Sunteți pe pagina 1din 26

Termoreglarea

VS

Dr.Lepădatu Lorena
Termoreglarea

 Termogenza
 Termoliza
 Val. normale ale temp.
 Hipo/hipertermie: manif.clinice, dg,
tratament;
GENERALITATI
 Nivelul de reglare al termostatului hipotalamic este de 37 C şi
este temperatura ideală pentru metabolismul organismului.
Receptorii pentru temperatură sunt nişte neuroni sensibili la frig
sau la cald.
GENERALITATI
 Cea mai bogată zonă în receptori este pielea, majoritatea fiind
sensibili la frig. Odată ajuns un semnal la hipotalamus, se
declanşează mecanismele efectoare;
 dacă temperatura corpului creşte, apare o vasodilataţie,
transpiraţie şi scăderea producerii de căldură a corpului
 iar în cazul scăderii temperaturii, apare vasoconstricţia,
piloerecţia (ridicarea firelor de păr de pe corp pentru a menţine
aerul cald în jur) şi creşterea producerii de căldură prin
metabolism. 
Definiţie

 Termoreglarea este capacitatea de a


menţine echilibrul dintre producţia şi
pierderea de căldură, pentru a menţine
temperatura corpului în limite normale.
 Această capacitate este foarte redusă la
nou născut.
TERMOGENEZA

 Termogeneza (adaptarea la frig)


Termogeneza musculară asigură 40% din
termogeneza totală, se realizează prin
creşterea tonusului muscular (frisonul) şi
este controlată nervos. Termogeneza
hepatică creşte viteza proceselor
metabolice şi este supusă controlului
hormonal: catecolamine şi hormonii
tiroidieni.
TERMOGENEZA
 Este un proces predominant chimic. Prin creşterea metabolismului
celulelor se produce căldură.
 O creştere a metabolismului cu 7% va determina o creştere a
temperaturii cu 0,56 C. 
TERMOGENEZA
 Cei mai mari producători de căldură în organism sunt
muşchii scheletici, dar şi organele cu metabolism intens: 
 ficatul (care este organul cu cea mai mare temperatură din
corp, deoarece produce intens proteine)
 creierul (consumă 120g glucoză pe zi)
 organele abdominale.
TERMOGENEZA

 În momentul scăderii temperaturii corpului,


organismul reduce fluxul de sânge din
extremităţi şi zone superficiale şi îl îndreaptă
spre organele cu importanţă vitală (cum este
creierul).
Dr.Angelica Filimon - Neonat. Curs 5
Producţia de căldură - termogeneza

 La nou născut, unica sursă de


termogeneză este grăsimea brună,
dispusă în jurul scapulei, rinichilor,
glandelor suprarenale, gâtului şi axilelor.
Pierderea de căldură
-TERMOLIZA
 Transferul de căldură în mediul
înconjurător.
 Prin 4 mecanisme:
 Evaporarea
 Convecţia
 Conducţia
 Radiaţia
Pierderea de căldură-
TERMOLIZA
 Radiaţia reprezintă transferul de căldură, de la
organism către corpurile din mediul înconjurator
cu temperatura mai mică.
 Convecţia reprezintă pierderea de căldură prin
curenţii de aer.
 Conducţia reprezintă transferul de căldură între
obiecte aflate în contact direct.
 Aceste mecanisme sunt eficiente când
temperatura ambiantă este mai mică decât cea a
organismului.
Pierderea de căldură

 Evaporarea este un proces foarte


eficient şi se realizează prin evaporarea
apei la nivelul tegumentelor şi a
mucoasei respiratorii (perspiraţia
insensibilă 600 ml/zi) şi evaporarea
lichidului sudoral
Mediul termic neutru
 = mediul termic necesar pentru a
menţine o temperatură normală a
corpului, cu un consum minim de
energie.
Mecanismele fiziologice de
adaptare a termolizei:
 • creşterea temperaturii mediului ambiant
determină creşterea fluxului sanguin
tegumentar prin vasodilataţia cutanată,
intensificând astfel termoliza prin radiaţie
şi convecţie.
 • controlul procesului de sudoraţie prin
inervaţia vegetativă care asigură
aclimatizarea la cald.
HIPERTERMIA
 Supraîncălzirea apare când temperatura corpului trece de 37,5 C.
 Ea poate fi normală (fiziologică) sau patologică.
 Supraîncălzirea apare atunci când organismul îşi epuizează  mijloacele
de termoreglare.
 Poate apărea în efort fizic intens, efectuat în mediu cald şi umed, în
deshidratare, stres emoţional sau droguri stimulatoare (de tipul
amfetaminelor sau cofeina).
 Un tip de supraîncălzire particulară este insolaţia, determinată de
expunerea capului la lumina soarelui şi la căldură. Apare frecvent vara,
însoţită de dureri de cap (cefalee),  edem cerebral şi creşterea tensiunii
intracraniene
 O reacţie de apărare a organismului împotriva agresorilor este febra, re
ridică temperatura termostatului hipotalamic la peste 37 C .
HIPOTERMIA
 Hipotermia apare când temperatura corpului scade sub 35 C.
 În funcţie de mecanismele de producere, hipotermiile pot fi:
fiziologice, patologice sau induse.
 Cele fiziologice apar şi la animale (hibernare).
 La om apar în timpul somnului profund sau la nou-născuţi.
 Patologic apar accidental ( scufundarea în apă rece) sau după
consum de alcool şi expunere la frig.
 Hipotermia indusă e folosită în unele intervenţii chirurgicale ce
necesită oprirea activităţii cardiace (temperatura corpului poate fi
scăzută până la 8 C).
ROLUL HIPOTALAMUSULUI IN
TERMOREGLARE
 Controlul temperaturii organismului se realizează printr-un
mecanism de feedback negativ compus din:
 • receptori de temperatură (centrali şi periferici)
 centrii de integrare hipotalamici
 • anterior (se opune tendinţei de supraîncălzire a organismului)
 • posterior (se opune tendinţei de răcire a organismului)
 •Mecanisme efectoare vasomotorii, sudorale şi metabolice
 Temperatura organismului, sesizată de
receptorii centrali (în funcţie de
temperatura sângelui) şi periferici (în
funcţie de temperatura cutanată) este
comparată cu temperatura de referinţă a
centrilor hipotalamici ai termoreglării
(pragul de reglare). Când există diferenţe
se declanşează mecanismele efectoare
care refac echilibrul:
 • când temperatura organismului >
temperatura de referinţă are loc
stimularea centrului hipotalamic anterior
(în special datorită creşterii temperaturii
sângelui) cu creşterea termolizei prin
vasodilataţie cutanată şi - stimularea
sudoraţiei. Concomitent este inhibată
termogeneza cu scăderea tonusului
muscular.
 când temperatura organismului <
temperatura de referinţă are loc
stimularea centrului hipotalamic posterior
(în special prin aferenţe de la receptorii
cutanaţi) cu creşterea termogenezei, a
tonusului muscular şi apariţia frisonului,
respectiv scăderea termolizei cu
vasoconstricţie cutanată.
FEBRA
MANIFESTARI CLINICE-FEBRA
HIPOTERMIA
1.HIPOTERMIA ACCIDENTALA
 apare în cazul expunerii prelungite la temperaturi scăzute sau la
imersia în apă rece
 • factori favorizanţi: ingestia de alcool, bătrâni/copii, malnutriţie,
boli cronice
 În faza de excitaţie temperatura internă > 35°C se instalează
frisonul şi vasoconstricţie cutanată (prin intensificarea
termogenezei)
 În faza de inhibiţie temperatura internă scade, apare rigiditatea
musculară şi inhibiţia funcţiilor SNC
 În cea de-a treia fază, de hipotermie profundă, temperatura
internă < 30°C cu tegumente cianotice şi reci, tulburări
respiratorii, hipotensiune arterială, bradicardie, tulburări de ritm
cardiac, acidoza lactică, comă şi deces.
Bibliografie
 Merenstein GB, Gardiner SI.Handbook of Neonatal Intensive Care, 3rd Edition. St Louis,
Mosby;1998.
 British Columbia Reproductive Care Program.Newborn Guideline 2.Neonatal
Thermoregulation.2003.
 National Association of Neonatal Nurses. Illinois.Guidelines for Practice: Neonatal
Thermoregulation.2001.
 UNICEF. Progress for children: a world fit for children statistical review. New York, NY:
United Nations Children`s Fund; 2007.