Chimiști Romani

Tibu Robert Clasa a VIII –a B

Chimisti romani

 Nicolae Teclu (1839-1918)

 Lazăr Edeleanu (1861-1941)

 Costin D. Neniţescu (1902-1970)

 Nicolae Teclu

 Afost un chimist român, care a dat numele tipului de arzător (bec), in 1890 obține
brevet pentru realizarea invenției sale, arzătorul cu mecanism de reglare a
raportului dintre aer și gaz. "Becul" său produce o flacără mai fierbinte decât Becul
Bunsen și deci este superior acestuia. Folosirea acestui tip de arzător este
răspândită în România, dar și în întreaga lume. Domeniile care au fost studiate de
el includ:
 Studii de rezistență a hârtiei și a fibrelor lemnoase
 Pigmenți minerali
 Uleiuri utilizate în pictură
 Combustia gazelor Tot lui îi aparțin o serie de aparate de laborator păstrate în
prezent la Universitatea din București.
 Cele mai importante sunt aparatul pentru detectarea metanului și un altul pentru
prepararea ozonului. A analizat chimia unui meteorit găsit în 1870 la Goalpara,
India.
 Nicolae Teclu rămâne unul dintre primii chimiști români care s-au făcut
cunoscuți și sunt recunoscuți la nivel internațional. În plus, o mare parte din
școlile sau liceele cu profil de chimie din România poartă numele acestuia
“Arzator,,

“Arzator”
Lazar Edeleanu

 Un alt chimist român, s-a

remarcat prin cercetări în
domeniul chimiei
petrolului. Cunoscută şi
aplicată şi astăzi în multe
state, metoda de
purificare a petrolului
lampant cu dioxid de sulf
poartă numele său.
 În anul 1887 obține titlul de doctor în chimie cu cercetarea „Asupra
unor derivați ai acizilor fenilmetacrilici și fenilizobutirici”, în cadrul
căreia descoperă fenilizopropilamina, cunoscută în medicină sub
numele de „benzedrină”, cu o importantă acțiune stimulatoare asupra
sistemului nervos. Efectul farmacologic psihostimulant al amfetaminei
a fost descoperit mai târziu în anii 1920. Anul 1908 este acela în care
concepe cea mai însemnată dintre invențiile lui, cunoscutul „procedeu
Edeleanu”, constând în rafinarea produselor petrolifere cu bioxid de
sulf lichid ca dizolvant selectiv, care asigura extragerea selectivă a
hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc.).
Constantin D. Nenitescu

 Încă de la începutul anilor 1930

în cadrul cercetărilor sistematice
privind reacţii ale
hidrocarburilor catalizate de
clorura de aluminiu sunt
obţinute în grupul de cercetare
al profesorului Neniţescu
rezultate de primă importanţă
pentru înţelegerea mecanismului
reacţiilor prin intermediari
carbocationici.
 Din această perioadă datează alte observaţii fundamentale privind reacţia
cicloalchenelor cu cloruri acide catalizată de clorura de aluminiu, în
ciclohexan ca solvent (cunoscuta astăzi în literatură ca “reacţia Neniţescu de
acilare reductivă“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte
activă“Numeroşi compuşi organici şi reacţii îi poartă numele.
 Se poate spune că “hidrocarbura Neniţescu“, prima anulenă (CH)10, a
propulsat chimia anulenelor. A fost pionierul aplicării metodelor fizice în
chimia organică în România.