Melbourne se poate face o oprire către insula Phillip. Într-o zonă de aprox. 104 km² se
află o gamă uluitoare de atracții pentru turiști. Insula Philip a fost locul primului circuit de motociclete
(1928), care s-a reconstruit la sfărșitul anilor 1980. Astăzi, acesta găzduiește, în octombrie, Grand Prix-
ul australian de motociclete, de 500 cm³. Printre alte atracții se numără koala și sanctuarele de păsări,
formațiunile stâncoase de pe mal, gospodăriile tărănești vechi.
Fără îndoială, cea mai mare atracție obișnuită pentru vizitatorii insulei Phillip este colonia de pinguini
albi de pe plaja Summerland. În amurg, în fiecare zi a anului, sute sau chiar mii de astfel de păsări mici,
care par îmbrăcate în smoching, se retrag din apele strâmtorii Bass, spre adăposturile lor ascunse din
nisip.
La aproximativ 1.5 km de capătul vestic al insulei se află Stâncile Focii, locul celei mai mari colonii de
foci cu blană din Australia. Începutul lunii decembrie este momentul cel mai potrivit pentru a privi cele
5-6000 de foci, prin telescoapele cu fise din chioșcul aflat în vârful stâncii Point Grant.
Coasta de vest a Melbourne-ului
Dincolo de orașul Anglesea, unde cangurii împart terenul de golf cu jucătorii, începe Marele Drum
Oceanic, unul dintre cele mai mari din lume, construit de soldații care s-au întors din primul război
mondial. Un loc favorit este Lorne, așezat într-un golf pitoresc. În parcul Lorne Forest există alei care
șerpuiesc de-a lungul râurilor și al pârâurilor, ajungând la diverse cascade și puncte de observare, prin
mijlocul pădurilor de eucalipți și al tufelor de ferigi. Drumul continuă de-a lungul coastei, iar de la golful
Apollo părăsește coasta, șerpuind prin pădurea din spatele capului Otway, unde există un far ce
veghează încă din 1848 asupra intrării riscante în strâmtoarea Bass.
Dincolo de Princetown se întinde spectaculoasa coastă a Parcului Național Port Cambell, în
care talazurile au distrus stâncile de calcar, creând grote și creste, arcade și sculpturi marine
care se ridică după ce trec surferii. Drumul din vârf oferă doar câteva imagini asupra
peisajului de mai jos, care cuprinde și mulțimile de stânci dure ale Celor Doisprezece Apostoli
și ceața ridicată prin arcul dărâmat al Podului Londrei. Dincolo de Peterborough și de
dramaticul Golf Australian cu insule, drumul o ia spre interior, la Warrnambool, care a fost
cândva un port aglomerat, continuând de-a lungul coastei cu fermecătorul sat de pescari Port
Fairy, apoi prin Portland, punct de oprire pentru vânătorii de balene în sec. al XIX-lea, iar in
apropiere de Australia de Sud să treacă pe la poalele muntelui Richmond, un vulcan acoperit
cu nisip, mărginind parcul de pe coastă Discovery Bay.
Partea nord-vestică
Orașul Mildura este o veritabilă Riviera din nord-vest. Deși multe centre turistice australiene pretind că
sunt cele mai mari sau cele mai lungi, Mildura se laudă cu mai multe aspecte: de la cel mai lung bar din
lume 91 m lungime, din Workingman’s Club, până la cea mai mare fabrică de sucuri din Au și la cel mai
mare șezlong construit vreodată.
În ciuda kitsch-ului, Mildura este un oraș excepțional de plăcut și de prietenos, iar orientarea sa
turistică se combină frumos cu clima sa minunată și cu activitățile acvatice inerente de pescuit, înot și
plimbări cu vaporul. Irigațiile au oferit districtului o abundență de livezi și vii, iar printre locurile în care
se organizează tururi și degustări se numară fabricile de vin Mildara și Capogreco.
Râul Murray este atracția dominantă și se pot retrăi zilele în care puternicele nave cu roți
cu zbaturi, încărcate cu mărfuri și pasageri, făceau din râu un loc principal de trecere,
foarte aglomerat, înainte să apară căile ferate și să le facă învechite. Se poate experimenta
o astfel de plimbare de-a lungul leneșului Murray, care este mărginit de eucalipți roșii,
înalți, trecând prin una din numeroasele ecluze ale râului.
Bibliografie:
1. Ghid Complet Australia (2003), Editura Aquila ’93,
Oradea
2. https://www.google.ro/search
3.https://www.lonelyplanet.com/maps/pacific/australia/
new-south-wales/byron-bay/
4.https://www.lonelyplanet.com/maps/pacific/australia/
new-south-wales
5. http://www.phillipislandhelicopters.com.au/heli-
adventures-old/seal-rocks-and-sky-adventure