Sunteți pe pagina 1din 10

TEORIA ŞI PRACTICA CONSILIERII ANTIDROG

 Bălan Carmen Lida – Anul I, Master PCCID 2020

TERAPIA DE FAMILIE
A CONSUMULUI DE DROGURI LA ADOLESCENȚI
Definiție și rolul familiei
• Drogurile reprezintă substanțe chimice ce prezintă acțiune asupra stării fizice, psihice si
comportamentale. Drogul reprezintă una dintre cele mai răspândite substanțe care dau naștere la
căi de acces către stările modificate ale conștiinței. Experimentarea acestora poate fi fatală sau
poate duce la o dependență totală. Ca să scăpăm de problema drogurilor avem nevoie, de cele
mai multe ori, de ajutor din partea unor specialiști.
• Un rol important în preîntâmpinarea consumului de droguri îl au părinții, care trebuie să-și
educe copiii corespunzător din punct de vedere moral și spiritual, pregătindu-i pentru a face față
realitaților dure ale vieții. Atmosfera sănătoasa din familie, dragostea, afecțiunea, comunicarea
între părinți si copii, constituie astfel principalul aliat în lupta împotriva acestui flagel.
• Este recomandat ca părinții să inițieze discuții cu adolescenții sau copiii lor în privința
drogurilor, pentru a preveni situația în care ei ar putea auzi de la prieteni mai mari și astfel să-și
formeze concepții eronate fără să știe real despre ce este vorba și ce consecințe dezastruoase ar
putea avea acestea.
• Este bine ca familia să ceară ajutor de specialitate și să nu reacționeze impulsiv, sub conducerea
panicii, a fricii, a neputinței și furiei, fiindcă în acest mod își îndepărtează copilul și mai mult.
• Comunicarea rămâne cea mai potrivită intervenție. De asemenea, este important sa cultivăm la
copiii și adolescenții noștri independența față de anturaj și de presiunea grupului.
•Dacă sunteti parinte, prieten, coleg sau partener al unei persoane dependente, situația poate părea imposibil de
gestionat. Totuși, există modalități. Pentru a face față unei astfel de situații, există metode de a ajuta și de a acorda sprijinul
necesar persoanei dependente.
•Nu este deloc usor să ajutați pe cineva cu o probleme legate de cosumul de droguri.

•De cele mai mute ori, prietenii apropiați și chiar familia, se retrag în astfel de situații și speră ca cel în cauză să-și revină
singur. Acest lucru nu se va întâmpla de la sine.
•Cei ce sunt consumatori de droguri au un nivel mai redus de a lua decizii obiective cu privire la consumul propriul, așa
încât implicarea familiei, a prietenilor și a celor apropiați poate schimba situația în bine.
•Este însă necesară o abordare foarte atentă în locul uneia dure, chiar o abordare de specialitate - în cele mai multe
cazuri. Sunt situații dificil de gestionat, în care familia și cei apropiați trebuie sa fie convingători și să-și păstreze calmul.
Acuzele si confruntările nervoase sunt firești, dar este foarte important să avem puterea să le evităm ca să putem gestiona bine
situația.
Situația adolescenților
•În România, adolescenții reprezintă un segment foarte important, având în vedere
implicaţiile sociale majore dar, în acelaşi timp, ei sunt și cei mai neglijaţi şi de familie, care nu le
acordă atenţia cuvenită.
•Ca sa putem oferi ajutor, trebuie să ne exprimăm îngrijorarea și să începem discuția prin a ne
exprima angajamentul în a-l ajuta în realizarea schimbării în bine, de a-l susține fără a-l judeca
pentru dependență. Este primul pas în a-i caștiga încrederea.
•Îi ajutam astfel să recunoască faptul că abstinența este singura cale de a face față acestei
afecțiuni și, pentru a deveni abstinenți, au nevoie de ajutor; iar noi ne oferim să îi sprijinim.
•Un alt factor important ce ar putea sprijini acțiunea ar putea fi grupul, o persoană apropiată,
colegii la locul de munca sau chiar angajatorul. Ei ar putea, pe parcursul mai multor săptămâni, să
abordeze persoana dependentă de droguri, sugerându-i că ar fi bine să primească ajutor din partea
lor și implicit al profesioniștilor.
•Uneori sunt necesare luni întregi sau chiar ani mulți până ce un prieten va fi de acord să
urmeze tratamentul și totuși este suficient să plantezi ideea necesității însănătoșirii în astfel de
situații.
Soluții
•De multe ori ajutorul și tratamentul nu sunt oferite, pentru că se consideră că nu vor da
niciodată rezultate. În țara noastră, mulți nu știu că există ajutor disponibil pentru persoanele cu
probleme legate de abuzul de droguri.
•Grupurile de Alcoolici Anonimi sau Narcotici Anonimi pot veni în ajutor. Sunt grupuri noi în
țara noastră și numarul lor este în creștere. Aceste grupuri recomandă abstinența treptat, oferă
speranță, sprijin și expunere la o recuperare de durată.
•Un alt grup cu rezultat răsunător este Al-Anon – grupul de auto-ajutor pentru familia și
prietenii apropiați ai persoanelor dependente de droguri. Prin participarea la acest grup, membrii
familiei sunt ajutați foarte mult. Aici sunt împărtășite experiențele altor familii, sunt ajutați să
înțeleagă mai bine ce este dependența și să găsească soluții pentru cei dragi.
•Tratarea dependenților de droguri, ca și în cazul altor afecțiuni, răspunde cel mai bine la
intervenția tratamentului încă din faza incipientă. Însă în majoritatea cazurilor, problema este de
multe ori ignorată până când se ajunge la o criză majoră.
•Familia trebuie să se implice în toate fazele tratamentului, chiar dinaintea internării.
•Familia prezintă o importanţă deosebită în acest sens, iar strategiile de prevenire referitoare la
mediul înconjurător, care au ca scop crearea unor familii mai puternice, pot reduce riscul unei serii de
comportamente problematice, incluzând consumul de droguri. În pofida rezultatelor pozitive privind
intervenţiile în acest domeniu, faptul că acestea rămân în mare măsură slab dezvoltate subliniază o
problemă mai generală, și anume aceea că, deseori, rezultatele studiilor de prevenire nu sunt transpuse în
politici și în practică.
Studiu de caz
I.B. este un tânăr de 18 de ani din Buzău, care a terminat liceul de Informatica din București, dar care nu a reușit să își dea bacul. Este singur la
părinți, tatăl său a decedat în urmă cu cinci ani. Mama, pensionară pe caz de boală, după moartea tatălui s-a mutat la țară, la casa parintească în comuna
Ziduri din județul Buzău. Astfel, el a rămas să locuiască singur în apartamentul părinților din Buzau. Deși niciodata nu a avut o relație bună cu mama sa,
plecarea ei l-a facut să se răcească și mai mult.
Imediat dupa terminarea studiilor, chiar și așa fără bac, I.B. încearcă fără succes sa se angajeze.

Cu toate acestea, nu a reușit timp de doi ani si jumatate. Întâmplător sau nu, copleșit de datorii și neavând alte preocupări, împreună cu câțiva prieteni
începe să consume etnobotanice.
A crezut inițial că poate ține situația sub control și că nu o să devină dependent. Părea să fie stăpân pe situație. Și totuși, în decurs de trei luni, I.B.
ajunge să consume în fiecare zi etnobotanice, iar la opt luni de la prima încercare a traversat mai multe etape și a încercat mai multe droguri, dar a finalizat
prin a consuma doar heroină și etnobotanice.

A reușit să ascundă față de mama sa acest lucru, fiindcă se vedeau


foarte rar, însă de prietena sa nu a reușit. Cand a aflat că se droghează ,
deseori prietena sa îl amenința că îl părăsește dacă nu renunță la consum,
dar nu a facut aceasta, sperând că el își va reveni. De fiecare dată când
începeau astfel de discuții, I.B. promitea că nu se va mai repeta, dar
promisiunile lui erau deșarte. După trei luni, I.B. începe să consume
heroina împreună cu etnobotanice și în scurt timp a ajuns la Spitalul
Judetean de Urgență, cu răni grave la mâini și la picioare.

Spitalul a apelat la Seviciul de asistență socială și a fost transferat la


București, la spitalul "Sf. Stelian", unde a primit tratament de specialitate
și asistență psihologică.
După ce a început tratamentul și a reușit să-și revină cât de cât, a aflat aici de existența grupului de auto-ajutor pentru familia și
prietenii apropiati ai persoanelor dependente de droguri, Al-Anon.

Întors însă acasă și neavând susținere nici din partea mamei, nici din partea prietenei (care, speriată de căderile lui, a hotărât să-l
părăsească), I.B. pică din nou în patima consumului și vinde tot ce avea prin casă, începând de la televizor, laptop, mobila și, în final,
propriul apartament. Ajunge penru prima oară în stradă. În disperare, într-un moment de luciditate, își amintește de grupul Al-Anon și
apelează la serviciile acestora. Aici întâlnește oameni care au trecut prin aceleași situații, care i-au împărtășit din experiențele lor și i-au întins
o mână de ajutor.

Tot aici întâlnește și pe viitorul său prieten. Un fost consumator, ca și el, dar care a reusit să învingă acest viciu. S-a legat o strânsă
prietenie între ei, și ușor I.B. a căpătat încredere și a realizat cu adevărat că singura cale este aceea de a renunța la consum, lucru care s-a și
întâmplat.

Acum, I.B. s-a întors la mama lui și a reușit să-și dea bacul, așa încât având diploma de finalizare a studiilor, a găsit un post
deoperator calculatoare și s-a angajat. A reluat relația cu prietena lui, pe care a cerut-o în căsătorie și așteaptă un copil.

Aceasta experiență l-a apropiat și de Dumnezeu, lucru de neconceput înainte să ajungă în stradă și la ședințele de la grupul AL-ANON.
A reușit aici să regăsească stima de sine, sprijin, speranța, recuperare, progres spiritual și, nu în ultimul rând, putere de a se reabilita.
Acum spune el ,,mi-am găsit sensul în viață.” Continuă o relație frumoasă de prietenie cu cel pe care îl numește "prietenul meu de
suferinţă," bărbatul pe care l-a cunoscut la şedintele grupului AL-ANON.
Într-un cuvânt, un succes remarcabil.
De remarcat este faptul că acesta reprezintă unul din cazurile rare. De cele mai multe ori, finalul este cu totul altul. Dezastruos.
Concluzii

•Deoarece tinerii şi adolescenţii sunt expusi pericolului consumului de droguri, aflaţi la vârsta
tentaţiilor şi dornici de afirmare, non-conformişti, specialiştii implicaţi în acest gen de situaţii
consideră că prevenirea este mult mai importantă şi mai uşor de realizat decât tratarea sau
vindecarea consumatorului de droguri.
•Trăim într-o lume plină de tentaţii, când tinerii sunt în căutarea şi consolidarea unei
identităţi.
•Grupul de prieteni cu care te vezi zilnic poate avea influenţă mult mai mare decât familia.

•Manipularea, la acesta vârstă, este foarte mare, dar o atitudine critică, bazată pe informare,
poate să anticipeze repercursiunile nedorite ale unui comportament neadecvat.
•Cunoaşterea efectelor nocive ale drogurilor poate determina tinerii şi adolescenţii să evite
consumul lor. Drogurile produc dependenţă fizică şi psihică şi se asociază cu numeroase afecţiuni
care, în timp, generează moartea.
•Nu în ultimul rând, familia deține rolul cel mai important în dezvoltarea și formarea tinerilor
în viață.
Bibliografie:
•Informeaza-te despre droguri! E viata ta, ai grija de ea, www.drugs.ie

•Crăciun, P. (2004). Alege viaţa – drogul înseamnă moarte. Interviuri esenţiale. Codecs, Slatina.

•ANA (Agenţia Naţională Antidrog). (2005). Standardele Sistemului Naţional de Asistenţă Medicală, Psihologică şi Socială a Consumatorilor
de Droguri, ISBN: 973 – 9463 – 79 -7

•CEMDDD (Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri). (2005). Lucrări tematice – Publicaţiile pentru tineret,
Lisabona.

•Salvaţi Copiii. (2005). Consumul de droguri în rândul tinerilor din România. Raport de cercetare. Speed Promotion, Bucureşti.

•Observatorul European pentru droguri şi toxicomanie - Situaţia drogurilor în Europa. Campanie de prevenire a consumului de droguri, Pagina
realizată de Promovarea sănătăţii Timiş, https://www.dsptimis.ro/promovare/droguri_17.ht

•Tepșanu, Ana, Articol Ce să-i spui copilului tău despre droguri ca părinte în România,
https://www.vice.com/ro/article/wjv5q5/ce-sa-i-spui-copilului-tau-despre-droguri-ca-parinte-in-romania, 2019

•Cum ajutam o persoana cu dependenţă, Pagina spitalului Castle Craig,


https://castlecraig.ro/dependenta/dependenta-ca-boala/cum-ajutam-persoana-cu-dependenta

•Observatorul European pentru droguri si toxicomanie, Situaţia drogurilor în Europa,


https://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/973/TDAC12001ROC_.pdf

•Colegiul naţional al asistenţilor sociali din România, zilele asistenţei sociale "Zaz”, sucursala teritorială Caraş-Severin, 2015, A spune‘NU'
consumului de droguri,
https://main.components.ro/uploads/12c6a09675620f589055800ba6ceceee/2016/09/Concluzii_A_spune_NU_consumului_de_droguri.pdf

S-ar putea să vă placă și