DELTA DUNĂRII

elev: Irimia Codruța-Elena

clasa: a XII-a E
obiectiv opțional : Geografia regională a României 
 1. Introducere

 La capătul unui drum ce depăşeste 2860 km,

colectând apele unui impresionant bazin
hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult
de 8% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel
de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului
continent, construieşte la întâlnirea sa cu
Marea Neagră, de mai bine de 16.000 de ani,
una dintre cele mai frumoase delte din Europa.

 Delta Dunării este situată în partea de sud-est

a României și se prezintă în forma clasică a
literei grecești delta, având forma unui con
plat cu vârful în punctul de separare a brațelor
fluviului în zona strâmtorilor dintre Orlovka și
Isaccea.
► Delta Dunării este traversată de paralela
de 45°lat. N și de meridianul de
29°long. E, fiind limitată de:
 la sud-vest: Podișul Dobrogei
 la nord: Podișul Buceag
 în est: se varsă în Marea Neagră
► Suprafața sa, împreună cu complexul
lagunar Razim-Sinoe, este de  5050
km², din care:
732 km² aparțin Ucrainei
2540 km² aparțin Deltei românești
 Datorită celor 67 milioane de tone
de aluviuni aduse de Dunăre, Delta
Dunării crește anual cu aproximativ
40 m².
 2. Geneză și evoluție
 Cel mai tânăr pământ al țării, Delta
Dunării, își are originile în urmă cu
aproximativ 13.000 de ani.
Formarea Deltei a început în cuaternar,
conturându-se foarte clar în mai multe faze
distincte:
Faza 1: Inițial, exista Golful
Tulcea. Datorită unei cantități mari de
aluviuni, transportate de către Dunăre și
datorită unui flux și reflux extrem de mic
(aprox. 50cm), în acest golf s-au creat
condițiile formării unei delte.
Faza 2: În urmă cu aproximativ
13.000 de ani, între insulele Caraorman și
Letea s-a format un cordon litoral, care a
închis Golful Tulcea transformându-l într-o
lagună.
 Faza 3: Colmatarea
lagunei duce la formarea unei suprafețe
mlăștinoase în care Dunărea își sapă unul
din cele mai vechi brațe: Sfântul
Gheorghe. În urmă cu aproximativ
9.000 de ani, aluviunile transportate de
brațul Sfântul Gheorghe fac ca Delta să
avanseze în dreptul lui și în același timp
închid Golful Babadac conturând
viitorul complex Razim-Sinoe.
Faza 4: Un nou braț al
Dunării străpunge “cordonul inițial”, în
urmă cu 7.000 de ani, chiar în dreptul
viitoarei localități Crișan. Acest braț se
va numi Sulina.
 Faza 5: Colmatarea
brațului Sulina obligă apele Dunării să
caute altă ieșire la Marea Neagră,
astfel “cordonul inițial”, este străpuns
din nou în partea de nord, în dreptul
localității Periprava, luând naștere
Brațul Chilia. Aluviunile depuse de
noul braț, Chilia, vor duce la
înaintarea Deltei în partea de nord.
În interiorul Deltei colmatarea
lacurilor și formarea unor noi
grinduri este un proces natural ce
continuă și astăzi.
 3. Tipuri genetice de relief
   Relieful Deltei Dunării cuprinde în regim natural terenuri joase și terenuri înalte.
Altitudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar altitudinea maximă de 13
m, în grindul Letea. Circa 3/4 din suprafața Deltei este situată la altitudini pozitive
și 1/4 sub nivelul de 0 m.

Terenurile joase cuprind: mlaștini,

lacuri (Isac, Obretin, Matița, Merhei etc.),
gârle,
canale (Litcov, Dranov, Dunăvăț),
brațe secundare (Tătaru, Cernovca),
ostroave (Tătaru, Babina, Cernovca).

Acestea sunt terenuri inundabile și parțial, în partea de vest, îndiguite și desecate.

 Terenurile înalte sunt
neinundabile (13 % la cele mai mari
ape) și în general grinduri.
Există grinduri longitudinale
(fluviale), transversale (fluvio-
maritime) și continentale.
 
1. Grindurile longitudinale sunt
create de aluviunile depuse de
fluviu.
2. Grindurile fluvio-maritime au
fost formate în timpuri istorice, de
aluviunile aduse de fluviu și de
curenții circulari ai Mării Negre.
Aceste grinduri sunt Letea,
Caraorman, Sărăturile, Ivancea
și Crasnicol.
 Grindul Letea are altitudinea maximă
din Deltă (13m) și reprezintă o mare
acumulare de nisip, dispus în fâșii aproape
paralele sub forma unui evantai, cu un relief
de dune. Pe acest grind se află pădurea
Hășmacu Mare, monument al naturii.
Grindul Caraorman (cu o altitudine
maximă de 8m) reprezintă de asemenea o
mare acumulare de nisip.
Grindul Sărăturile, situat la vărsarea
brațului Sfântu Gheorghe în mare, formează,
pe țărm, cea mai lată plajă din țară.
Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m)
este o porțiune a uscatului predeltaic,
inclusă Deltei datorită formării și evoluției
brațului Chilia. Este acoperit cu loess.
Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat iar
genetic este un grind continental.
 4. Aspecte climatice
 Clima Deltei este determinată de
poziția ei în extremitatea estică, unde
predomină climatul de câmpie cu
influențe est-europene (de ariditate)
și influențele mării (relativ reduse),
care, totuși, îi dau o nuanță pontică.
 Temperatura medie anuală este de
peste 10°C, cea mai ridicată din țara
noastră.
 Precipitațiile sunt foarte reduse
(400-450 mm/an), Delta fiind
regiunea cea mai secetoasă din țară.
Lipsa precipitațiilor este compensată
de umiditatea datorată evaporației de
pe suprafețele acvatice.
 Bat frecvent Crivățul (din nord-est) și
brizele marine.
 Caracterizarea anotimpurilor:
1. Iarna este relativ călduroasă, temperaturile
medii din cea mai friguroasă lună (ianuarie) fiind
în jur de -1°C.
2. Primăvara (martie-aprilie) este uscată și
răcoroasă. Încălzirea se manifestă uneori din
februarie, însă temperaturile medii pozitive se
stabilesc abia în martie. Temperaturile pot urca
deseori ziua până la 20°-25°C.
3. Vara este caldă și secetoasă . Începe, de obicei,
în luna mai și se termină la sfârșitul lunii
septembrie. În mai, temperatura medie este de
+15°, dar sunt înregistrate și răciri provocate de
trecerea fronturilor reci, temperatura coborând
uneori până la +5°.
4. Toamna începe în octombrie și durează până la
începutul celei de-a doua jumătate a lunii
decembrie. Temperatura se ridică ziua până la
20°C. A doua jumătate a toamnei este ploioasă și
răcoroasă, temperatura aerului fiind sub 15°.
 5. Rețeaua hidrografică
  Hidrografia este formată din: fluviul Dunărea,
brațele acesteia ( Chilia, Sulina-singurul navigabil și Sfântu
Gheorghe)
lacuri de luncă,
bălți,
mlaștini,
canale care leagă brațul Sf. Gheorghe de sectorul lagunar
Razim-Sinoe.
   Cele trei brațe duc din volumul apelor fluviului, astfel: Brațul Chila₌60%,
Brațul Sulina₌16%,
Sfântul Gheorghe₌ 24%.

 La vărsarea în mare se formează, datorită aluviunilor, delta secundară a Chiliei și insulele

Sacalin.

    
A. Brațul Chilia: ♦ este brațul nordic,
♦ constitue granița
cu Ucraina,
♦ este cel mai
lung (120 km) și are cel mai mare debit
(60% din total),
                           ♦ formează o deltă
secundară (Ucraina): Delta secundară
a Chiliei are 3 brațe: Tătaru, Cernovca,
Babina.

B. Brațul Sulina:  ♦ este navigabil,

♦ este cel mai drept,
♦ este cel mai scurt
(64 km),
♦ a fost îndreptat și
adâncit acum un secol.
C.
Brațul Sf. Gheorghe: ♦ este brațul sudic,
♦ al doilea ca lungime
(108 km-astăzi 70 Km după tăierea a 6 meandre) și
debit;
                           ♦ este cel mai vechi braț.
                            ♦ din el se desprind brațe
secundare și brațe care fac legătura cu laguna Razim;

   

 Un specific peisagistic și hidrografic este dat de suprafețele lacustre. Cele

mai importante lacuri sunt: Dranov (cel mai întins din delta propriu-zisă),
Merhei, Matița, Obretin, Gorgova, Isac, Puiu, Roșu etc.

 În sudul Deltei se află situată laguna Razim-Sinoe, cel mai mare complex
lacustru (700 kmp.), format din lacurile Razim (415 kmp.), Sinoe, Zmeica,
Golovița.

 Această lagună este despărțită de mare prin grindurile Chituc si Perișor, are
ape salmastre, adâncimi mici și două insule (Popina, mai înaltă, de 48 m,
care este o rezervație de faună și insula Grădiștea).
    
Lacul Dranov Lacul Gorgova
Lacul Merhei

Lacul Matița
Lacul Obretin
Lacul Isac

Complexul Lagunar Razim-Sinoe

 6. Vegetația
 Vegetația Deltei este o
vegetație de luncă cu
numeroase specii adpatate
excesului de  umiditate.
 Pe grinduri apar pâlcuri de Pădurea Carorman
pădure (plop și stejar).
Pădurea Letea
 Pe dunele de nisip apare
vegetația de stepă.
 Dintre arbori predomină
esențele moi (plop, salcie), la
care se aduagă pădurile de
stejari: Letea și Carorman.
 Suprafețele de bălți, mlaștini
și parțial cele lacustre sunt
acoperite cu stuf, nuferi,
papură, rogoz (vegetație
acvatică).
 7. Fauna
 Fauna cuprinde: ♦ animale terestre
(iepure, câinele enot, mistreț etc.),
♦ mamifere de apă
(bizamul, vidra),
♦ păsări (280 specii,
dintre care amintim speciile de pelicani, câinele enot egretă
cormorani, egrete, etc.)
♦ o bogată faună
acvatică, cuprinzând: pești comuni
(somn, știucă, crap, plătică etc.)
sturioni (morun,
păstruga, cega, nisetru). cormoran
bizamul

pelicani
 8. Solurile
 Solurile predominante sunt solurile
aluviale, solurile hidromorfe
(lăcoviști), nisipoase (pe grinduri)
și, pe mica porțiune (grindul
Chilia), cernoziom.
solurile aluviale
 Pe ansamblu, învelișul de soluri
este relativ sărac, predominând
solurile cu fertilitate redusă,
parțial inundabile. soluri nisipoase
 Rezervațiile principale sunt:
Pădurea Hășmacu Mare-Letea
(rezervație de floră), Matița
(faună), insula Popina (faună).
    

insula Popina
 9. Populația și așezările omenești
 Populația și așezările omenești au, datorită
condițiilor fizico-geografice, numeroase
particularități.
 În primul rând, întinderilor mari de ape,
densitatea populației are valori reduse, fiind
de 25-50 loc/kmp, în jumătatea vestică și
Localitatea Crișan
sub 25 loc/kmp în est.
 Populația este concentrată în așezări rurale,
situate în lungul brațelor fluviului, cu aspect
liniar cum ar fi Crișan sau pe grinduri
(Letea, Caraorman, Sfântu Ghorghe, Chilia Localitatea Sfântu Ghorghe
Veche).
 Singurul oraș din Deltă este Sulina.     
 Tulcea nu este situat în Deltă, dar
coordonează activitatea economică și
turistică a Deltei.
 10. Resurse și activități economice
 O resursă importantă, tradițională, este fauna
piscicolă, iar pescuitul este o activitate
economică esențială.
 Activități de pescuit se realizează pe brațele
principale, secundare, gârle, lacuri, în laguna
Razim-Sinoe și Marea Neagră. pescuit
 Stuful este recoltat cu mijloace mecanizate și
transportat pe Dunăre la Chișcani (Brăila),
unde se obține celuloza.
 Nisipul din grindul Caraorman are și utilizări
industriale, fiind exploatat în acest sens.
 Terenurile agricole au crescut ca întindere
datorită indiguirilor și desecărilor din ultimii Recoltarea stufului
ani (îndeosebi în jumătatea vestică a deltei).
 Se cultivă în mod predominant porumb, dar și
grâu, plante furajere și legume.
 11. Transport și turism
 Transporturile rutiere sunt slab reprezentate. Cea mai
mare parte a transporturilor din interiorul Deltei se
realizează cu ajutorul navelor. 
 Navigația fluvială se poate desfășura pentru nave mici și
pe brațele secundare.
 Navigația maritimă se realizează doar pe brațul Sulina.
Pe acest braț se transportă fier și cocs pentru Galați,
bauxită pentru intreprinderea de alumină de la Tulcea,
produse petroliere, roci (calcare de la Mahmudia pentru
Galați), produse din lemn (pentru export), diferite
produse agroalimentare pentru Tulcea etc.
 Turismul beneficiază de un deosebit potențial natural
(peisaje, lacuri, canale, grinduri, faună, vegetație,
pădurea de la Letea, dunele de nisip de pe grindurile
Caraorman, Sărăturile, plaja de la Sfântu Gheorghe).
 Localitățile turistice mai importante sunt: Maliuc, Mila
23, Sulina și Sfântu Gheorghe. Plaja Sfântu Gheorghe
 12. Bibliografie:

1. https://www.oocities.org/dmarioara/deltdun.htm
2. http://tonomatulgeografic2011.blogspot.com/2011/01/lunca-si-delta-dunarii.html
3. https://ro.scribd.com/document/45976258/Delta-Dunarii
4. https://www.infoghidromania.com/informatii_delta.html
5. https://farmeculdelteidunarii.weebly.com/geneza-evolutie-prezent-si-viitor.html
6. https://indeltadunarii.ro/delta-dunarii
7. https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/Delta-Dunarii.aspx
8. https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/
9. https://pixabay.com/ro/images/search/delta%20dunarii/
10. https://romaniasalbatica.ro/ro/rezervatie-biosfera/delta-dunarii