Metabolismul lipidelor

Prof. Serban Cornelia

Lipidele
Clasificare:
In functie de contitutia chimica, lipidele se
impart in doua mari clase:
-lipide simple – esteri ai acizilor grasi
-lipide complexe – esteri ai acizilor grasi
continand si alte grupe in afara alcoolilor si a
acizilor grasi
Cum sintetizeaza regnul vegetal grasimile…
Sintetizarea grasimilor de catre plante, in procesul de stocare a energiei, se
produce intr-un proces lung, din dioxid de carbon si apa; in prima faza se
sintetizeaza glucidele, apoi printr-un proces de deshidratare –hidrogenare, si oxidare
la unul din capetele lantului se obtin acizi grasi saturati, cu un multiplu de 6 atomi de
carbon, iar prin degradarea zaharului acizi grasi nesaturati si glicerina. Apoi din acizi
grasi formati si glicerina, prin esterificare se obtin grasimile. In plante grasimile sunt
concentrate in seminte si fructe avand rol de substanta de rezerva, utilizata in timpul
dezvoltarii ca sursa de energie; acumulari de grasimi se produc si in tulpinile unor
copaci.
Cum sintetizeaza regnul animal grasimile…
Sintetizarea grasimilor proprii in regnul
animal se face fie prin utilizarea grasimilor
aduse odata cu hrana, fie prin alte
transfomari chimice ale altor componente
ale animalelor (glucide, proteine) in asa
numitul ciclu Krebs.
Cea mai mare parte din grasimea animala
se gaseste sub forma de tesuturi adipoase
pe membranele peritoneale care sustin
stomacul si intestinele si grasimea depusa
la suprafata organelor interne (seul de la
rinichi, osanza).
Aceasta grasime de depozit constituie
principala sursa de lipide pentru organism
functionand si ca termoregulator. Cand
hrana are putina grasime, in corp se va
forma grasime depozitata prin sinteza din
glucide si proteine, bogata in acizi grasi
saturati si mononesaturati, singurii care
pot fi sintetizati de organism.
Grasimea este o parte vitala
a oricarei celule vii. De
asemenea grasimea
reprezinta combustibilul de
rezerva al organismului. De
aceea, n-am putea fi
sanatosi daca grasimea ar
lipsi din alimentatia noatra.
Problema apare din cauza ca
cei mai multi dintre noi
consumam prea multa
grasime, deseori in forme pe
care organismul nu le poate
prelucra cu usurinta.
 Excesul de grasime nu face altceva decat sa creasca
vascozitatea si aderenta sangelui, incetinind circulatia si
ducand la alipirea globulelor rosii una de alta intocmai ca
monedele intr-un fasic. In acesta stare, agregata, globulele
rosii sunt incapabile sa se incarce la capacitatea maxima
cu oxigen si sa navigheze prin capilarele microscopice.
Lipsite de oxigen si de celelalte substante nutritive,
celulele organismului de vin tot mai susceptibile la lezare,
imbolnavire si moarte. Majoritatea alimentelor bogate in
grasimi sunt incarcate si cu colesterol, substanta care
lezeaza peretele interior al artelor.
In alimentatia rationala trebuie sa se aiba in vedere si
modul in care sunt preparate grasimile si mancarurile cu
grasimi.Datorita starii de emulsie, grasimea din ou
are o buna digestibilitate.Untul este nu numai o materie
grasa dar in stare proaspata un vector de vitamine A, B1,
B2, PP, D, E. Prin topire isi pierde starea de emulsie si
devine greu digestibil.
 Laptele este practic un aliment complet, lipsindu-i numai fierul.
Proteinele din lapte aduc aminoacizii necesari cresterii, lipidele sunt
suficiente si contin vitaminele A si D, calciul este abundent. Din punct de
vedere al digestibilitatii este indiferent daca se consuma cald sau rece
 Uleiul de masline este cel mai porivit nevoilor noastre. Este indicat in bolile
de ficat, in insuficienta hepatica, litiaza bilara, constipatie. Nu oboseste nici
ficatul, nici pancreasul, in digestie si in asimilatie.
 Uleiul de floarea soarelui are o eficacitate extrem de pretioasa in
reechilibrarea colesterolului, exercitand o actiune de drenare a acestuia in
tesuturi si pe tunica interna a arterelor.
Prin prajire grasimile isi pierd in totalitate vitaminele liposolubile
si acizii grasi esentiali. Pentru micsorarea riscului se recomanda
ca temperatura de prelucrare sa nu depaseasca 180 grade si sa
se evite incalzirea prelungita sau repetata a aceleasi grasimi.
O metoda buna este fierberea alimenteloor prin inabusire in
ulei si putina apa, intr-un vas perfect acoperit.
Unele grasimi pot fi folosite in tabacarie (uleiuri de animale
acvatice- de foca si morun) avand grad mare de autooxidare.
In industria textile se folosesc pentru uleierea fibrelor in
vederea filarii, sau in finisarea textila ca sapunuri, uleiuri
sulfatate, emulgatori la prepararea matasii naturale.
In industria cauciucului sunt folosite la plastifierea cauciucului
natural sau sintetic in vederea usurarii prelucrarii lui, maririi
plasticitatii.
Se regaseste in extractia titeiului ca fluide de foraj in vederea
lubrifierii sapelor ( in, ricin, acizi grasi, sapunuri de sodiu).
Bibliografie
www.referate.ro
www.wikipedia.org
http://www.dietetik.ro
http://www.bioterapi.ro/compusi_bio
http://www.pravaliata.ro
http://slabire.alb.ro/cura/nutritie/proteine-glucide-
lipide-fibre.php