Sunteți pe pagina 1din 53

MICOZE CUTANEO-MUCOASE

Micozele cutaneo-mucoase sunt afecţiuni


ale pielii, cauzate de unii paraziţi
criptogamici din clasa ciupercilor.

Ciupercile sunt plante inferioare


fără clorofilă, constituite din
tuburi protoplasmatice
ramificate, sub formă de
filamente sau micelii septate.
Clasificarea micozelor

 Keratomicoze (pitiriazisul versicolor);

 Dermatomicoze (epidermofiţia, rubromicoza, tricofiţia,


microsporia, favusul);

 Candidomicoze cu localizare pe tegument, mucoasele


genitale şi bucale, organele interne;

 Micoze profunde (sporotricoza, blastomicoza)


inflamaţii ale straturilor profunde ale pielii, produse de
agenţi fungici de diferite genuri.
Genuri de
paraziţi
micotici:

•Trichophyton,
• Microsporum,
•Epidermophyton.

Afectează:
• pielea

•părul

• unghiile.
Epidermofiţiile se împart în 3 grupuri:

 zoofili (paraziţi ai animalelor domestice


sau sălbatice, care pot transmite fungii
omului)
 antropofili (paraziţi strict umani)
 geofili (saprofiţi ai solului, putând
parazita în mod acci­dental animalele şi
omul).
Patologia de etiologie fungică se poate
clasifica astfel:

micoze superficiale (exemplu: pitiriazis versicolor);


micoze cutanate (exemplu: dermatofitoze, candidoze);
micoze subcutanate (exemplu: actinomicoza, micetomul).
Keratomicoze- Pitiriazis
versicolor (Tinea
versicolor)

Epidermofitoză destul de
frecventă, cu evoluție cronică și
recidivantă datorită unui parazit
criptogamic, numit Pityrosporum
ovale și Mallassezia.

Localizare:
 în orice regiune a corpului
mai rar pe faţă
pielea capului
 partea dorsală a mâinilor şi
Etiopatogenie
Pitiriazisul versicolor este consecinţa modificării relaţiei dintre
om şi flora levurică rezidentă determinată de:

 susceptibilitate crescută (prezentă la adolescenţi, tineri);


 temperaturi ambientale crescute (cazuri frecvente în sezonul
cald în zonele temperate);
 sindrom Cushing spontan sau iatrogen;
 malnutriţie;
 sarcină;
 contraceptive orale.
Manifestări clinice
Maladia poate dura ani de zile fără acuze.

Erupţia
pete mici /mari
bine delimitate
izolate sau confluînd în plăci
diferite dimensiuni
culoare - roşietică, galben-deschisă până la brună
suprafaţă- netedă
Diagnostic
Examenul cu lampa Wood

Trebuie excluse:
vitiligo (arii acromice, fără alte modificări cutanate);
cloasma (pigmentare cafenie brună a obrajilor, mentonului, buzei superioare sau frunţii la
femei);
dermatita seboreică (plăci eritematoase cu scuame grăsoase pe zonele de seboree ale feţei,
toracelui);
pitiriazis rozat;
tinea corporis;
eritrasma (poate coexista cu pitiriazisul versicolor);
sifilide papulo-scuamoase.
Tratament
Este suficient unguente antifungice. Intern-
antifungice și antihistaminice.

derivaţi azolici (clotrimazol, bifonazol,


ketoconazol - cremă şi şampon, econazol,
izoconazol);
terbinafină cremă;
sulfură de seleniu 2,5% (Selsun) - şampon;
hiposulfit de sodiu soluţie 20%.
Se poate tenta un tratament per os cu ketoconazol sau
itraconazol.
Eritrasma

Eritrasma este o epidermomicoză


cauzată de parazitul Corynebacterium
minutissimum.

Localizare:
 în orice regiune a corpului
 mai rar pe faţă
 pielea capului
 partea dorsală a mâinilor şi picioarelor.
Manifestări clinice

posibilităţi de extindere
aspect ca epidermofiţia inghinală
suprafaţa netedă
fără scuame vizibile
culoare brună
Tratamentul local:

aplicarea unguientelor - tetracicline 0,1 %,


eritromicina 1% sau clotrimazol.

preparate fungice - exoderil, clotrimazol,


tarbizil, travogen.

soluţii de acid salicilic 3 %, albastru de metilen


2 %, tinctură de iod 1 %, liquori Castellani.
Clasificarea
dermatomicozelor

Microsporia
Epidermofiția
Rubromicoza
Tricofiția
MICROSPORIA

Dermatofiţie antropofilă, foarte


contagioasă, care se constată la
copii de vârsta şcolară, preşcolară

Localizare :
partea păroasă capului
pielea glabră
Etiologie

fungi antropofili
fungi zooantropofili - Microsporum lanosum (pufos, sau
„al pisicii”; sinonim – Microsporum canis).
Epidemiologia
Contaminarea se face direct sau indirect

Direct: Indirect:
contactul directă cu bolnavii prin diferite obiecte de uz
personal: jucării, lenjerie
(de la copil la copil) pieptene, instrumente de
contact cu animalul bolnav frizerie,etc.
(câine sau pisică)
Manifestări clinice
- Dacă afectează partea păroasă a capului

Se formează plăci:
rotunde
bine delimitate
diametru de 3-5 sau 8-10 cm
acoperite de scuame
culoare alb-cenuşie
eritem uşor
Afectarea pielii glabre

Localizarea -mai des membrele şi regiunea gîtului


Se prezintă sub forma de pete
rotunde sau ovale,
bine delimitate
culoare roşie,
acoperite de scuame cu marginile
proeminente veziculoase.

La suprafaţa plăcilor părul parazitar este


lipsit de luciu, e cenuşiu se rupe la 5-8 mm de
la emergenţa lor, parcă ar fi tuns cu maşina
de frezat.
Tratament
 Izolarea persoanei
 Tunderea părului cu acordul pacientului
 Local:
• aplicarea coloranților(fucorcină,tinctura de iod 2-3%)
• Aplicarea unguentelor antimicotice sub pansamentul ocluziv pe 4-6 ore
• Prelucrarea sanitară( spălarea părului în fiecare zi după aplicarea unguentelor)

În timpul nopții se aplică numai coloranți.


 General:
• antifungice
• antihistaminice
• vitaminoterapia
Tricofeția

Tricofiţia este o micoză foliculară eritemato-scuamoasă,


cauzată de paraziţii criptogamici din genul Tricofiton,
care poate fi uscată sau inflamatorie.
Localizare:
• pe pielea capului
•barba adulţilor
•pielea glabră
• unghii
Tricofiția uscată

Mai des se îmbolnăvesc elevii,poate afecta partea pieloasă a


capului.
Manifestări:
• se prezintă sub aspectul de mici plăci scuamoase
• plăci multiple pe suprafața capului
• diametrul de 2 cm
• formă circulară
• neregulate,izolate
• părul neviabil este albicios ,se rupe.
• În afara leziunilor de pe pielea capului tricofiţia uscată poate da
inoculări pe pielea glabră(herpesul tricifitic).
Unghiile afectate au o culoare albicioasă sau galbenă cu suprafaţa
neregulată,avînd ridicături şi depresiuni,cu aspect de boltă.
Tricofiţia cronică a
adultului

Este o forma clinică de tricofiţie,afectează frecvent


femeile cu tulburări funcţionale endocrine,ale
SNC,avînd hipovitaminoza A,acrocianoză.
Localizarea:pielea capului,feţele laterale şi dorsale
ale picioarelor, gambe, palme, fese, antebraţe.

Manifestări clinice: pe pielea capului apar pete


eritemo-scuamoase sau atrofice,firele de par sunt
rupte de la nivelul tegumentului sau foarte puţin
deasupra lui.
Evoluția: lent, durează ani de zile.
Tricofiția supurativă
Definiție:
Tricofiția supurată sau inflamatorie este cauzată de unele specii

de Trichophytoni mentagrophytes asteroides şi verrucosum, mai


rar T. violaceum, M. gypseum.
Localizare:
pielea capului(copiii de vârsta şcolară şi preşcolară)
în barbă la adulţi
pie­lea glabră
nivelul feţei dorsale a mâinilor
pe antebra­ţe.
Manifestări clinice

dispuşi în afara firului de păr


cea mai grea formă și cea mai des
întîlnită
pielea capului şi pielea glabră
la cap –placarde
hiperemiate
cruste purulente zemuinde
pielea glabră - placă hiperemiată
pustule foliculare
Diagnostic:
Acuzele pacientului
Examenul obiectiv
Raclajul scoamelor

Cultura eliminărilor purulente


Tratament:
General:
•Antimicotice
•Antihistaminice
•Hiposensibilizante
•Antibiotice
•antipiretice
Local:
•prelucrarea cu antiseptice
•unguente antibiotice,antimicotice,dermatocorticosteroizi
Epidermofiția

Epidermofiţia este o boală ce


afectează straturile superficiale ale
pielii glabre şi unghiile, fiind
provocată de fungii speciei
Epidermofitoni.
Deosebim două forme clinice de
epidermofiţie:
epidermofiţia cutelor mari, sau
inghinală
epidermofiţia plantară.
Etiologie
Agentul este reprezentat de fungii Epidermophyion
inguinale Sabourand (E.flocossum).

Localizare:
plicile inghinale
partea internă a coapselor
Pubis
axile
pielea pieptului
abdo­menului (între plici la obezi)
pielea de sub glandele mamare la femei etc.
părul nu este afectat
Epidemiologia

Contaminarea directă de la persoana bolnavă.


Contaminarea indirectă
băile pub­lice
folosirea în comun a căzii, buretelui
lenjeria comună
muşamale
termomet­re
Prosoape
bureţi
Încălțăminte
piscine
Manifestări clinice
pete roşii
inflamatorii descuamate

mări­mea unui bob de linte


focare mari ovale
suprafaţa roşie macerată
margine edemaţiată reliefată
acoperită vezicule, cruste şi scuame
Centrul -palid şi puţin depresat
Debutul- acut, apoi cronică
continuă luni şi ani în şir
acutizări periodice (mai ales în anotimpurile călduroase şi la transpiraţia
abundentă).
Tratamentul
 Respectarea strctă a igienei
 General:
 Antimicotice

 Antihistaminice
 Densibilizante
 Local:
 Prelucrarea cu antiseptice(furaciclină,albastru de metilen)
 Aplicarea unguentelor fungice
 Deschiderea veziculelor cu prelucrarea plăgilor

În perioada acută:
extern comprese reci cu soluţii de acid boric 3 %
remedii fungicide: exoderil, clotrimazol, terbizil, travogen.
hipo- sau desensibilizante (soluţie de clorură de calciu 10%, tiosulfat
de sodiu 0,5g de 3 ori pe zi per os).
Epidermofiţia plantară (tinea
pedis)
Etiologia Agentul patogen este reprezentat de fungii Trichophyton mentagrophytes
varianta interdigitală.

Localizare între degete si planta piciorului


Epidemiologia - boala este contagioasă
Transmiterea de la bolnavi la persoanele sănătoase în băi
piscine bazine
Duşuri
 pe plajă
 lenjerie
 încălţăminte
Patogenia-tanspiraţia abundentă a picioarelor
 intervalele mici dintre degete
 încălţămintea strâmtă
 bătăturile
 intertrigo
Manifestări clinice
Deosebim câteva varietăţi clinice ale epidermofiţiei plantare:cuamoase,
intertriginoasă şi dishidrozică

Forma scuamoasă
 regiunea- bolţii plantare
descuamare puţin pronunţată
 moderat eritematoase. Forma dishidrozică
Acuze: prurit slab, inconstant •grup de vezicule
 evoluează neobservat. • regiunea-bolţii palmare
•pieliţă dură
•mărime variază
•Dimensiuni- gămăliei de ac până la cele
ale unui bob de mazăre
•apoi se formează bule cu multe camere
•apare pruritul şi durerile
•evoluiază- lent, torpid
Forma intertriginoasă •predispoziţie la recidive şi
•regiunea-cutele interdigitale acutizări(primăvara şi vara.)
•evoluează lent liniştindu-se iarna şi
acutizându-se pe timp cald.
Epidermiofiţia unghiilor
Schimbările iniţiale

partea liberă a marginii unghiei


forma-pete şi dungi gălbui
apoi toată lama unghială se îngroaşă
nuanţă galbenă
se fărâmă uşor
se rupe
apar acumulări de mase cornoase (hiperkeratoză subunghială)
în unele cazuri lama se subţie
detaşează de la patul unghiei (onicolizis).
Circa 20%-36% din pacienţi ce suferă de epidermofiţia picioarelor au lame unghiale lezate.
Epidermofiția inghinală

Localizare
 plicile inghinale
Pubis
axile.
Manifestări clinice
pete roșii mici
cresc în dimensiuni
acoperindu-se cu vazicule, cruse și scuame.
Tratament
In tratamentul medicamentos al epidermofitiilor se administreaza:

 Hiposemsibilizante
 Antihistaminice
 Antifungice
 vitamina A și B
Tratamentul topic
 comprese reci
 baite calde cu Permanganat de K,
 paste Sulf-gudron de 3-5 %.
 Atenţie! Antibioticele se administrează numai în cazuri asociate cu infecţie piogenă.
La sfârşitul tratamentului, încălţămintea, ciorapii, lenjeria de pat şi de corp urmează să fie dezinfectate. Pentru încălţăminte se aplică
dezinfecţia cu vapori de formol, iar lenjerie se fierbe şi se calcă.
Rubromicoza(rubromycosis
sau rubrophytia)

Etiologia Trichophyton purpureu


Epidemiologia Fungii antropofili ,contagioşi. Infectarea
au loc pe aceleaşi căi ca şi în epidermofiţie şi se
produce prin intermediul prosoapelor, mănuşilor, prin
atingerea de mână. În majoritatea cazurilor se îm­
bolnăvesc adulţii, deşi în ultimii ani incidenţa
rubromicozei la copii creşte.
Deosebim urmatoarele tipuri de rubromicoza:

1.Rubromicoza plantara
2.Rubromicoza plantara si palmara
3.Rubromicoza lamelor unghiale
4.Rubromicoza generalizata.
Localizare
• orice suprafeţe ale tegumentului
•manifestări clinice - prurit pro­nunţat
•semănând cu neurodermita, parapsoriazisul
•granulomul inelar
•forma-eczemă, psoriazisul etc.
Manifestari clinice
1. Rubromicoza plantară

debutul- pliurile interdigitale,pielea plantelor


se infiltrează
devine uscată
se vad clar cutele
descuamare furfuracee.
2. Rubromicoza plantară şi palmară
debutează pe pielea plantelor, apoi palmele şi lame­le unghiale la mâini şi mai rar
se înrădăcinează iniţial în pielea palmelor
Cauza nerespectarea igienei.
3. Rubromicoză lamelor unghiale
lezarea izolată sau multiplă a lamelor unghiale
dungi de culoare albă /gălbuie

lama unghială se îngroa­şă


se fărâmiţează uşor
se rupe.
4. Rubromicoza generalizată
patologia organelor interne, sis­temelor endocrin şi nervos
dereglările trofice ale pielii
adminis­trarea îndelungată a antibioticelor
preparatelor steroide şi citostatice
răspândirea- limfă şi sânge
acumularea elementelor fungice în ganglio­nii limfatici.
1.
Tratament
Afectarea pielii glabre (palme, plant)
 unguentelor sau lacuri­lor keratolitice (Ac. salicylici, Ac. Lactici)

 de compresă cu vaselină salicilică 5%. pentru 48 de ore. Pielea


plantelor şi palmelor
 badijonează cu lacuri keratolitice zilnic (fără bandajare3-5 zile)
 se aplică băiţe fierbinţi cu permanganat de potasiu sau cu
hidrocarbonat de sodiu
 înlă­turând rămăşiţele de lac şi stratul cornos.
 badijonarea focarelor cu tinctură de iod dimineaţa
 seara cu unguent de sulf 10-15%, cu gudron 2-3% sau cu unguent
Wilkinson în decurs de 3 săptămâni.
2.Afectarea pielii cutelor mari (forma generalizată) - focarele
afectate se badijonează cu soluţie Castellani, tinctură de iod 2%,
Oncomicozele

Reprezinta infecția micotica care apare atunci cand


fungii invadeaza unghiile de la maini sau de la
picioare, precum si pielea de sub unghie.

S-ar putea să vă placă și