SFÂRŞITUL SEC.

XVII –
SEC. XVIII
 ILUMINISMUL este ideologia
dominantă a sec. al XVIII-lea
care are ca valoare centrală RAŢIUNEA.

IDEI CENTRALE:

Optimismul ;
Afirmarea personalităţii umane;
Libertatea şi demnitatea individului.

IMPLICAŢII PRACTICE:

Control mărit al omului asupra mediului natural;

Necesitatea organizării raţionale a societăţii umane.
 MOTTO: “SAPERE AUDE”

• “Raţiunea şi
progresul
universal împing
înainte mersul
istoriei”
IMMANUEL KANT
• “Epoca ( 1724 – 1804)
FILOSOF GERMAN
maturităţii
intelectuale a
omului”
 FACTORI DETERMINANŢI AI
ILUMINISMULUI
• Transformările
produse în
societatea
umană, pe
multiple
planuri, în
perioada
Renaşterii.
Umanismul.
 FACTORI DETERMINANŢI AI
ILUMINISMULUI

• Ascensiunea
economico-
socială a
burgheziei
• Dorința de
cunoaștere
• alfabetizarea
 FACTORI DETERMINANŢI AI
ILUMINISMULUI
• Modelele politice
oferite de state
precum
Provinciile Unite
(Olanda) sau
Anglia, ca urmare
a revoluţiilor
burgheze
desfăşurate pe
cuprinsul lor.
 FACTORI DETERMINANŢI AI
ILUMINISMULUI
• Progresele
înregistrate în
gândirea
ştiinţifică de-a
lungul secolelor
XVII – XVIII,
menite să pună
în evidenţă forţa
raţiunii, a
gândirii.

ISAAC NEWTON
(1642-1726)
REPREZENTANŢI AI ILUMINISMULUI
 CHARLES DE MONTESQUIEU
(1689 – 1755)
OPERA :
• “Scrisori persane”
• “Spiritul legilor”
CONŢINUT:
– Atitudine critică la
adresa instituţiilor şi
moravurilor franceze,
impregnate încă de
mentalitatea feudală.
– Atitudine critică la
adresa absolutismului
monarchic şi
intoleranţei religioase.
– Promovează principiul
separării puterii în
stat.
 “SPIRITUL LEGILOR”
• “Atunci când în mâinile
aceleiaşi persoane sau
aceluiaşi corp de dregători
se află întrunite puterea
legiuitoare şi puterea
executivă, nu există
libertate… Nu există, de
asemenea, libertate, dacă
puterea judecătorească nu
este separată de puterea
executivă…”
• Ch. De Montesquieu
 MONTESQUIEU
• Spiritul legilor (1748), este un studiu
comparativ, focalizat asupra a trei tipuri de
guvern (republica, monarhie si despotism), a
fost intocmit sub influenta ideilor lui John
Locke. Una din teoriile majore prezentate in
lucrare este cea conform careia puterile
guvernului trebuie separate si echilibrate
pentru a garanta libertatea individului.
• Montesquieu isi exprima oroarea
fata de despotism, toleranta religioasa,
condamna tratamentul inuman aplicat
negrilor, studiaza dreptul roman si cel
francez. Cartea “Despre spiritul legilor’’
isi pastreaza si in prezent importanta
istorica, fiind una dintre operele care au
influentat elaborarea Constitutiei
americane.
 VOLTAIRE (François Marie Arouet)
( 1604 – 1778)
OPERA:
• “Tratatul despre
toleranţă”
• “Candide”
• “Scrisori filosofice”
CONŢINUT:
– Atitudine critică faţă
de fanatismul religios.
– Critică la adresa
moravurilor şi
instituţiilor “vechiului
regim”.
– Promovarea unor
valori liberale şi a
modelului politic al
monarhului luminat.
 Voltaire- citate celebre

» libertate

– Libertatea este sănătatea sufletului.

– Omul este liber atunci când vrea să fie
liber.
 ENCICLOPEDIŞTII
OPERA:
• “Enciclopedia” sau “Dicţionarul
raţional al ştiinţelor, artelor şi
meseriilor”
• Lucrare cuprinzând 28 de volume
şi semnată de 130 de autori.
CONŢINUT:
• Promovează valorile ştiinţifice, D. DIDEROT
tehnice rezultate din progresele (1713 – 1784)
înregistrate pe plan cultural în sec.
XVII –XVIII.
• Critică obscurantismul,
superstiţiile, mentalităţile şi
instituţiile vechiului regim.
• Caracterul său contestatar a făcut
ca publicarea să fie oprită în mai
multe rânduri (1752, 1759, 1781).
J. R. d’ALEMBERT
( 1717-1783 )
ENCICLOPEDIA
 Denis Diderot - citate celebre
Faceţi ca binele fiecăruia să fie atât
de strâns legat de binele general încât
nici un cetăţean să nu poată dăuna
societăţii, fără să-şi dăuneze lui însuşi;
asiguraţi răsplata pentru virtute după
cum aţi asigurat pedeapsa pentru
ticăloşie.

•Elogiul
contemporanilor noştri
nu-i niciodată curat.
Curat e doar cel al
posterităţii.
 J.- J. ROUSSEAU
OPERĂ:
• “Noua Eloiză”
• “Emil”
• “Contractul social”
CONŢINUT:
– Dubla natură a fiinţei umane:
raţională şi afectivă.
– Noi principii în educaţia copilului.
– Critica întregului sistem social al
vechiului regim.
– Promovarea ideilor de libertate şi
de egalitate a căror aplicabilitate se
poate realiza numai în baza unui
contract social, încheiat între
membrii societăţii cu drepturi
egale.
– Principiul suveranităţii naţionale. J.- J. ROUSSEAU
– Propune ca formă de guvernământ, (1712 – 1778)
republica.
 ROUSSEAU - citate celebre
• libertate

•Libertatea nu constă în faptul

că oamenii pot face tot ce
doresc, ci în faptul că ei nu
trebuie să facă ce nu doresc.
 ROUSSEAU
• A devenit celebru datorita scrierilor sale politice. El
a avut o viziune care l-a facut sa vada limpede ca la
inceput omul fusese liber si lipsit de pacate si ca
societatea a adus pe lume toate relele. La Geneva, el a
dezvoltat aceasta idee a “nobilului salbatic” in cea mai
celebra carte a sa Contractul social (1762), care incepe
cu faimoasa propozitie “ Omul se naste liber, dar oriunde
s-ar afla este in lanturi” si in care sugereaza ca oamenii
ar putea deveni liberi daca s-ar conforma “ vointei
generale“, legilor impuse de comunitate si respectate de
fiecare individ in parte, deoarece este imposibil de
imaginat ca cineva ar face legi nedrepte care sa il
inrobeasca chiar pe el.
 MOTTO
• “AICI ZACE IOSIF
AL II-LEA CARE N-A
REUŞIT NIMIC DIN
CEEA CE A
ÎNCERCAT SĂ
FACĂ”

IOSIF al II-lea
(1780-1790)
 IOSIF al II-lea

Măsuri:
• Susţine dezvoltarea
economiei; încurajează
exportul şi descurajează
importul;
• Desfiinţează taxele vamale
interne (cu excepţia celor
cu Ungaria)
• Reorganizează
administraţia, punând-o
sub semnul unui
centralism accentuat;
 IOSIF al II-lea

Măsuri:

• Înfiinţează un aparat
birocratic disciplinat;
• Desfiinţează şerbia pe
domeniile imperiale;
• Adoptă măsuri de
protecţie socială
(orfelinate, aziluri de
bătrâni);
 IOSIF al II-lea

Măsuri:

• Dezvoltă învăţământul;
introduce obligativitate
învăţământului primar;
• Manifestă toleranţă
religioasă; biserica este
subordonată statului;
• Susţine dezvoltarea
culturii, combate
superstiţiile.
 ILUMINISMUL ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

ŞCOALA ARDELEANĂ

Mişcare culturală de emancipare

civică şi politică a românilor
transilvăneni.
 REPREZENTANŢI AI
ŞCOLII ARDELENE

ION BUDAI DELEANU

(1760-1820)

“Ţiganiada”

Poem eroi-comic, SAMUIL MICU

cu unele aluzii la (1745-1806)
situaţia
românilor din “Elementa lingue
Transilvania daco-romanae,
sive valachicae”
Caracterul romanic
al limbii române
 REPREZENTANŢI AI
ŞCOLII ARDELENE

PETRU MAIOR
(1756-1821)

“Istoria pentru
începutul
românilor în Dacia”

Originea exclusiv
latină a românilor
REPREZENTANŢI AI
ŞCOLII ARDELENE

GHEORGHE ŞINCAI
(1754-1816)

“Cronica românilor
şi a
mai multor neamuri”

Vechimea şi
continuitatea
românilor în
Transilvania
IMPACTUL POLITIC AL ŞCOLII
ARDELENE

SUPPLEX LIBELLUS
VALACHORUM -
• Memoriul înaintat
în anul 1791
Curţii de la Viena,
în cadrul mişcării de
emancipare a
românilor
transilvăneni
 1. IDEEA DE LIBERTATE
• “ Omul s-a născut liber, dar pretutindeni este in lanţuri.”

• “ A renunţa la libertatea ta înseamnă a renunţa la calitatea de om, la

drepturile umane, ba chiar si la datoriile tale. Nu exista niciun fel de
despăgubire posibila pentru cel care renunţa la toate;o astfel de
renunţare este incompatibilă cu natura omului.
(J.J. Rousseau- “Contractul social”)

•  ‘’ Este adevărat ca in democraţie poporul pare sa facă ceea ce vrea ;

dar libertatea politica nu consta defel in a face ceea ce vrei. Intr-un stat,
adică intr-o societate in care exista legi... libertatea este dreptul de a
face tot ceea ce ingrădeşte legile; si daca un cetăţean ar putea sa facă
ce ele interzic, el nu ar mai avea libertate, pentru ca si ceilalţi ar putea
sa facă la fel.”
(Montesquieu- “ Despre spiritul legilor”)
 2. Ideea suprematiei legii

• “ Legile, in intelesul lor cel mai larg, sunt suporturile necesare care
deriva din natura lucrurilor; si, in acest sens, toate fiintele isi au
legile lor. Divinitatea isi are legile sale, lumea materiala isi are legile
sale; inteligentele superioare omului isi au legile lor; omul isi are
legile sale.”
• ( Montesquieu- “ Despre
spiritul legilor”)
• “ Vreti sa preveniti o crima? Faceti legi clare si simple. Acestea nu
trebuie sa favorizeze o anumita clasa sociala. Legile si numai ele
trebuie sa fie temute.Oamenii inrobiti sunt mai cruzi si mai viciosi
decat cei liberi. Lasati libertatea sa fie ajutata de cunoastere.”
•
(C. Becarea-” Crima si
pedeapsa,1764”)
 3. Ideea separatiei puterilor
• ” Cand in aceeasi persoana sau in acelasi corp de magistratura puterea
legislativa este reunita cu puterea executiva nu exista deloc libertate, pentru
ca exista temerea ca acelasi monarh sau acelasi senat sa faca legi tiranice
pentru a le executa in mod tiranic.”
– (Montesquieu- “ Despre spiritul legilor”)
• “ Atunci cand in mainile aceeasi persoane sau corp de dregatori se afla
intrunite puterea legiuitoare si puterea executiva, nu exista libertate...Nu
exista, de asemenea libertate, daca puterea judecatoreasca nu este
separata de puterea legislativasi de cea executiva. Dcaca ea ar fi imbinata
cu puterea legislativa, puterea asupra vietii si libertatii oamenilor ar fi
arbitrara, caci judecatorul ar fi legiuitor. Daca ar fi imbinata cu puterea
executiva, judecatorul ar putea avea forta unui opresor. Totul ar fi pierdut
daca acelasi om... ar exercita aceste trei puteri: pe cea de a face legi, pe
cea de a duce la indeplinire hotararile obstesti si pe cea de a judeca
infractiunile sau litigiile dintre particulari.”
(Montesquieu- “ Despre spiritul
legilor”)
 4. Ideea contractului social

• “ Dacă este dificil ca un stat mare sa fie bine guvernat, este şi mai
greu ca el sa fie guvernat de un singur om.”
(J.J. Rousseau- “Contractul social”)

• ‘’ Voinţa generală poate dirija singura forţele statului... Poporul supus

legilor poate fi autorul acestora... Puterea legislativă aparţine
poporului şi nu poate aparţine decat lui.”
(J.J. Rousseau- “Contractul social”)

• ‘’ Acum cincizeci de ani publicul nu era nicidecum interesat de

treburile statului. Astăzi fiecare citeşte ziarul si cugetă la politica ce a
devenit un subiect comun. Libertatea engleza ne-a cucerit. Tirania
este tot mai mult contestată.”
• ( Marchizul d’Argenson- “Memorii, inceputul sec. XVIII”)
 5. Ideea egalitatii in drepturi

• “ Ori de unde ai porni ca sa te ridici pana la principiu,

ajungi mereu la aceeasi concluzie: adica pactul social
stabileste intre cetatenio astfel de egalitate incat toti se
supun acelorasi conditii si urmeaza a se bucura de
aceleasi drepturi. Astfel, prin natura pactului, orice act de
suveranitate, adica orice act autentic al vointei generale,
obliga sau favorizeaza in mod egal pe toti cetatenii, in
asa fel incat suveranul cunoaste numai notiunea de
corpuri, fara sa deosebeasca pe niciunul din cei care o
compun.”
• (J.J. Rousseau- “Contractul social”)
 CONCLUZIE ILUMINISM
• Epoca luminilor a constituit o cotitură importantă în dezvoltarea spirituală a omenirii, o
victorie semnificativă a raţiunii asupra concepţiilor mistico-religioase din Evul mediu. Luând
naştere în diverse ţări, in diferite perioade de timp, aceasta mişcare totdeauna a fost produsul
unui mediu socio-istoric bine determinat. Enciclopedia lui Denis Diderot reprezintă chintesenţa
spiritului Iluminismului, sau al Epocii Raţiunii, după cum i s-a mai spus. Având centrul la Paris,
mişcarea a dobândit un caracter internaţional prin faptul ca s-a răspândit în saloane cosmopolite.

• Filosofia teoretică din epoca luminilor este dublată de filosofia practică cu caracter social-
politic. In operele din acest domeniu sunt abordate probleme de drept natural, chestiuni privitoare
la suveranitatea popoarelor, egalitatea indivizilor sau modul de guvernare.

• Iluminsimul a pretins eliberarea fiinţei umane de sub tutela sa auto-indusa. “ Tutela este
incapacitatea fiinţei umane de a-şi folosi abilitaţile cognitive in lipsa instructiunilor de la o alta
persoană. Această tutelă este auto-indusă atunci când cauza sa nu rezidă în absenţa raţiunii, ci
in absenţa hotărârii şi a curajului de a lua hotărâri fără instrucţiuni de la o altă persoană.” Sapere
aude!
IDEILE ILUMINISMULUI STAU LA BAZA REVOLUŢIEI FRANCEZE ŞI LA ÎNLĂTURAREA MONARHIEI
ABSOLUTE DE AICI.
• “Aveţi curajul de a va folosi propriul simţ al raţiunii!”- acesta este motto-ul
Iluminismului. (Immanuel Kant)