RESURSELE PEISAGISTICE UTILIZATE ÎN AMENAJAREA C

OMPLEXĂ A TERITORIULUI

 Inventariere speciilor din gradina Academiei de

Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti“

PROFESOR: dr. Suzana COCIOABĂ

MASTERAND: DORA MARICA

București 2021,
Acoperire m² din total suprafață a
speciilor de foioase
 Quercus cerris

Regn: Plantae, Ordin: Fagales, Familie: Fagaceae, Gen: Quercus

Este o specie autohtonă, dimensiuni cuprinse între 25-30m, diametrul 1,5-2m, coroana este concentrată pe vârful arborelui
de formă îngust-ovoidală, frunzele sunt sinuat-dințat-lobate până la penat-sectate, de formă eliptică până la oblong-ovată,
cu vârful acut și baza îngustată, sunt marcescente (se usucă și ramân pe arbore toată perioada iernii). Fructul este o
ghindă.
Cerințe biologice: Longevitate – 200-300 ani, dar după 80-100 ani apare putregaiul.
Cerințe ecologice: cerul poate vegeta pe soluri argiloase, compacte, îndesate, puternic podzolite, pseudogleizate, cu
regim de umiditate variabil, de la excesiv umede primăvara, la puternic uscate în timpul secetei estivale. Suportă seceta
şi uscăciunea, fiind sensibil la gerurile puternice care îi produc gelivuri.
Utilizare: arbore decorativ în parcuri, grădini și aliniamente, masive.

https://www.nexles.com
/articole/informatii-
despre-stejar-planta-
decorativa-de-exterior/
 Quercus rubra

Regn: Plantae, Diviziune: Magnoliophyta, Clasă: Magnoliopsida, Ordin: Fagales, Familie: Fagaceae, Gen: Quercus
Arbore alohton de talie 1 sau 2 cu o tulpina dreaptă cu un ritidom (scoarța), mult timp netedă și subțire. Coroana stejarului
este rotunda cu un frunzis bogat. Frunze mari care ating dimens de 10-25 cm, sinuoat lobate cu lobii terminate cu vârfuri
prelungi, toamna colorindu-se în variate nuanțe de aramiu și roșu, pâna la brun-roscat. Ghindele, așezate câte 1-2, ovoide,
de 1,5-2,5 cm, scurt pedunculate, ân cupe de 1,5-2,3 cm, cu solzi alipiți.
Caract.biologice: este o specie longevivă și cu creștere rapidă.
Cerinte ecologice: specie de semiumbră; se dezvoltă slab pe soluri calcaroase și nisipoase;
Folosința: în plantații masive, în grupuri de 3-5-7- indivizi dar și exemplare izolate și pentru alei și străzi sunt foarte
indicați pentru că au o rezistență bună la poluare.

https://www.secretgardens.ro/product/querc
us-rubra-stejar-rosu-american/
 Celtis occidentalis
Regn: Plantae, Ordin: Urticales, Familie: Ulmaceae, Gen: Celtis, Specie: C. occidentalis
Sâmbovina americană este o specie exotică, ce are înălţimi de peste 25 m, scoarţa netedă la început, formează un ritidom
suberose, frunzele au dimensiuni asemănătoare cu cele de la C. australis, mai scurt acuminate, marginea neregulat
dinţată în ½ superioară, pe faţă glabre, pe dos pubescente numai pe nervure, fructele sunt drupe mai mici, purpurii-
întunecate cu înveliş cărnos subţire şi sâmbure zbârcit, cu pedunculi de mărimea peţiolului frunzei.
Specia este răspândită în centrul şi estul Americii de Nord, în Europa fiind introdusă în scop ornamental. Suportă un climat
mai aspru, fiind rezistentă la geruri.

Sursa:https://www.vdberk.fr/arbres/celtis-

Sursa:/ro.wikipedia.org/wiki/Sâmbovină#/m
edia/Fișier:Celtis-occidentalis-fruits.JPG
occidentalis /
 Acer campestre
Regn: Plantae, Încrengătură: Magnoliophyta, Clasă: Magnoliopsida Ordin: Sapindales, Familie: Aceraceae, Gen: Acer
Specie: A. campestre
Este un arbore indigen de talie 2, cu o coroana deasă și rotundă ,frunze de culoare verde închis palmat-lobate, cu 3-5 lobi
inegali; florile sunt mici de culoare verzi-gălbui dispuse în corimbe erecte și apar în luna mai, fructul este disamară cu
anumite irizații roșietice pe aripioarele membranoase ce însoțesc semintele.
Caract.biologice: răspunde bine la tăiere
Cerinte ecologice: tolerant la umbră
Folosință: indicat în plantare în masive și perdele; este folosit prin formele tunse.

Sursa
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi
%C8%99ier:Acer_campestre_006.jpg
 Aesculus hippocastanum (Castan porcesc)
Regn: Plantae, Subregn: Cormobionta, Încrengătură: Magnoliophyta, Clasă: Magnoliopsida, Ordin: Sapindales, Familie:
Sapindaceae, Gen: Aesculus, Specie: hippocastanum
Arbore exotic, de mărimea a I-a, tulpina este scurtă, groasă, puternic ramificată, torsionată, coroană globuloasă, deasă,
cu ramuri groase. lujeri groşi, brun deschişi, uneori spre vârf pubescenţi, muguri opuşi, mari, brun-roşcaţi, lipicioşi,
lucitori, cei terminali foarte mari (circa 2 cm), frunze palmat compuse, cu 5-7 foliole mari, sesile, obovate, cuneate,
acuminate, crenat-serate; peţiolul este lung de 15-20 cm, flori poligame, de circa 3 cm, pe tipul 5, grupate în panicule
terminale erecte de până la 30 cm, cu petale albe pătate cu roşu; înfloreşte în mai-iunie, fructele sunt capsule cărnoase,
globuloase, 3-5 cm, la exterior cu ţepi mari, cu una, mai rar 2-3 seminţe, de 1-3 cm, turtit sferice, brun-roşcate, cu o pată
gălbuie (hil); se coc toamna, în septembrie-octombrie.
Castanul porcesc este originar din Asia Mică, munţii Balcani, la noi fiind introdus doar în scop ornamental.
Specia prezintă o amplitudine ecologică largă: rezistentă la secetă, geruri, nepretenţioasă faţă de sol. Temperamentul
este de lumină.

sursa https://silvanews.ro/silvicultura/dendrologie/castan-
porcesc/
 Matricea prezenţă/absenţă pentru trei relevee din Gradina
Academiei (specii de foioase)

Listă specii Releveu 1 Releveu 2 Releveu 3

Quercus cerris (Cer) 2 3 0

Quercus rubra (Stejar 2 0 0

roșu)

Celtis occidentalis 0 1 0
(Sâmbovină americană)

Acer campestre 0 0 3
(Jugastru)

Aesculus 0 0 1
hippocastanum (Castan
porcesc)
 Pinus sylvestris
Regn: Plantae, Diviziune: Pinophyta, Clasă: Pinopsida, Ordin: Pinales, Familie: Pinaceae, Gen: Pinus, Subgen: Pinus
Este un arbore indigen de talie 2-1, are un habitus (asp coroana) la început conic care cu vârsta devine neregulat, cu o
coroana aplatizată și cu trunchiul dezgolit de ramuri pe înălțimi variabile. Scoarța ramurilor din coroană și a părții
superioare a trunchiului este roscat-cărămizie (este ușor de recunoscut de la distanță). Frunzele aciculare sunt mai mici
comparativ cu majoritatea pinilor arborescenți (37 cm) colorate verde-albăstrui și ușor răsucite. Conurile mature ajung la
dimensiuni 3-7 cm și au o poziție pendentă.
Caract.biologice: are o creștere rapidă
Cerințe ecologice: rezist foarte bine la ger; este o specie tolerantă la secetă; specie de lumină; nu sunt pretențioși la sol
(posibil și pe terenuri nisipoase); nu suportă atmosfera poluată.
Folosința: pot fi plantați izolați, în grupuri, uneori în masiv; nu sunt indicați pentru aliniamente deoarece cu vârsta coroana
devine neregulată.

Sursa
https://ro.wiktionary.org/wiki/Fi
%C8%99ier:Pinus_sylvestris_004.JP
G
 Abies alba
Regn: Plantae, Diviziune: Pinophyta, Clasă: Pinopsida, Ordin: Pinales, Familie: Pinaceae, Gen: Abies
Arbore indigen, de talie 1 si cu înradacinare profundă. Coroana este piramidală, falnică și îmbracată până la nivelul solului.
Frunzele aciculare, de culoare verde închis, lucios cu fața inferioară albicioasă, culoare datorată prezenței celor 2 dungi
albe de stomate. Inflorescențele (conurile) sunt decorative prin faptul că sunt erecte, mari și de formă aproximativ
cilindrică.
Caract.biologice: sunt arbori longevivi, dar cresc încet
Cerințe ecologice: ca specie indigenă de climat montan ar necesita veri mai răcoroase și o umiditate mai mare în sol
precum și în atmosferă. Rezistă bine la ger dar nu sub temperaturi de -27°C și este sensibil la înghețurile târzii.
Folosință: se recomandă plantarea în parcuri unde umiditatea atmosferică este mai ridicată dar se utilizează și ca arbori
solitari și în grupuri foarte rar se pot planta în aliniamente (doar în parcuri – alei).

Sursa https://pixabay.com/photos/silver-
fir-branches-young-shoots-5152536/
 Pseudotsuga menziesii
Regn: Plantae, Diviziune: Pinophyta, Clasă: Pinopsida, Ordin: Pinales, Familie:Pinaceae ,Gen: Pseudotsuga
Este o specie originară din America de Nord. Arbore de talia I, cu coroană piramidală. Frunzele sunt aciculare moi și au
miros de citrice la strivire. Flori unisexuat monoice, cele mascule sunt grupate în amenţi de culoare galbenă, iar cele
femele sunt verzui. Conurile sunt pendule, cu bractei lungi.
Exigente biologice și ecologice: este o specie care creşte mai repede ca bradul, tolerează atmosfera urbană și este
rezistentă la ger. Este mai rezistent la secetă decât bradul sau molidul şi poate fi coborât în regiunea dealurilor înalte şi
mijlocii (făgete, gorunete).
Importanţă economică şi ecologică și utilizare: Se poate planta în parcuri, grădini - solitar sau în grupuri. De asemenea se
pot utiliza în realizarea unor aliniamente în parcuri.
 Forsythia viridissima

Regn: Plantae, Ordin: Oleales, Familia: Oleaceae, Gen: Forsythia

Sunt arbuști foioși, cu înălțimea cuprinsă între 1-3 m. Lujerii au scoarța rugoasă, de culoare gri-maronie. Frunzele sunt
simple, dispuse opus. Sunt caduce, lanceolate, cu marginea ușor serată. Sunt verzi, toamna devenind arămii. Forsiția
înflorește primavara devreme, înaintea dezvoltării frunzelor. Florile sunt galbene, cu diametrul de 3 cm. Este un arbust
decorativ prin flori și port, plantat solitar sau în grupuri, în parcuri și grădini. Se întâlnește și sub formă de garduri vii.

sursa casa-
gradina.ro/forsythia-
arbustul-cu-flori-de-aur/
 Matricea prezenţă/absenţă pentru trei relevee din Gradina
Academiei (specii de conifere)

Listă specii Releveu 1 Releveu 2 Releveu 3

Pinus sylvestris 6 0 0

Abies alba 0 3 3

Pseudotsuga 0 1 0
menziesii

Forsythia viridissima 0 2 3
(Forsitie)

Quercus rubra 1 0 0
Nr.crit. Specia A/a Nr.indv. Abundență

1 Thuja occidentalis (Tuia) A 20

15.50%
2 Buxus sempervirens (Buxus) a 19
14.73%
3 Pynus silvestris (Pin) A 13
10.08%
4 Forsythia viridissima (Forsitie) a 12
9.30%
5 Taxus baccata (Tisă) A 10
7.75%
6 Quercus cerris (Cer) A 10
7.75%
7 Abies nordmanniana (Brad de Caucaz) A 9
6.98%
8 Acer platanoides (Paltin) A 8
6.20%
9 Quercus robur (Stejar) A 5
3.88%
10 Acer campestre (Jugastru) A 4
3.10%
11 Abies alba (Brad argintiu) A 3
2.33%
12 Platanus acerifolia (Platan) A 3
2.33%
13 Chamaecyparis lawsoniana (Chiparos de California) A 3
2.33%
14 Tilia tomentos (Tei argintiu, Tei alb) A 2
1.55%
15 Tilia platyphyllos (Tei cu frunza mare) A 2
1.55%
16 Aesculus hippocastanum (Castan porcesc) A 2
1.55%
17 Quercus rubra (Stejar ro șu) A 2
1.55%
18 Celtis occidentalis (Sâmbovină americană) A 1
0.78%
19 Pseudotsuga menziesii (Douglas verde) A 1 0.78%
 Bibliografie
 https://www.royalplant.ro/conifere/conifere-pentru-garduri-vii/chiparos-albastru-chamaecypari
s-lawsoniana-columnaris.html

 https://silvanews.ro/silvicultura/dendrologie/cer/

 http://www.plantpedia.ro/sambovina-americana/

 https://hortiweb.ro/duglas-verde-pseudotsuga-menziesii
 CURS: RESURSE PEISAGISTICE UTILIZATE IN AMENAJAREA COMPLEXA A TERITORIULUI