Auditul Clinic 20-22.11.2019

AUDITOR CLINIC
VIZIUNI ALE MANAGEMENTULUI CALITĂȚII 6-9 noiembrie 2019, Cluj-Napoca, Grand Hotel Napoca****
Auditul
• evaluează dacă un anumit aspect al asistenței medicale atinge
un standard recunoscut
• permite furnizorilor de servicii de îngrijire și pacienților să știe
unde funcționează bine serviciul lor și unde pot exista
îmbunătățiri.
• Auditul clinic este o metodă de evaluare care permite utilizarea

unor criterii specifice pentru a compara practicile de asistență
medicală cu un referențial de bună practică, având ca scop
măsurarea calității acestor practici și rezultatele îngrijirii, în
vederea îmbunătățirii ativității medicale.
Scopul este de a obține o îmbunătățire a calității și de a

îmbunătăți rezultatele pentru pacienți.
Guvernanța clinică:
• un cadru prin care organizațiile sunt responsabile pentru
îmbunătățirea continuă a calității serviciilor lor și pentru
asigurarea unor standarde înalte de îngrijire prin crearea unui
mediu în care se va dezvolta excelența în îngrijirea clinică.
(conform NHS).
• un proces de asigurare a calității pentru menținerea și
îmbunătățirea standardelor de îngrijire a pacienților, cu
responsabilitatea deplină a sistemului față de pacienți,
implicarea tuturor responsabililor de proces din institutie.

Cei 7 piloni ai Guvernantei clinice:
1) Eficacitatea și cercetarea clinică

2) Auditul clinic
3) Managementul riscului clinic
4) Educație și formare
5) Implicarea pacientului și a publicului
6) Informație și IT
7) Managementul personalului
1) Eficacitatea și cercetarea clinică
• asigură utilizarea celor mai bune dovezi și cercetări

disponibile pentru a oferi cele mai bune rezultate posibile
pentru pacienți.
• asigura asistenta medicala întotdeauna în interesul
pacientului si ii ofera cele mai bune îngrijiri.
Exemple:
• Realizarea unei practici bazate pe dovezi atunci când se
decide tratamentul și luarea deciziilor
• Realizarea de noi cercetări pentru a aduce la cunostinta
noile tehnologii, documente și standarde pentru
îmbunătățirea continuă a îngrijirii
2) Auditul clinic
„Auditul clinic este un proces, pe parcursul căruia medici,
asistente şi specialişti studiază în mod regulat, şi dacă e necesar,
efectuează schimbări în practica lor legată de tratarea şi
asistenţa bolnavilor”
(National Audit Office, 1995)
Auditul:
• evaluează practica existentă raportandu-se la reglementari de
buna practica din domeniu
• identifică orice neajunsuri și să dezvoltăm metode pentru a ne
îmbunătăți rezultatele. vizează îmbunătățirea calității îngrijirii
pe care o oferim.
Efectuarea unui audit implică:

• identificarea unui anumit domeniu de interes / preocupare;
• Stabilirea criteriilor de audit si a standardelor;
• colectarea datelor pentru a le compara;
• analizarea datelor și identificarea deficiențelor;
• punerea în aplicare a metodelor de schimbare
• reevaluarea după o perioadă de timp pentru a închide bucla și
a evalua îmbunătățirile.
Prin rezultatele obtinute in urma auditului clinic se obtine

revizuirea in mod regulat a profesionalitatii astfel incat nivelul
asistenţei profesionale la nivelul organizaţiei, respectiv regional
sau chiar la nivel naţional să se dezvolte continuu. (Dixon, 1996)
SCOP : Să se realizeze îmbunătățirea, în domeniul cel mai

important, utilizând cele mai puţine resurse.
Auditurile reprezintă o măsură de îmbunătățire a calității și unul

dintre cei 7 piloni ai guvernanței clinice.

3) Managementul riscului clinic

implică metode de înțelegere, monitorizare și minimizare a
riscurilor pentru pacienți și personal. În plus, acesta implică
învățarea din greșeli / accidente care s-au întâmplat în trecut.
Scop: îmbunătățirea calitatii îngrijirilor de sanatate pentru

pacienții.
Exemple:
• Raportarea incidentelor / situațiilor de urgență (de exemplu,
formularul de raportare a incidentelor) și învățarea în urma
analizei acestora, implementarea modificărilor de limitare a
riscurilor
• Urmarea protocoalelor, de ex. pentru spălarea mâinilor, etc,
• Efectuarea de evaluări de risc pentru identificarea și atenuarea
riscurilor acolo unde este posibil.
4) Educație și formare
Carieră profesională = invatare continua.
Practicienii sunt în mod continuu la curent cu cele mai recente

abilități, cunoștințe și rezultate de cercetare - care leagă
eficacitatea clinică și cercetarea.
Aceasta poate implica:

• Utilizarea echipelor multidisciplinare pentru a evalua
competențele și domeniile de îmbunătățire / formare continuă
• Finalizarea instruirii suplimentare, de ex. certificate, diplome
• Participarea la cursuri, conferințe și prelegeri pentru a acumula
cunoștințe și abilități ulterioare
5) Implicarea pacientului și a publicului
Scop:
• implicarea pacienților în guvernanța clinică.
• capabilitatea de a evalua calitatea serviciilor din punctul de
vedere al pacientului
Metode:
• Evaluările gradului de satisfacție ale pacienților, aparținătorilor
• Intâlniri și dezbateri cu asociații ale pacienților pentru a discuta
despre problemele legate de sănătate
6) Informație și IT
• asigurarea protecției datelor și confidențialitatea pacienților

• stocarea și gestionarea adecvată a datelor pacientului
• utilizarea informațiilor pentru audituri.
7) Managementul personalului
• angajarea personalului pe baza competentelor si aptitudinilor

(medicale, administrative și tehnice).
• abordarea deschisă a problemelor de personal
• încurajarea personalului să participe activ la îmbunătățirea
serviciilor.
• angajatorul trebuie să adopte o atitudine deschisă, oferind
condiții bune de lucru și o conducere adecvată a personalului –
leadership.


Eficacitatea clinică implică o serie de procese:
• adaptarea și utilizarea ghidurilor clinice în sprijinul dezvoltării
serviciilor medicale - practica bazată pe dovezi;
• dezvoltarea protocoalelor medicale,
• utilizarea auditului clinic pentru îmbunătățirea serviciilor

medicale.

Proces
ansambu de activitati corelate sau in interactiune care utilizeaza
elementele de intrare pentru a livra un rezultat intentionat .
Procesul de ingrijire a sanatatii este definit ca un proces in care

un pacient si personalul de ingrijire a sanatatii interactioneaza in
scopul de a influienta direct sau indirect starea de sanatate a
pacientului.
Un proces clinic cuprinde toate tipurile de activitati de ingrijire a

sanatatii in principal cele furnizate de profesionistii in ingrijiri de
sanatate dar si cele de autoingrijire asa cum au fost prescrise
sau recomandate de profesionisti.
Argumentare
Explicarea motivului pentru care au fost alese intervențiile
speciale și de ce era de așteptat să funcționeze, să fie durabile și
să poată fi replicabile în altă parte.

Sisteme
ansamblu de elemente corelate sau in interacliune. Structurile,
persoanele, procesele și activitățile interdependente care
împreună creează servicii de asistență medicală pentru și cu
pacienți. De exemplu, există diferite tipuri de sisteme, de la
sistemul de îngrijire personală a unui pacient, până la sistemul
individual de tip pacient-pacient, la microsistem, la macro-sistem
și până la sistemul de piață / social / de asigurări. Aceste nivele
sunt imbricate unul în celălalt.
Teorie sau teorii

Orice raționament care afirmă relațiile cauzale între variabile
(teoria cauzală) sau care are sens al unui proces sau situație altfel
obscură (teoria explicativă). Teoriile vin în mai multe forme și
servesc unor scopuri diferite în fazele lucrărilor de îmbunătățire.
Este important să fie explicit și bine întemeiat în legătură cu orice
teorie (sau teorii) informală și formală care este folosită.

Audit – proces sistematic, independent şi documentat in
scopul obtinerii de dovezi obiective si evaluarea lor cu
obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite
criteriile de audit.
Audit clinic - un proces de evaluare a practicii clinice față de

standarde. Comisia privind siguranța și asigurarea calității
pacienților (2008, p.152) a definit auditul clinic ca fiind: "Un
proces de îmbunătățire a calității care urmărește îmbunătățirea
serviciilor medicale furnizate pacientului si a rezultatelor
acestora prin revizuirea sistematică a serviciilor in baza unor
criterii explicite si implementarea schimbarii".
Comisia a descris auditul clinic ca implicând: "... selectarea
aspectelor structurii, proceselor și rezultatelor îngrijirii care sunt
evaluate în mod sistematic în baza unor criterii explicite. Dacă
este necesar, ar trebui implementate îmbunătățiri la nivel de
individ, echipă sau organizație și apoi acestea reevaluate pentru
a confirma îmbunătățirile. "
Criteriile de audit – ansamblu de politici, proceduri, protocoale

sau cerințe utilizate ca referențial, față de care sunt comparate
dovezile obiective.
Notă 1: în cazul în care criteriile de audit sunt cerințe legale sau
reglementate, cuvintele "conformare" sau "neconformare" sunt
utilizate în cadrul constatărilor de audit.
Notă 2: cerințele pot include politici, standarde, proceduri,
ghiduri, protocoale, instrucțiuni de lucru, cerințe legale, obligații
contractuale, etc.


Dovezi obiective – inregistrari, declaratii ale faptelor sau alte
informatii ca sunt relevante in raport cu criteriile de audit si sunt
verificabile .
Notă 1: Dovezile obiective pot fi obținute prin observație,
măsurare, încercare sau alte mijloace.
Dovezi de audit - înregistrări, analize de fapte sau alte
informaţii, relevante față de criteriile de audit şi care sunt
verificabile.
Constatările auditului – rezultatele evaluării dovezilor de audit,

colectate în raport cu criteriile de audit. (La acest paragraf
standardul SR EN ISO 19011:2018 are trei note referitoare la
faptul că aceste constatări pot indica fie conformitatea, fie
neconformitatea, riscuri, oportunităţi de îmbunătăţire, bune
practici. Dacă aceste constatări se referă la cerinţe legale atunci
ele se definesc prin conformare sau non-conformare).

Concluziile auditului – rezultatul unui audit după luarea în
consideraţie a obiectivelor auditului şi a tuturor constatărilor
auditului.
Clientul auditului – organizaţie sau persoană care solicită

auditul (în cazul auditului intern, clientul auditului este totuna cu
auditatul sau cu persoana care coordonează programul de audit.
Cererile de audit extern pot veni din surse cum ar fi autoritățile
de reglementare, părţile contractante sau clienţi
existenți/potenţiali.)

Auditat – organizaţie care este auditată.

Auditor – persoană care efectuează un audit.
Echipa de audit – una sau mai multe persoane care efectuează

un audit, susținuți, dacă e cazul, de experți tehnici.
•Nota 1: un auditor din echipa de audit este desemnat ca
auditor şef.
•Nota 2: Echipa de audit poate include auditori în formare

Şeful echipei de audit – auditor calificat şi desemnat să
conducă o echipă de audit pentru un audit specific.

Expert tehnic – persoană care furnizează expertiză sau
cunoştinţe specifice echipei de audit. Notele la această definiție
se referă la cunoștințele specifice ale expertului (organizație,
activitate, proces, produe, serviciu, domeniul auditat, cultură,
limbă) și la faptul că expertul tehnic acţionează ca un auditor în
echipa de audit.
 Ghidul – persoană care însoţeşte echipa de audit, dar nu auditează

Program de audit – acorduri referitoare la unul sau mai multe audituri
planificate pentru un anumit interval de timp şi orientate către un scop
specific.
Plan de audit – descrierea activităţilor şi acordurilor pentru un audit.

Calificarea auditorilor – combinaţia de calităţi personale şi educaţie,
instruire, experienţă în muncă şi în audit şi domeniile de competenţă care
trebuie demonstrate pentru a fi calificat ca auditor.
Domeniul auditului – amploarea și limitele unui audit. Notele detaliază

această definiție: în general domeniul auditului include descrierea locațiilor
(fizice și virtuale - referitoare la mediul on-line), funcțiile, unitățile
organizaționale, activităţile şi procesele ca şi perioada de timp acoperită.
Program de audit – ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate

pe un anumit interval de timp si orientate spe un scop specific.
Plan de audit – descrierea activităţilor şi acordurilor pentru un audit.

Calificarea auditorilor – combinaţia de calităţi personale şi educaţie,
instruire, experienţă în muncă şi în audit şi domeniile de competenţă care
trebuie demonstrate pentru a fi calificat ca auditor.
Domeniul auditului – amploarea și limitele unui audit. Notele detaliază

această definiție: în general domeniul auditului include descrierea locațiilor
(fizice și virtuale - referitoare la mediul on-line), funcțiile, unitățile
organizaționale, activităţile şi procesele ca şi perioada de timp acoperită.
3. Introducere in auditul clinic

Audit (latina) = audire, ceea ce înseamnă "a asculta ".
Prin procesul de audit, descoperiți sau mai mult "auziți"

ceea ce se întâmplă într-o anumită zonă de îngrijire a
pacientului, comparându-l cu orientările și standardele
acceptate pentru a afla ce este greșit și cum poate fi
îmbunătățit.

Obiectivele auditului
 Imbunatatirea rezultatelor asupra pacientului
 Promovarea utilizării eficiente a resurselor
 Oferirea de educație
 Educarea personalului medical
 Încurajarea analizei practicii proprii
numai atunci când ați cercetat în mod corespunzător o

problemă prin efectuarea unui audit, puteți înțelege cu
adevărat obstacolele în calea bunei îngrijiri a pacientului și
cum să le depășiți.
O definiție formală a auditului clinic este următoarea:
"un proces de îmbunătățire a calității care urmărește

îmbunătățirea serviciilor medicale furnizate pacientului și a
rezultatelor acestora prin revizuirea sistematică a serviciilor în
baza unor criterii explicite și implementarea schimbării".
Definiția precizează: "aspectele structurii, procesul și rezultatele

îngrijirii sunt selectate și evaluate sistematic pe baza unor criterii
explicite. Dacă este cazul, modificările sunt implementate la nivel
individual, de echipă sau la nivel de organizatie, iar monitorizarea
ulterioară este utilizată pentru a confirma îmbunătățirea
furnizării asistenței medicale ".
Procesul de audit este de obicei descris ca un "ciclu de audit" cu

mai multe etape:
1. Identificarea unei probleme

pacienții care așteaptă prea mult timp în caz de prezentare la
serviciul UPU, sau pentru o interventie chirurgicală după
internare
2. Definirea standardelor / criteriilor
maxim 48 de ore de la internare
3. Colectare date
înregistrați în cursul unei săptămâni timpii de așteptare pentru
pacienții (determinând că 92% așteaptă <48 ore).
4.Analiza,
țintă de 92% față de 95%, zone de îmbunătățire.
5.Implementarea modificării
planul de acțiune pentru a ajuta la atingerea țintei.
6.Re-audit
Îmbunătățirea calității vizează îmbunătățirea experienței pacientului. Deși

auditul este adesea mai orientat clinic, îmbunătățirea calității se poate
concentra pe aspecte mai holistice, de exemplu, disponibilitatea băuturilor
calde în unitatea sanitară.
Imbunătățirea calității se poate face folosind ciclul PDSA : planifică, execută,

studiază (analizează), îmbunătățește. Ciclurile PDSA sunt iteractive și au o
durată scurtă de timp care permite îmbunătățirea rapidă.

Diferența dintre un audit clinic și un proiect de îmbunătățire:
Proiectele de audit și proiectele de îmbunătățire a calității sunt în esență
același lucru, ambele analizează modul în care sunt aplicate standardele de
îngrijire a sănătății și țintesc să le îmbunătățească. Auditul clinic are drept
criteriu de audit o referință (standard, protocol, etc) aplicat la nivel de unitate
sanitară și se analizează pe o perioada mai lungă de timp și la intervale mai
mari de timp, de exemplu, o dată la câteva luni. Ciclurile PDSA utilizate în
îmbunătățirea calității pot fi săptămânale sau chiar zilnice.
De ce un audit clinic/proiect de îmbunătățire clinică?

• Pentru că astfel veți îmbunătăți serviciile medicale acordate
pacienților.
• Este o modalitate foarte bună de a arăta interes pentru un anumit
domeniu.
• Vă veți dezvolta abilități, de exemplu, munca în echipă, gestionarea
timpului.
• Rezultatele auditurilor clinice pot fi prezentate la conferințe sau
scrise pentru publicare.
• Auditurile implementate sunt considerate ca și experiente
profesionale care completează CV-ul
• Este o cerință obligatorie pentru sistemul medical - conform
standardelor de acreditare, certificare.
In planificarea propriului dvs. de audit, aveți libertatea de a alege ceea

ce vă interesează.

Pentru planificare utilizați criteriile SMART :

 Specific - alegeți o anumită zonă care vă interesează și partcularizati-
o. Pentru pasul 1, problema dvs. ar trebui să fie una scurtă.

Măsurabil - ar trebui să existe un lucru pe care să-l puteți controla,
un obiectiv local sau național. Asigurați-vă că ați definit bine
standardele / criteriile și că acestea sunt obiective, de exemplu,
"Temp> 38 grade", nu "febră".

Abordați 1 sau 2 rezultate. Asigurați-vă că datele sunt ușor de colectat.
Asigurați-vă că aveți la dispozitie suficient timp pentru a realiza
rezultatele propuse.

Realist - sunteți persoana potrivită pentru acest audit?

Stabilirea unui termen realist pentru realizarea auditului.

Nu uitați să obțineți permisiunea de realizare a auditului din

partea managementului de vârf.

Implicarea tuturor părților interesate sau a persoanelor asupra

carora vor avea impact rezultatele auditului (asistente medicale,
farmaciști, medici, infermiere, personal non-clinic, etc) este vitală
și câștigarea feedback-ului lor va fi utilă.
In urma unui audit, vor fi mai ușor de implementat acele acțiuni
care necesită schimbari minore cu efect asupra unui numar mare
de pacienți, față de implementarea unor acțiuni care necesită
schimbari majore asupra unui număr mic de pacienți.
TIPURI DE AUDIT CLINIC

Analiza incidentelor sau a evenimentelor adverse
implică identificarea pacienților la care a apărut un eveniment sau un
rezultat advers, cum ar fi morbiditatea severă sau decesul.
Gestionarea acestor cazuri identificate este analizată și revizuită de un grup
de profesioniști din domeniul sănătății cu scopul de a constata asistența
medicală necorespunzătoare și pentru a învăța lecții privind gestionarea
viitoarelor cazuri similare.
Această analiză ajută la identificarea cauzelor care pot genera efectele
respective și care pot fi eliminate sau diminuate.
Cel mai bun exemplu de audit al unui eveniment critic este ancheta
confidențială privind decesele materne, care a fost introdusă în Marea
Britanie încă din 1952. Dat fiind că decesele materne sunt acum rare în lumea
dezvoltată, cazurile de morbiditate severă sau "situații near-miss" sunt deseori
auditate.
Discutarea cazurilor
Revizuirea cazurilor constă în prezentarea regulată a cazurilor
din cadrul unităților sanitare pentru analiză și discuție.
Aceasta include verificarea faptului că au fost efectuate toate
procedurile de identificare necesare și modul în care a fost
inițiată gestionarea curentă a cazurilor.
Adesea implică prezentarea unor cazuri rare sau interesante -
dar revizuirea detaliată a unei selecții cu pacienți obișnuiți este
deseori la fel de semnificativă.

Prioritizarea temelor
• Da/Nu
– Este implicat direct pacientul?
• – Risc crescut/mare
– Costuri mari
– Volum mare/incidenta mare
– Este o prioritate a serviciului
• – Este o prioritate la nivel local
– Implica mai multi specialisti – abordare multidisciplinara
– Relatii interdepartamentale
Scor DA versus NU pe fiecare tema
Auditul bazat pe criterii
Auditul bazat pe criterii este tipul de audit utilizat cel mai

frecvent.
urmează etapele ciclului clasic de audit.
Calitatea îngrijirii este evaluată în mod obiectiv în raport cu
criteriile convenite anterior.
Criteriile sunt elaborate de o echipă multidisciplinară, folosind
o revizuire sistematică a literaturii sau a orientărilor bazate pe
dovezi.
Clasificarea auditului clinic bazat pe criterii
auditul structurii - examinarea organizației sau a resurselor

(ceea ce este disponibil)
auditul procesului - examinarea activităților în sine (ceea ce
faceți)
auditul rezultatelor - examinarea eficacității activităților asupra
persoanelor și comunităților (care sunt rezultatele).

este eficient
procesul poate fi efectuat cu costuri reduse
contribuie la formarea personalului medical.
În proiectul de „audit în maternitățile din Uganda”, educația

peronalului medical implicat, a fost evidentă: “Personalul de la toate
nivelurile a constatat că problemele despre care credeau că necesită
sume mari de bani sau implicarea unor politicieni puternici pentru
rezolvarea acestora pot fi adesea abordate de jos.
O problemă aparent insurmontabilă poate fi îmbunătățită prin acțiuni

surprinzător de simple – o informare postată pe un perete - reguli de
spălare a mâinilor, repararea unui aparat stricat, permiterea femeilor
să își păstreze placentele după naștere ca un stimulent pentru nașterea
instituțională, verificarea periodică a stocurilor de medicamente, etc.
Deoarece aceste mici îmbunătățiri pot fi făcute ieftin și de către

mulți membri ai personalului, efectul combinat poate fi
impresionant.
Graham subliniază că, deși uneori îngrijirea neconformă este

cauzată de necesitatea unor medicamente și echipamente
suplimentare, îmbunătățirea nu este în mod inerent costisitoare
în măsura în care există facilități de bază disponibile. Mai
degrabă, este cauzată, de obicei, de întârzieri în începerea
îngrijirii adecvate: medicamentele trebuie localizate sau
cumpărate sau deblocate, blocul operator necesită igienizare,
trebuie găsiti medicii și alte persoane cheie, etc.
Cine ar trebui să facă auditul?
Toata lumea!
 Auditurile pot varia de la foarte simple și mici până la masive și

complicate.
 Acestea pot fi efectuate de către cei din cadrul organizației sau de
către un grup extern.
 pot fi efectuate de oricine: nu doar medici, asistente medicale și
moașe, ci și studenți, profesioniști în domeniul sănătății, personal
auxiliar și lucrători de birou.
 Oricine este implicat în îngrijirea pacientului poate și ar trebui să fie
implicat în procesul de audit.
 Procesul de audit este adaptabil la toate situațiile, deoarece nu oferă

răspunsuri standard, ci le permite celor care îl realizează să dezvolte
soluții locale la problemele locale.
 Este relevant pentru toți furnizorii de asistență medicală din toate
părțile sistemului, de la asistenții medicali si moașe, la conferențiari.
 Este deosebit de benefic în situațiile rurale în care există nevoi locale
specifice care trebuie evaluate.
1. Identificarea și definirea problemei

Selectarea problemei se realizează parcurgînd mai mulți pași.
Pe măsură ce se acumulează experiență de audit, nu va mai fi
necesar să ne gândim permanent la toți acești pași: va fi clar,
rapid ce probleme ar trebui verificate si de ce.
Fiecare centru de sănătate din lume poate fi îmbunătățit - nu

există un sistem de sănătate perfect. Vor exista sute sau mii de
probleme mici (sau mari) în fiecare unitate, probleme care
necesită verificari suplimentare prin intermediul unui audit.
Planificarea auditului clinic
Auditul clinic poate fi intern sau extern.

 Auditul clinic intern se desfașoară în cadrul spitaluilui, cu
specialiștii spitalului.
 Auditul clinic extern se poate desfășura la nivel regional sau
national cu specialiști din domeniu.
Pe parcursul pregătirii, planificării auditului clinic intern sau extern

realizat în cadrul sistemului de management al calităţii, este foarte
important ca scopurile propuse să fie bine gândite şi metodele
aplicate să fie corespunzătoare.
În această etapă de planificare se întocmește lista de verificare.
Aspecte generale
In cadrul auditului clinic în faza de planificare este necesar a se
ține cont de două domenii principale:
• Managementul de proiect (planificare): alegerea temei,
planificarea desfăşurării proiectului, asigurarea resurselor şi a
posibilităţilor de comunicare.
• Metodele proiectului (practică): colectarea şi prelucrarea
datelor, publicarea rezultatelor, implicarea părţilor în cauză şi
posibilităţile de îmbunătățire a calităţii.

Pentru desfăşurarea unui audit clinic sunt necesare următoarele
condiţii:
• Resurse financiare
• Specialişti adecvaţi
• Implicarea activă a angajaţilor
Pas 1- Definirea domeniului examinat (alegerea temei in cadrul

managementului de proiect )
Cum putem identifica problemele?

La alegerea temei trebuie avute în vedere pe lângă aspectele

profesionale şi resursele disponibile.
Auditul clinic poate examina structura, procesul şi rezultatul
asistenţei medicale.
Având în vedere că, rezultatul asistenţei medicale depinde de

factori complecşi (de ex. vârstă, sex, boli asociate), pe parcursul
auditului clinic – mai ales din punctul de vedere al îmbunătățirii
calităţii – este recomandat să ne ocupăm de concordanta dintre
procesele desfasurate si cele documentate conform „bunelor
practici clinice”.


„Dacă măsori rezultate, nu o să ştii cum le-ai obţinut, dar dacă
măsori procese, poţi afla la ce te poți aştepta la finalul procesului.”
(Shaw, C,1998 sursă: UBHT)

Cu cât mai simplă va fi tema, cu atât mai uşoară va fi colectarea
datelor, prelucrarea şi implementarea schimbării necesare.

Există multe probleme care justifică auditul:

 Problemele pot fi observate de dvs. sau de alți profesioniști în
domeniul sănătății, inclusiv studenți, asistente medicale, moașe,
medici, personal administrativ.
 Problemele identificate ar putea fi consemnate în cadrul întâlnirilor
periodice cu personalul, întâlnirilor cu pacientii, in urma feed-
backului de la pacienti si apartinatori.
 Coordonatorii activităților identifică adesea probleme prin
observarea personalului și a proceselor pe o perioadă mai lungă de
timp
 problemele ar putea fi observate și de pacienți sau de rudele
acestora
 Problemele ar putea fi evidentiate chiar de mass-media prin
intermediul unor ziare sau televiziuni.
 Problemele ar putea fi discutate de guvern ca probleme de interes

național sau prin introducerea de noi orientări sau inițiative naționale.
 Problemele notate de personal pot fi identificate cu ușurință prin
ascultarea cu atenție a discuțiilor în ședințe și prin discuții cu
pacienții. Feedback-ul clienților (pacienții) poate să nu fie atât de
evident și poate fi necesar să fie căutat în mod special.
 Pacientul este cel mai important client; personalul trebuie să afle ce vor
pacientii, ce nevoie au și ce opinii au cu privire la serviciile furnizate.
 Este posibil să obțineți informații de la clienți din discuții informale.
Instrumentele oficiale, cum ar fi interviurile, cutiile pentru
recomandări/sesizări și serviciile de consultanță, pot fi foarte utile.
 Feedback-ul din partea comunității la scară largă poate oferi, de
asemenea, informații de valoare.
Pas 2-Definirea priorităţilor (planificarea desfășurării proiectului)

Problema este suficient de importantă pentru audit?

Definirea priorităţilor se recomandă a fi realizată în muncă de grup

- echipe multidisciplinare și vom avea în vedere următoarele
criterii:
• Ne confruntăm cu o problemă generală?
• Auditul verifică, utilizează sau creează standarde clinice?
• Domeniul examinat are semnificaţie în morbiditate şi mortalitate?
• Greşelile care au loc în domeniul examinat reprezintă un risc ridicat
pentru pacienţi, respectiv pentru personal?
• Prin îmbunătăţirea domeniului examinat pot fi reduse costurile
asistenţei?
• Sunt dovezi în privinţa problemelor de calitate, cum ar fi de exemplu
reclamaţiile bolnavilor sau apariţia frecventă a complicaţiilor?
 Care este calitatea standardelor avute la dispoziţie, de exemplu au fost

aceste standarde realizate în baza evaluării sistematice a datelor din
literatura de specialitate sau a directivelor naţionale?
 Prin utilizarea auditului este realizabilă îmbunătăţirea calităţii asistenţei?
 Este luată în considerare măsura în care poate fi schimbat domeniul?
 Schimbarea se poate realiza în cadrul unui ciclu de audit?
 Grupul de audit este interesat în soluţionarea problemei?
 Auditul are susţinere din partea angajaţilor?
 Grupul de auditori are calificarea potrivită pentru realizarea auditului?
 Există posibilitatea să devină parte a unui program de audit naţional?
 Se conectează la principalele obiective ale politicii naţionale de
sănătate?
 Are prioritate tema propusă în funcţionarea organizaţiei medicale?
 Auditul priveşte domenii din interiorul profesiilor sau dintre profesii?
Organizatiile pot avea prioritati diferite în stabilirea temelor

auditului clinic.
Conducerea organizatiilor decide tema auditului clinic în
funcție de prioritățile identificate. Decizia poate fi influenţată
de priorităţile politicii de sănătate naţionale, respectiv locale
(de ex. screeningul cancerului, bolile cardiovasculare sau
mentale).
După luarea în considerare a diverselor aspecte, temele
propuse trebuie ierarhizate, proces în care trebuie implicate
toate părţile interesate. La ierarhizare se recomandă elaborarea
unui sistem de punctare, în care temele alese pot fi evaluate
după diverse puncte de vedere (de ex. efectul exercitat asupra
asistenţei medicale) în baza unei scale create local.
Implicarea bolnavilor în definirea domeniului examinat

Scopul final al auditului clinic este dezvoltarea serviciilor

medicale şi a asistenţei bolnavilor.
De aceea TOATE auditurile clinice trebuie să se concentreze
asupra bolnavilor. Bolnavii trebuie priviţi ca participanţi activi şi
nu doar ca surse de date.

Părerile beneficiarilor serviciilor medicale pot fi cunoscute din mai multe

surse:
• Scrisori care prezintă observaţii, plângeri
• Verificări privind satisfacţia bolnavilor
• Prezentări ale cazurilor
• Prin prezentarea observaţiilor unor focus grupuri
• Prin observarea directă a acordării asistenţei medicale
• Prin convorbiri personale.
Pasul 3 – Este garantată o nouă anchetă?

Auditul este un proces de investigare și înțelegere a unei
probleme pentru a încerca să o îmbunătățiți.
De exemplu, problemele complicate (cum ar fi moartalitatea
maternă) ar trebui să fie întotdeauna investigate pentru a afla
exact ce sa întâmplat în fiecare etapă și de ce, astfel încât
aceleași greșeli să nu apară din nou.
Alte probleme mai simple nu trebuie investigate pentru a găsi o
soluție. De exemplu, dacă există o problemă simplă, cum ar fi o
scurgere de apă pe podea – se va rezolva pur și simplu! Acesta va
necesita audit doar în cazul în care problema devine recurentă
sau gravă.
 Auditarea poate fi folosită și ca dovadă pentru a documenta și dovedi

că se întâmplă ceva. De exemplu, s-ar putea să se fi observat că, în
multe cazuri de deces matern, într-o zonă cu resurse reduse, mama
avea nevoie de o transfuzie de sânge care nu a fost disponibilă.
 Dacă într-un audit regulat al mortalității materne se documenteaza
numărul de transfuzii de sânge necesare mamelor și numărul de decese
care au fost direct atribuite lipsei de transfuzie de sânge, dovezile nu
vor putea fi ignorate. Aceaste informații pot fi folosite pentru a ajuta la
informarea managementului, pentru rezolvarea problemei la un nivel
superior.
 Daca se va spune pur si simplu ce se întâmplă fără dovezi, autoritatea
poate să ignore problemele și să nu acționeze asupra acestora.
Pasul 4 - Este practic sa analizam problema?

Audituri simple și eficiente - Auditurile care produc rezultate rapide sunt
de multe ori mai bune decât audituri complicate, care necesită un volum
mare de date colectate.
 Când se efectuează audituri complexe, este posibil să nu mai aveți
energie să implementați modificările dacă timpul de colectare a datelor
este un proces prea lung.
 Trebuie să fie clar de la început că auditul este posibil să se
efectueze. Acest lucru se face prin luarea în considerare încă de la
început, înainte de a dezvolta prea mult ideea, a pașilor implicați în
colectarea datelor. Dacă descoperiți că ideea originală este prea
complexă, fie simplificați dovezile de care aveți nevoie pentru a obține
informatii, fie vă concentrați pe un aspect al problemei, fie vă gândiți la
o altă problemă pentru audit.
Dacă auditul devine prea mare consumator de timp sau cazurile sunt
dificil de găsit, este posibil ca auditul să conducă la o utilizare inadecvată
a timpului auditorului.
De exemplu, pentru a investiga percepțiile și experiențele pacientilor care
au fost supusi unei proceduri de angioplastie coronariana în unitatea
dvs.medicală, trebuie să luați în considerare:
• Cum puteți accesa acest grup de pacienți, după procedură?
• Cât timp rămân în salon?
• Dupa externare, cine urmărește evoluția lor? Se pot accesa datele?
• Daca nu, cum sa-i gasesti?
• Aveți resursele pentru a-i găsi în comunitate?
• Aveți date de contact pentru acesti pacienti ?
Dacă grupul de populație participă la programe de monitorizare, este
posibil ca acest audit să fie fezabil, dacă nu, ar fi foarte dificil să găsiți
acesti pacienti și prin urmare, nu este fezabil să se efectueze auditul.
Pasul 5 – Poate ajuta auditul la ameliorarea problemei?
Deși auditul dezvăluie adesea aspecte care ar putea fi

îmbunătățite, soluția poate să nu se adreseze unității sanitare.
Dacă problema este că apa curentă este prezentă dar oamenii nu-
și spală mâinile regulat, atunci ar putea fi util să investigați acest
lucru printr-un audit a igenei mâinilor. Prin procesul de audit și
prin modificarea documentației se poate implementa
schimbarea, deoarece oamenilor li s-ar aminti importanța
spălatului pe mâini.
Prioritizarea problemelor pentru audit
După identificarea problemelor, parcurgând pașii de mai sus, ar

trebui să fie relevate problemele care necesită a fi auditate.
în echipă, problemele pot fi prioritizate în funcție de cât de ușor
de gestionat vor fi și de impactul asupra îmbunătățirii calitatii în
unitatea sanitară.
Sfaturi pentru identificarea problemelor

indicatorii de proces sunt de obicei mai ușor de auditat decât
indicatorii de rezultate
Gândiți-vă la problemele care sunt importante și pe care credeți
că le puteți îmbunătăți cu ușurință
Este recomandabil ca auditurile inițiale să fie scurte și simple.
Este de preferat să se efectueze audituri scurte, dar care se
desfășoară bine, care se finalizează și sunt eficiente în ridicarea
standardelor, decât să desfășurăm un audit general, complicat, pe
care să îl abandonăm la jumătatea drumului.
Atunci când alegeți o problemă pentru un proiect de audit clinic,
se recomandă să verificați în literatura de specialitate dacă
această problemă a fost deja auditată.
Puncte cheie pentru identificarea problemelor
Identificați posibile probleme care pot fi auditate.

Analizați daca problema este destul de importanta pentru
unitatea sanitara.
Analizați dacă o reauditare a problemei este justificată (in cazul in
care a mai fost abordata).
Analizați dacă este practic să abordați problema
Luați în considerare dacă in urma auditului poate fi eliminată/
diminuata problema si poate fi imbunatatit procesul de asistență
medicala.
Exercitiul 3: Identificarea problemelor

1. Luați în considerare următoarele probleme care pot apărea in
unitățile sanitare și discutați despre modul în care acestea
afectează unitatea în care lucrați:
Lipsa echipamente sau medicamente.
Infectii asociate activitatii medicale (IAAM)
Timpi de așteptare lungi pentru externarea pacientilor
Imbolnavirea personalului
Hemoragie post-operatorie

2. Pentru care din probleme prezentate mai sus ati face un audit
clinic si de ce?
3. Care dintre probleme ar fi prioritare pentru a fi auditate si de ce?
Exercitiul 4: Stabilirea prioritatilor
1. Identificați cinci probleme diferite din unitatea sanitara aleasa de

grupul dumneavoastra.
2. Pentru fiecare problema discutati urmatoarele aspecte:
• Este importanta?
• Se justifică o nouă anchetă?
• Este practic sa auditez aceasta problema?
• Poate auditul sa imbunatateasca problema?
3. Dintre cele cinci probleme pe care le-ati identificat, stabiliți o
prioritizare a acestora, identificând primele doua teme, cele mai
relevante pentru un audit clinic și precizați de ce?

Auditul Clinic 20-22.11.2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auditul Clinic 20-22.11.2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUDITOR CLINIC

• Auditul clinic este o metodă de evaluare care permite utilizarea

Scopul este de a obține o îmbunătățire a calității și de a

Cei 7 piloni ai Guvernantei clinice:

1) Eficacitatea și cercetarea clinică

1) Eficacitatea și cercetarea clinică

• asigură utilizarea celor mai bune dovezi și cercetări

Efectuarea unui audit implică:

Prin rezultatele obtinute in urma auditului clinic se obtine

SCOP : Să se realizeze îmbunătățirea, în domeniul cel mai

Auditurile reprezintă o măsură de îmbunătățire a calității și unul

3) Managementul riscului clinic

Scop: îmbunătățirea calitatii îngrijirilor de sanatate pentru

Carieră profesională = invatare continua.

Practicienii sunt în mod continuu la curent cu cele mai recente

Aceasta poate implica:

5) Implicarea pacientului și a publicului

• asigurarea protecției datelor și confidențialitatea pacienților

• angajarea personalului pe baza competentelor si aptitudinilor

• dezvoltarea protocoalelor medicale,

• utilizarea auditului clinic pentru îmbunătățirea serviciilor

Procesul de ingrijire a sanatatii este definit ca un proces in care

Un proces clinic cuprinde toate tipurile de activitati de ingrijire a

Teorie sau teorii

Audit clinic - un proces de evaluare a practicii clinice față de

Criteriile de audit – ansamblu de politici, proceduri, protocoale

Constatările auditului – rezultatele evaluării dovezilor de audit,

Clientul auditului – organizaţie sau persoană care solicită

Echipa de audit – una sau mai multe persoane care efectuează

 Ghidul – persoană care însoţeşte echipa de audit, dar nu auditează

Plan de audit – descrierea activităţilor şi acordurilor pentru un audit.

Domeniul auditului – amploarea și limitele unui audit. Notele detaliază

Program de audit – ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate

Plan de audit – descrierea activităţilor şi acordurilor pentru un audit.

Domeniul auditului – amploarea și limitele unui audit. Notele detaliază

3. Introducere in auditul clinic

Prin procesul de audit, descoperiți sau mai mult "auziți"

numai atunci când ați cercetat în mod corespunzător o

O definiție formală a auditului clinic este următoarea:

"un proces de îmbunătățire a calității care urmărește

Definiția precizează: "aspectele structurii, procesul și rezultatele

Procesul de audit este de obicei descris ca un "ciclu de audit" cu

1. Identificarea unei probleme

Îmbunătățirea calității vizează îmbunătățirea experienței pacientului. Deși

Imbunătățirea calității se poate face folosind ciclul PDSA : planifică, execută,

De ce un audit clinic/proiect de îmbunătățire clinică?

In planificarea propriului dvs. de audit, aveți libertatea de a alege ceea

Realist - sunteți persoana potrivită pentru acest audit?

Stabilirea unui termen realist pentru realizarea auditului.

Nu uitați să obțineți permisiunea de realizare a auditului din

Implicarea tuturor părților interesate sau a persoanelor asupra

TIPURI DE AUDIT CLINIC

Auditul bazat pe criterii

Auditul bazat pe criterii este tipul de audit utilizat cel mai

Clasificarea auditului clinic bazat pe criterii

auditul structurii - examinarea organizației sau a resurselor

În proiectul de „audit în maternitățile din Uganda”, educația

O problemă aparent insurmontabilă poate fi îmbunătățită prin acțiuni

Deoarece aceste mici îmbunătățiri pot fi făcute ieftin și de către

Graham subliniază că, deși uneori îngrijirea neconformă este

Cine ar trebui să facă auditul?

 Auditurile pot varia de la foarte simple și mici până la masive și

 Procesul de audit este adaptabil la toate situațiile, deoarece nu oferă