Sunteți pe pagina 1din 23

BARIERE ÎN CALEA UNEI

COMUNICĂRI OPTIME

ENACHI SAVIUC PAVĂL OANA


“ nu tot ce intenţionăm reuşim să
spunem, nu tot ce spunem se aude, nu
tot ce se aude se şi înţelege, se înţelege
şi ce nu spunem, iar ceea ce se înţelege
nu depinde de noi ce devine”
(L. Şoitu)
ic a r e a e ste un
Comun sebit de
ce s d e o
pro p ortant
e x ș i i m
compl
a r e s t ã la baza
c o luției
r i i ș i e v
organizã l u ențând
l e , i n f
socia r e o am eni.
le din t Lum
raporturi in
păre iţa Iaco
b
defin re că „O este de
ire a posi
dida
c
comu bilă
stru tice nică
ctur se po rii
ap ate
com ace e i de
unic asta es ea că
a te o
direc re instr
susţ t im p ume
inere licat ntală
siste a un ă în ,
mati u
c de i proce
învă s
ţare

m u ni c are
s u l ui d e co
e d i u l proce
rm
Prin inte ntotdeauna:
î
urmărim eceptaţi;
r
 să fim e l e şi ;
î n ţ de
să fim cceptaţi; (o schi mb a r e
fim a c ţ i e
să c ă m o rea e).
pr o v o ti t u d i n
 să m e n t s au a
ta
compor
, ș i m ai
n i c a rea
, c o mu
c i e n tă a te de
v e n i efi e b u i e:
i ne i p red
l or;
d e , t r i p l e v i
p e n tru a didactic c u l d i sc ă a l e el
Însă d e ti p s p e cifi e v â rst
l es cea p t a ta la i t ă ț i le d
a e ada ic u lar v at;
ă f i p a r t d e c ;
s r ș i la m b a j a
h i b i t i v e a t..
s o n li i n u r i z
profe ilizeze u i t u a ți i l e ț i u s ec
t
 să u pășeasca
s
r - u n spa
d e a r e înt
 să d e s fășo
e
 să s
se
nu imi
r ă o p t
c o l a
r i i u n e,
ș met r si
ea r a s t o ie re
ta t pa e di i ba r
iv i l a d ș
act șura s e i te
or i f ă s ur num . un
e e s o r t e rp
Un te d u n s u n
i c ar i n te ări
a i n ic
poa cauz e ma comu e s e u
m cte
n
in ca r în e c c o
d se je o l i e fe în
a c e
sur bloc b sta une duce locaj
sau n t o ării pro a r b
s u li z o t hi .
l e e a p c
i ere a r stea rea t i ve
r c
Ba cale . Ace pot c i efe
i
în iente sau ionăr
c
efi orite relaț
d l
ne cesu
pro
Factorii care conduc la alterarea sau blocarea
comunicării

 EFECTELE DE STATUT – uneori statutul prea


înalt al emitătorului în raport cu receptorul poate
cauza oînțelegere defectoasă a mesajului;
 PROBLEMELE SEMANTICE - specialiștii au
tendința să folosească un jargon profesional în
comunicare neținând cont de faptul că ceilalți
poate nu folosesc același vocabular;
 DISTORSIUNILE PERCEPTIVE ÎN COMUNICARE
– când receptorul are o imagine despre sine
nerealistă și este lipsit de deschidere în
comunicare, neputându-i înțelege pe ceilalți;
Factorii care conduc la alterarea sau blocarea
comunicării

 DIFERENȚELE CULTURALE - care au loc între


persoane provenite din medii culturale, cu valori,
obiceiuri și simboluri diferite;
ALEGEREA GREȘITĂ A CANALELOR SAU
MOMENTELOR – canalele trebuie alese corect
pentru fiecare informație, iar momentul trebuie
să fie bine ales;
 FACTORI FIZICI PERTURBATORI – iluminatul
necorespunzător, temperaturi excesive, ticuri,
elemente ce distrag atenția (telefonul).
Bariere umane în cadrul unei comunicări optime

 FIZICE: deficiențe verbale, acustice,


amplasament, lumină, temperatură, ora din zi,
durata întâlnirii;
 SEMANTICE: vocabular, gramatică, sintaxă,
conotații emoționale ale unor cuvinte
determinate de factori interni cu implicare
pozitivă sau negativă;
 AFECTIVE: frica, emoțiile, tracul;
 PSIHOLOGICE: diferențele de percepție,
concluziile greșite, blocajul psihic, lipsa de
interes.
Barierele pot fi de natură:
 internă - care țin de emițător și receptor:
factorii fiziologici, distorsiunea semantică,
distorsiunea perceptuală, tendința de a
evalua, formularea defectuasă a mesajului,
limitele individuale, considerarea unor
informații ca fiind înțelese;
 externă - apărute în mediul fizic în care
are loc comunicarea: mrdiul fizic, stimuli
vizuali, timpul și circumstanțele
nepotrivite, întreruperile repetate,
mijloacele tehnice cu funcționare
defectoasă, structura organizațională cu
canale formale, distanța prea mare sau
prea micăîntre emițător și receptor.
Factorii fiziologici

suferinţa fizică
epuizarea fizică
sau psihică

nevoia de somn
Distorsiunea semantică

Constă în înţelesul pe care oamenii îl acordă aceluiaşi


cuvânt
Distorsiunea perceptuală
Este legată de diverse atitudini

sistem de
valori
convingeri

experienţe de
viaţă
Tendința de a evalua
Tendinţa oamenilor de a:

judeca Aprobă/dez
aprobă evalua

Aceasta se accentuează atunci când comunicarea


implică emoţii/sentimente sau când interlocutorul nu este
sigur pe sine.
Formularea defectuasă a mesajului

emiţătorul nu ştie
ce vrea să spună

Limitele individuale

prea multă sau prea


puţină informaţie

Considerarea unor informații ca fiind înțelese

prea puține explicații


Mediul fizic

temperatura
iluminatul

Zgomotul
Stimuli vizuali

haine sau parfum foarte


strident ticurile
interlocutorului

mobilier neadecvat
Timpul şi circumstanţele nepotrivite

ora târzie

înaintea încheierii
programului

înaintea unui
eveniment important
Întreruperile repetate

utilizarea
telefoanelor

intrarea şi
ieşirea din
încăpere
Mijloace tehnice cu funcţionare defectoasă

Uuilizarea telefonelor cu
paraziţi (virusate)

Structura organizaţional cu canale formale

obligativitatea de a te adresa şefului


direct pentru că acesta să trasmită
transmită pe cale ierarhică

Distanţa prea mare sau prea mică între emiţător


şi receptor
Elena Truță și Sorina Mardar în cartea lor „Relaţia
profesor-elevi: blocaje şi deblocaje”, consideră că cele mai
frecvente blocaje în procesul didactic sunt:

„cod „motivația
inaccesibil”
ba ck- deficitară a
f eed i t ar” receptorului”
a
enţ ck difi c
„a b s
e d ba
/fe
ului c a ției
ni fi
l e g e r e a sem
„neînțe ț io n a l ității
și inten c e l ui la l t”
r t a m e ntului
e muncă c o mpo
td
„clima punzător”
es
necor
iv d e c ritică
d i n e e xces f a ța
„atitu ecriti c ă î n
sa u d e n
ți”
celorlal
s o ru lu i i deal /
fe
„iluzia pro i de al”
el e vu lu i
com pet i ţi a ”

e î nc r e d erea,
„n
a m ă gi re a sau
dez r ării”
il i tatea co o p e
en a re
imp os i b a n tr de
t a u l
i c i e n o ces or”
suf r în p ştinţel r
„ i n lo
l e v i
c u no
a e are a
al d
c e r e pre
d e c ondu r şi
t i l u l to r i ta
„s l ui (au
o r u
profes ssez-faire)”
lai
BIBLIOGRAFIE:
1. Truţa E., Mardar S., Relaţia profesor-elevi: blocaje şi deblocaje,
EdituraAramis, Bucureşti, 2005;
2. Șoitu, L., Pedagogia comunicării, Institutul European, Iași,
2001;
3. Abric, J., Psihologia comunicãrii, Editura Polirom, Iași, 2002;
4. Băban, A., Consiliere educațională, Editura Ardeleanul, Cluj-
Napoca, 2001.

S-ar putea să vă placă și