PREISTORIA

Cum au trăit oamenii în preistorie?

 Planul lecţiei
• Viaţa oamenilor în paleolitic
• Viaţa oamenilor în neolitic
• Sfârşitul preistoriei, apariţia scrierii
 1.Viaţa oamenilor în paleolitic
• Obiective: la sfârşitul aceste teme tu trebuie să ştii:
• -să defineşti termenii următori: paleolitic,nomad, pictură rupestră,
magie, gintă, trib;
• A cunoaşte tehnica de făurire a uneltelor şi rolul unor unelte utilizate
de om;
• Să indici ocupaţiile omului, tipurile de adăpost, credinţele omului
paleolitic;
• Să citeşti o axă cronologică, fixând pe ea începutul şi sfârşitul
paleoliticului;
• A situa pe harta lumii locul apariţiei primilor oameni şi direcţiile
populării planetei.
 Ce este preistoria?
Prima perioadă a istoriei omenirii a fost numită PREISTORIE. Preistoria este o foarte
lungă perioadă care a început acum aproximativ 3 milioane de ani în Africa şi care s-
a încheiat acum câteva mii de ani, atunci când oamenii au inventat şi utilizat scrierea,
în Mesopotamia. În timpul acestei perioade, grupuri de oameni s-au succedat şi s-au
răspândit pe întreg Pământul. Noi toţi le suntem descendenţi.
Urmăriţi axa cronologică de mai jos şi precizaţi:
1.Când începe preistoria?
2.Când se încheie preistoria? Ce eveniment marchează sfârşitul preistoriei?
3.Câte perioade cuprinde preistoria?
 Cum trăiau oamenii în paleolitic?
• OBIECTIV: a interpreta un document schematic
• Desenele de mai jos reprezintă aspecte din viaţa omului din paleolitic.
Descrie pe scurt, cu propriile tale cuvinte, imaginile gândindu-te la: tip de adăpost, îmbrăcăminte,
unelte, ocupaţii, organizare.
• 1…………………………………………………………………………….
• 2……………………………………………………………………………
• 3……………………………………………………………………………
• 4……………………………………………………………………………
• 5………………………………………………………………………
“ La Pincevent, două sau trei familii de vânători se instalează, la sfârşitul lunii mai, aproape de un vad, folosit
de turmele de reni care treversau Sena. Ei ridică cortul lor pe malul Senei( fluviu în Franţa) şi rămân acolo
până la sfârşitul verii. Colibele sunt construite cu ajutorul unor ramuri lungi dispuse în cerc şi reunite în
partea de sus, şi sunt acoperite cu piei de animale. În interiorul acestei colibe, focul întreţine căldura. Hrana
se compune din carne de ren şi de cal, iepuri, păsări şi peşte. Oasele, din care au extras măduva, de altfel ca
şi celelalte resturi, sunt aruncate pe sol în jurul cortului.
Aşezaţi lângă foc, pe blocuri groase de piatră, oamenii taie din silex vârfuri de săgeată, fabrică suliţe şi
harpoane, în timp ce femeile confecţionează îmbrăcăminte din piei de animale.
Sezonul rece revine, renii, care au constituit baza hranei, se deplasează în turme spre alte ţinuturi. Grupul de
vânători se pune, atunci, în mişcare pentru a găsi locuri mai favorabile, abandonând, pe locul unde au stat,
resturile de la vânat şi uneltele din piatră şi lemn.
Generaţii de vânători au migrat pe un parcurs similar urmând turmele de reni.”

1.Indicaţi modul de viaţă al omului preistoric din textul de mai sus.

2.Precizaţi tipul de locuinţă folosit şi două ocupaţii ale omului preistoric.
3.În text apar două descoperiri ale omului. Stabiliţi-le.
4.În ce perioadă a preistoriei putem stabili aşezarea umană?
Apariţia primelor credinţe religioase
• Bătrânul şef de trib a murit. El avea
40 de ani! Înarmaţi cu lopeţi făcute
din omoplaţi de bizon, tovarăşii săi îl Vânătorii neandertalieni întristaţi, depun un
înmormântează împreună cu armele pat de flori pe cadavrul unuia din tovarăşii
sale; astfel el va putea să vâneze, lor, în timp ce alţi membri ai tribului, adunaţi
încă, şi în lumea de dincolo. Apoi ei
acoperă mormântul cu pietre mari. într-un colţ al grotei, povestesc faptele
Hienele nu vor avea parte de festin. vitejeşti şi curajul celui mort.
Picturile rupestre –artă şi magie
Vânătorii de bizoni se pregătesc să plece
la vânătoare. Ei ţin sfat în faţa acestui
bizon pictat pe perete. Şeful fixează pe
perete, deasupra animalului, mâna sa
dreaptă muiată în argilă, de trei ori. Aceste
trei amprente puse pe perete sunt un semn
de posesiune. Acest gest îi va servi la
vânătoare şi poate va ucide... Trei bizoni??
Vânătorii au desenat, pictat sau gravat
mamuţi şi bizoni, cai şi capre, tauri şi cerbi pe
pereţii peşterilor.
Ce scop aveau aceste picturi realizate în
Interiorul întunecos al grotelor? Sunt ele
rezultatul unui act artistic sau aveau un scop
sau scopuri bine determinate? Există mai multe
ipoteze:
1.Picturile ar reprezenta metode de vânătoare.
2.Picturile se referă la ritualuri magice, ceremonii
invocând succesul la vânătoare, ceremonii pe
care le mai întâlnim şi azi la unele populaţii
primitive.
3.Picturile ar dovedi credinţa în fiinţe
supranaturale, jumătate oameni, jumătate
animale, care n-ar fi decât strămoşii legendari
cărora omul preistoric încearcă să le ia chipul.
 Peştera Lascaux (Franţa)
• Picturile rupestre(picturi pe pereţii peşterilor) din peştera
de la Lascaux au fost realizate acum circa 17 000 de ani.
• Pentru a picta animalele pe pereţii grotei oamenii
preistorici începeau prin a desena contururile cu bucăţi
de cărbune sau tampoane din frunze. Apoi proiectau
culorile suflând cu ajutorul gurii sau prin tuburi din oase
sau plante. Culorile erau obţinute din pigmenţi găsiţi în
natură, pigmenţi minerali naturali: cărbune de lemn,
hematită, argilă, dioxid de magneziu etc.
 Neolitic: Naşterea agriculturii şi
scrierii
Planul lecţiei:
-Viaţa oamenilor în neolitic
-Naşterea scrierii
Obiective: La sfârşitul lecţiei tu trebuie să fii capabil:
-să citeşti o friză cronologică;
-de a situa pe hartă: Marea Mediterană, Nil, Eufrat, Tigru, Semiluna Fertilă,
Mesopotamia, Egipt, Fenicia;
-să indici schimbările apărute în neolitic;
-de a cunoaşte numele şi rolul unor unelte utilizate în agricultură;
-de a cunoaşte numele primelor scrieri şi data apariţiei lor;
-de a da definiţia cuvintelor următoare: neolitic, agricultură, sapă, aratru,
sedentar, metalurgie, scriere cuneiformă, scriere hieroglifică, scriere alfabetică,
megaliţi
 A. Apariţia agriculturii
• Urmăreşte imaginile de mai jos şi stabileşte pe caietul tău ce
schimbări au apărut în viaţa oamenilor începând din jurul anului 8 000
Î.Chr?(caută căt mai multe schimbări produse)
 Apariţia şi difuzarea agriculturii
După J.Leclerc şi J.Tarrete, Dicţionar preistoric:
“ Revoluţia neolitică desemnează cea mai importantă transformare
pe care a cunoscut-o modul de viaţă al oamenilor de la apariţia lor
pe pământ. Omul încetează de a mai fi un prădător nomad care
trăieşte din vânătoare şi cules. El începe să-şi producă hrana sa, el
devine agricultor şi crescător de animale. Această revoluţie începe
în jurul anului 8 000 Î.Chr., în Orientul mijlociu, în Semiluna fertilă.
Acolo, populaţiile, au pus în favoarea lor, timp de câteva secole,
condiţii foarte favorabile , pentru a domestici specii locale : grâu,
orz, oi capre. »
• 1.Ce nume se dă perioadei marcată de începutul agriculturii ?
• 2.Din ce trăiau oamenii înainte ?
• 3.Cum se hrăneau ei după aceea ?
• 4.Cum se numeşte regiunea unde a apărut agricultura ?

zona unde a apărut

agricultura
1.Găseşte trei
elemente care
să
arate că această
scenă se
desfăşoară după
revoluţia
neolitică.
2.Arată, cu
ajutorul a 2
exemple, că
omul
a păstrat unele
din ocupaţiile
sale
anterioare.
3.Arată cu
ajutorul a două
exemple că
Meşeteşugurile
se dezvoltă.
4.Acest
document
este un
document
« istoric”?
Justifică
răspunsul tău.
 Noi ocupaţii ale oamenilor
• În neolitic omul inventează noi
ocupaţii, alături de agricultură şi
creşterea animalelor.
• Priviţi imaginile alăturate şi apoi
precizaţi:
• Care sunt ocupaţiile noi ce apar?
• Ce importanţa prezintă ele pentru om?
• Alături de noile ocupaţii ce au apărut,
oamenii continuă să practice ocupaţiile
vechi. Priviţi imaginile şi precizaţi:
• Care sunt vechile ocupaţii ce se
practică şi în neolitic?
• Ce schimbări apar în legătură cu
aceste ocupaţii faţă de perioada
paleoliticului?
• Să recapitulăm
• Cum am subliniat până acum timp de sute de
mii de ani:
• vânătoarea era principala ocupaţie a
oamenilor
• culesul era în general o ocupaţie a femeilor
• Aceste două ocupaţii, ce asigurau existenţa,
au permis fiecare de a observa 2 fenomene ce
vor avea urmări asupra modului de viaţă.
• Oamenii, în timpul deplasării lor după vânat,
au putut să observe comportamentul
animalelor,
• Mai ales:
ciclul reproducţiei speciilor.
Pe termen lung, aceasta deschide poarta
domesticirii animalelor, constituirii de turme,
reuşind să asigure o sursă de hrană sigură şi
permanentă. .

Observarea relaţiei între însămânţarea

grânelor şi germinaţia lor, va permite dezvoltarea
unei activităţi ce va asigura o aprovizionare
permanentă şi constituirea de rezerve.
AGRICULTURA
În neolitic (8000 –4000 Î.Chr.), cultura
plantelor şi creşterea animalelor înlocuiesc
treptat vânătoarea şi culesul. Este de acum
înainte posibilă asigurarea unei aprovizionări
permanente cu hrană.
Obligaţia de a căuta continuu noi teritorii
de vânătoare şi cules, va dispărea treptat.
Omul se fixează într-un loc.
Omul devine sedentar
 Să ne consolidăm cunoştinţele
Priveşte cu atenţie cele două imagini şi găseşte cât mai multe deosebiri. Pe baza
răspunsurilor, realizează un scurt text despre preistorie în care:
-în prima parte să prezinţi informaţii despre paleolitic folosind termenii următori:
vănătoare, cules, nomad, cort, unelte din piatră cioplită, focul, credinţe, picturi rupestre,
peşteri:
-în a doua parte să prezinţi informaţii despre perioada neolitică folosind termenii:
cultivarea cerealelor, sedentar, domesticirea şi creşterea animalelor, sat, revoluţie
neolitică, meşteşuguri, unelte din piatră şlefuită, megaliţi, Stonehenge.
 MEGALIŢII
În perioada neolitică în regiuni din vestul Europei, situate mai ales pe coasta Oceanului
Atlantic, oamenii au ridicat monumente măreţe din piatră, pe care istoricii le-au numit megaliţi
(termenul vine de cuvintele greceşti: megas=mare şi lithos=piatră). După forma lor întâlnim
mai multe tipuri de megaliţi, a căror nume a fost preluat din limba celtică :
a. Menhiri (piatră lungă). Ei apar ca nişti blocuri lungi de piatră aşezaţi vertical, fie izolaţi fie
asociaţi în număr mare în aliniamente (cum este aliniamentul de la Carnac-Franţa; imaginea
din centru), fie grupaţi în cercuri, în acest caz fiind numiţi Kromleh (cel mai celebru cromleh
este cel de la Stonehenge – Anglia).
b. Dolmenii ( masă de piatră: din cuvintele celtice : dol-masă; men-piatră) sunt formaţi din una
sau mai multe dale de piatră aşezate pe alte dale de piatră puse vertical.(imaginea din dreapta)
Realizate cu mult înainte de marile piramide din Egipt, aceste monumente au servit fie ca
morminte, fie ca monumente religioase.

Este uşor a ne imaginea această
ceremonie funerară în lugul
galeriei acoperite din dolmenul
situat în localitatea Locmariaquer
în Bretagne.  Aceste monumente
megalitice sunt morminte
destinate atât şefilor de trib şi
familiile lor sau anturajului: sunt
deci morminte colective.
Dolmenii
Dala de piatră grea este
ridicată cu ajutorul unor
lemne. Unul dintre ei, mai Dolmenii nu arătau în
curajos, plasează sub dală vremea lor aşa cum îi
un bloc de piatră pentru a-l vedem astăzi. Ei erau
menţine la o anumită acoperiţi cu pământ,
înălţime şi a uşura astfel având aspectul unei
deplasarea sa. El a ales un movile.
bloc de bazalt, căci unul din
calcar s-ar fi zdrobit.
 Stonehenge
Stonehenge situat în Withshire (Angleterre),
este, fără îndoială, unul din cele mai celebre
monumente preistorice. Monumentul a început
să fie construit în jur de 3300 Î.Chr. Construit din
blocuri mari de piatră aşezate circular şi legate
între ele prin alte blocuri, monumentul a dat
naştere la numeroase interpretări referitoare la
scopul pentru care a fost construit.
• Unii susţin că a fost un templu închinat soarelui,
unde aveau loc ceremonii religioase;
• Alţii susţin că a fost un observator astronomic,
monument funerar sau chiar, după unii, punct
de reper pentru navele extraterestre.
 B.Apariţia scrierii, sfârşitul preistoriei
• 1.MESOPOTAMIA – leagănul scrierii
• Cele mai vechi semne de scriere au fost găsite în
Uruk, veche capitală a ţării SUMER, situată în sudul regiunii
Mesopotamia (regiune aflată între fluviile Tigru şi Eufrat),
datând din jurul anilor 3400 Î.Chr.
• Apariţia scrierii coincide cu avântul oraşelor, într-o
societate în plină schimbare, unde pătrunde invenţia roţii şi
tehnica prelucrării aramei şi care poseda un repertoriu de
semne şi simboluri în arta ei.
• Scrierea s-a născut, mai ales, din necesitatea resimţită
de oameni de a consemna schimburile lor de mărfuri şi
produsele lor. Sumerienii( primul popor cunoscut în istorie şi
aşezat în mileniul IV Î.Chr. în S. Mesopotamiei) sunt cei care
au finalizat un sistem de scriere.
• Pentru a înregistra operaţii contabile, comerciale
utilizau jetoane modelate din lut (calculi) de mărimi şi forme
diferite, în funcţie de valoarea convenită, purtând uneori
indicaţii de numere sub formă de semne incizate.
• O veritabilă scriere apare atunci. Simple desene
reprezentau schematic mărfurile sau obiectele tranzacţionate.
• Primele pictograme aveau o funcţie : semn – imagine.
• Ex. Desenul unei capre.
• Aceste pictograme sunt asociate unele de altele pentru a
exprima o acţiune sau o idee, de exemplu:
• pasăre + ou = fecunditate.
• Aceasta este o ideogramă: semn = idee.
• Către 3000 Î.Chr. picturile sau ideogramele sunt
utilizate în mod egal pentru valoarea lor fonetică, un semn
corespunde la o silabă sau : semn=sunet. Cu timpul
semnele(desenele) se vor schimba, liniile curbe dificil de trasat om
pe argila moale sunt descompuse în linii drepte, pe care scribul
nu le mai gravează ci le imprimă cu ajutorul unei tije de trestie
cu capătul triunghiular, lăsând urme în formă de cuie. Astfel
apare scrierea cuneiforma, care derivă din cea pictografică (din
latinescul cuneus = cui) născută în Sumer. Această scriere
cuprindea un număr de semne cuprins între 300 şi 900.
 Scrierea hieroglifică
• S-a născut după scrierea mesopotamiană, în jurul anului 3000 Î.Chr. şi a dăinuit aproape 3
milenii fără a suferi modificări. După tradiţia egipteană zeul Thot a adus scrierea egiptenilor.
• Această scriere cuprindea 3 tipuri de semne:
• logograme – un semn = un cuvânt

• ex: semnul semnifica soare iar prin extensie claritate, ziuă, moment.
• -fonograme – un semn = un sunet

• ex: semnifică gură şi se pronunţă er şi serveşte la notarea

• consoanei “r”.
• -determinative – precizau în ce categorie de obiecte sau idei trebuie să fie pus.

• Ex: indica ideea de mişcare.

• Printre fonograme, 24 de semne-sunete constituie ceea ce ar putea deveni un “alfabet” dar pentru
egipteni scrierea nu era o simplă tehnică ce permitea notarea cuvintelor, ea era înainte de toate o
imagine a lumii, o artă a vizibilului care asigură celui ce pictează(scrie) nemurirea.
Scrierea hieroglifică - fonograme
 Alfabetul

•
Apărut din aceste prime
încercări, alfabetul fenician,
în jur de 1000 Î.Chr.(sarcofagul
regelui Ahiram din Byblos),
conţinea 22 de litere. Sistem
fonetic, el nu conţinea decât
consoane;el este bazat pe
acrofonie, care se serveşte
pentru a nota sunetele
consonantice de
reprezentarea simplificată a
unui obiect al cărui nume
începea cu acest sunet. Astfel,
pentru a nota /b/, se utiliza
semnul simbolizând casă, care
în feniciană se spune beit, şi
s-a decis prin convenţie ca, de
fiecare dată când se va întâlni
acest semn, nu va fi vorba de
“casă”, ci doar de primul sunet
al acestui cuvânt.
 Verificare
Pornind de la imaginile de mai
sus completeaza tabelul de
mai jos cu ajutorul informaţiilor
următoare:Alfabet, 3000 Î.Chr,
Hieroglife, semne cuneiforme,
Egipt, Mesopotamia, 1200
Î.Chr., piatră, Fenicia, papirus,
3000 Î.Chr., tăbliţe din lut ars.
 Vocabular
-arheologie – ştiinţă ajutătoare a istoriei care studiază civilizaţiile vechi pornind de la urmele lăsate de oameni;
-meşteşugar – cel care fabrică obiecte manual;
-altar – loc destinat primirii ofrandelor şi celebrării sacrifiiilor pentru zei;
-ceramică – arta de a fabrica vase din lut;
-Semiluna fertlă – valea Tigrului şi Eufratului, Palestina şi valea Nilului, desenând o zonă în formă de semilună unde
pământurile sunt mai fertile decât în alte regiuni;
-cult – omagiu adus unui zeu prin rugăciuni şi sacrificii;
-gintă – termen ce desemnează un grup de oameni ce descind dintr-un strămoş comun
-hieroglife – sriere sub formă de desene utilizată de egipteni;
-megalit – piatră monumentală realizată în epoca preistorică;
-neolitic – desemnează epoca pietrei şlefuite în care omul inventează agricultura (între 8 000 – 3000 Î.Chr);
-nomad – persoană are nu are locuinţă fixă şi care se deplasează din loc în loc;
-paleolitic – prima perioadă a preistoriei, numită şi epoca pietrei cioplite; omul descoperă focul şi fabrică primele unelte;
-politeist – cel ce crede în mai mulţi zei;
-sedentar – persoană care are locuinţă stabilă; omul care trăieşte şi munceşte tot timpul în acelaşi loc;
-societate – grup de oameni care trăiesc într-o formă organizată;
-templu – construcţie destinată cultului unui zeu;
-trib – formă de organizare rezultată din unirea mai multor ginţi;
-religie – credinţa în zei;
-monoteism – credinţa într-un singur zeu;
-magie – ceremonie prin care oamenii căutau să atragă de partea lor bunăvoinţa zeilor.