COMPUSI BIOACTIVE

CU POTENTIAL
TOXIC PENTRU
ORGANISME.LIPIDE
CICEOAN ALEXANDRU
SAPCO AN 1
  Lipidele, numite și grăsimi, fac parte din clasa
macronutrienților, împreună cu proteinele și glucidele.
Lipidele alcătuiesc categoria de substanțe organice
naturale și eterogene (descrie un sistem format din mai
multe elemente de natură diferită) ca structură și
proprietăți fizico-chimice.

DEFINITIE  Grăsimile sunt compuși organici ai carbonului,

hidrogenului și ai oxigenului. Acești macronutrinți
rezultă în urma esterificării acizilor grași cu diferiți
alcooli.

 Lipidele se găsesc în alimente sub formă de trigliceride,

colesterol și fosfolipide. De asemenea, le întâlnim în
toate organismele vii, astfel având o mare însemnătate
biologică.
CARACTERISTICILE PARTICULARE ALE
LIPIDELOR

 Diferența dintre lipide, proteine și glucide ne duce cu gândul la solubilitatea lipidelor în

solvenți organici (benzen, acetonă, cloroform) și insolubilitatea acestora în apă și soluții de
săruri minerale. Această trăsătură a lipidelor se datorează dimensiunii catenei hidrocarburate,
care nu permite formarea legăturilor de hidrogen. Acizii grași din compoziția lipidelor au
tendința de a se asocia cu alți acizi grași sau cu alte substanțe hidrofobe. Grăsimile, fiind
incluse în categoria substanțelor hidrofobe, sunt importante în formarea structurilor celulare,
dar și în compartimentarea sediilor unor căi metabolice distincte.
 Din punctul de vedere al structurii și al complexității moleculei, putem observa trei categorii de lipide:

1. lipide simple: – sunt formate numai din carbon, hidrogen și oxigen;

 se împart în gliceride (cele mai răspândite în natură) și ceride.

CLASIFICAR 2. lipide complexe: – pe lângă carbon, hidrogen și oxigen, ele mai conțin azot și/sau fostor ori azot sau sulf;

EA  se subdivid în glicerofosfolipide și sfingolipide.

GENERALĂ 3. lipide derivate: – cuprind produșii care rezultă prin hidroliza lipidelor simple și complexe și care prezintă

A proprietățiile de solubilitate ale lipidelor;

LIPIDELOR acestea includ: vitaminele liposolubile, compușii steranici, carotenoizii, alcoolii grași și alcoolii alifatici superiori.


 După starea lipidelor la temperatura camerei, găsim doua categorii de grăsimi:

–          grăsimi solide;

–          uleiuri, care provin pește, floarea soarelui, măsline, porumb, susan, soia.
ACIZII GRAȘI

Acești acizi grași intră în compoziția grăsimilor și se divid în:

 – acizi saturați;

 –  acizi nesaturați, care la rândul lor, se împart în: – mononesaturați

 – polinesaturați

 De obicei, lipidele care conțin acizi grași saturați sunt solide la temperaturi normale, pe când cele care cuprind acizi grași nesaturați sunt lichide
(uleiuri).
 În general, acizii graşi saturaţi provin din carne și produse lactate, iar cei mai răspândiți sunt: acidul palmitic și acidul stearic. Acizii grași saturați
au efect aterogen (infiltrarea cu o substanță grasă a unor artere și a pereților aortei).
 După cum am spus mai sus, acizi nesaturați pot fi mononesaturați și polinesaturați. Acizii mononesaturați includ acidul palmitolei și acidul oleic,
ambii având câte 18 atomi de carbon și doar o legătură dublă. Acizii polinesaturați sunt acizi esențiali deoarece nu pot fi sintetizați în organism.
Din această clasă fac parte: acidul linoleic, linolenic și cel arahidonic. Acidul linoleic prezintă 18 atomi de carbon și trei legături duble, spre
deosebire de cel arahidonic, care are 20 atomi de carbon și patru legături duble.
Rolurile lipidelor în organism
 Lipidele au atât rol energetic, cât și structural
și funcțional.
 Trebuie să știm că  1 gram de lipide este
echivalent cu 9,3 kcal, adică cu de două ori
mai multă energie decât la arderea proteinelor.
În concluzie, lipidele reprezintă o sursă
puternică de energie a organismului.
De asemenea, lipidele au o contribuție semnificativă în ceea ce privește:
 –          precesele de termoliză (inhibă procesul);
 –          funcția tubului digestiv (diminuează secreția HCl);
 –          influențează asimilarea sărurilor minerale, precum calciu și magneziu;
 –          prin intermendiul fosfolipidelor, are efect asupra sistemul nervos central;
 –          formează apa endogenă, care crește rezistența organismului la starea de sete;
 –          sunt precursori esențiali ai prostaglandinelor și ai hormonilor.

Dacă ne referim strict la acizii grași polinesaturați, aceștia au rol în:

 –          procesele de oxidare a acizilor grași saturați;
 –          cresc elasticitatea vaselor sangvine și rezistența lor față de colesterol;
 –          favorizează procesele de regenerare a pielii;
 –          intră în componența membranelor și citoplasmei celulelor.
  Lipidele se găsesc atât în produse de origine animală, dar și în cele de origine vegetală. Cele
de origine animală acoperă 60-65% din necesarul de grăsimi, iar cele de origine animală
acoperă un procent 35-40%.
 Grăsimile care provin din alimentele de origine animală se găsesc în untură, unt, carne grasă,
lapte, smântână, brânză, cașcaval. În mod normal, produsele din carne pot conține între 3 și

SURSELE 30% grăsimi.

 Sunt alimente care conțin în mod natural uleiuri: măsline, nuci, avocado, pește. De exemplu,

LIPIDELOR
peștele (păstrăv, somon) este bogat în acizi grași nesaturați. Omega 3, numit și acidul alfa-
linolenic, este uleiul de pește și are efecte antiaterogene (care împiedică infiltrarea pereților
aortei și a unor artere cu o substanță grasă) și antiaritmogene (împiedică tulburările ritmului
normal cardiac).
 Lipidele din sursele vegetale provin din uleiul de soia, floarea soarelui, porumb, măsline. Pe
lângă uleiul de pește, mai întâlnim acidul linoleic, numit și Omega 6, care se găsește în
uleiul de floarea soarelui, dovleac, în germenii de porumb și în soia.
 În legume și fructe, grăsimile lipsesc total. În cereale găsim o cantitate de lipide scăzută, de
obicei nedepășind 2%, excepție făcând ovăzul care poate ajunge la un procent de 6%.
  Cantitatea de grăsimi recomandată diferă în funcție de grupul
profesional, vârstă, sex. Persoanelor de sex masculin le este
indicat să consume alimente care le pot aduce un aport de 70-
154 grame de lipide pe zi, iar cazul femeilor, aportul
RECOMAND recomandat de grăsimi se află între 60 si 102 grame pe zi.
 Pentru o alimentație echilibrată, ar trebui să consumăm  25-30
ĂRI grame de lipide extrase din uleiuri vegetale, 1 gram colesterol,
5 grame fosfolipide și 3-6 grame acizi grași polinesaturați.
NUTRIȚION  În mod normal, o persoană nu ar trebui să consume mai mult
de 30-33% din valoarea caloriilor consumate în ziua
ALE respectivă. Rația de lipide poate scădea chiar până la 20% în
cazul persoanele în vârstă, la sedentari, obezi, femei gravide și
la cei care prezintă afecțiuni hepato-pancreatice, biliare. Rația
de lipide poate crește pâna la 35% din numărul caloriilor, în
cazul copiilor, adolescenților și al persoanelor care eliberează
mai multă energie pe parcursul zilei.
EFECTELE DEFICITULUI DE LIPIDE

Ingerarea unei cantități scăzute de lipide conduce la:

 –          asigurarea deficitară a necesarului energetic;
 –          la absorbția dificilă de vitamine liposolubile, care poate duce la apariția dermatozelor
(denumire asociată bolilor de piele);
 –          la scăderea ratei de creștere;
 –          prin afectarea procesului de metabolizare a lipidelor, poate cauza obezitatea la adult.
EFECTELE Consumul exagerat de lipide poate cauza:
 –          obezitate;

APORTULU  –          sindrom metabolic;

I CRESCUT
 –          leziuni aterosclerotice la adult (pereții
arterelor se îngroașă și își pierd elasticitatea din
cauza depozitării grăsimilor);
DE LIPIDE  –          boli cardiovasculare;
 –          predispunerea la cancerul de colon, rect,
prostată.