Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Regiunea bucala
• Este o regiune faciala pereche. Formeaza cea mai
mare parte a peretilor laterali ai vestibulului bucal,
obrazul.
Limitele:
• Superficial:
• Superior: linia orizontala,
care uneste aripa nasului
cu baza tragusului.
• Inferior: marginea
inferioara a corpului
mandibulei;
• Lateral: linia care
urmareste marginea
anterioara a m.maseter;
• Medial: linia care
urmareste santul nazo-
labial.
• Profund:
• Mucoasa vestibulului bucal
Stratrigrafie:
• Stratul cutanat;
• Stratul adipos subcutanat:
• se continua posterior cu corpul adipos al obrazului
• Contine elementele neurovasculare superficiale
Stratul muscular superficial:
• M. coborator al gurii
• M. zigomatic mic
• M. zigomatic mare
• M. rizorius
• M. platisma
Ductul glandei
parotide(Stenon):
• Intra in regiune la
marginea anterioara a m.
maseter.
• Perforeaza m.buccinator
si fascia sa, in partea
mijlocie.
• Are un traiect scurt, sub
mucoasa.
• Se deschide in vestibulul
bucal, in dreptul gatului
molarului 2 superior.
Corpul adipos bucal (bula lui Bichat):
• Intre marginea anterioara a
m.maseter si buccinator.
• Comunica superior cu tesutul adipos
temporal si infratemporal.
Elemetele neurovasculare profunde:
• Nervii motori: sunt ramuri terminale
ale nervului facial:
• ramuri zigomatice;
• ramurile bucale: superiooara si
inferioara;
• ramura marginala a mandibulei;
• Nervii senzitivi: sunt ramuri
sensitive din trigemeni:
• ramura bucala(din
mandibulara);
• infraorbital(din
maxilara);
• zigomatico-faciala(din
maxilara);
• Arterele: Participa la
formarea cercului arterial
periorofacial:
• a. faciala;
• a. infraorbitala;
• a. transervsa a fetei;
• a. bucala;
• Venele
• Limfaticele
Cavitatea bucala
• Se intinde de la nivelul
orificiului bucal, prin care
comunica cu exteriorul,
pana la nivelul istmului
gatului, prin care comunica
cu faringele;
• Arcadele dentare impart
cavitatea bucala in 2
compartimente:
• Intern: gura propriu-zisa;
• Extern: vestibulul bucal;
Limite:
• Peretele superior: bolta
palatina
• Peretele inferior: separa
cavitatea bucala de regiunile
gatului
• Peretele anterolateral:
• Fata linguala a arcurilor
dentare
• Zona retromalara
–Fata linguala:
•Mucoasa alveolara
•Mucoasa gingivala
•Fata linguala sau palatinala a dintilor cu spatiile interdentare
Limba
• Corpul:
• Fata dorsala: mucoasa rosie inchis
catifelata
• Santul median al limbii
• Papilele gustative
• Fata inferioara:
• libera anterior
• Santul sublingual median
• Lateral prin transparenta
mucoasei se vad venele linguale
profunde
• Marginele laterale: prezinta deseori
impresiunile dintilor
Stratigrafia
• Mediolateral:
• Planul fibros: septul lingual median
• Planul muscular medial:
• M. genioglos
• M. longitudinal superior
• M. longitudinal inferior
• Interstitiul conjunctiv medial:
contine
• N. glosofaringian
• A. profunda a limbii
• V. linguala profunda
• Planul muscular lateral:
• M. hioglos
• M. condroglos
• M. stiloglos
• M. palatoglos
• M. faringoglos (fascicul din
constrictorul mijlociu al faringelui
• Interstitiul conjunctiv lateral:
• N. lingual
• N. hipoglos
• Vena comitanta a n. hipoglos
• Planul mucos
Originea muschiilor pe procesul
stiloid, mandibula si osul hioid
formeaza radacina limbii.
• Dorsoventral:
• Mucuoasa linguala
dorsala
• Aponevroza linguala
• Stratul muscular dorsal:
m. longitudinal superior
• Stratul musculofibros
intermediar: separat prin
septul lingual: (sens
mediolateral)
• M. genioglos
• M. condroglos
• M. hioglos
• M. stiloglos
• M. palatoglos
• M. faringoglos
• Stratul muscular inferior:
• M. longitudinal
inferior
• M. geniohioidian
• M. transvers lingual
• M. vertical lingual
• Stratul glandular:
discontinuu
• Grupul glandular
anterior paramedian
• Grupul glandular
marginal
• Mucoasa linguala
inferioara
ESOFAG
• Esofagul constituie un tub dinamic ce asigură
pasajul alimentelor spre stomac unde au loc
procese de digestie şi absorbţie.
• Mucusul produs de mucoasa esofagiană
asigură lubrifierea şi înlesneşte pasajul bolului
alimentar realizat de către contracţiile
peristaltice active.
• Procesul se poate produce şi invers (dinspre
stomac/intestin retrograd spre cavitatea
bucală) în timpul vomei sau al refluxului
gastro-esofagian.
Limite
• Superior : marginea inferioara a
fasciculului cricoidian al
constrictorului inferior al faringelui.
Planul separativ dintre faringe si
esofag corespunde marginii inferioare
a cartilajului cricoid si se proiecteaza
pe marginea inferioara a corpului
celei de a 6-a vertebra cervicala.
• Inferior : cardia, orificiu prin care
esofagul se deschide in stomac. Acest
punct se proiecteaza inapoi pe
vertebra a 10-a toracica, iar inainte la
articularea celui de al 7-lea cartilaj
costal stang cu sternul.
Traiect.Situatie.Directie.
• strabate regiunea gatului, a toracelui,
diafragma si ajungand in abdomen, se
termina in stomac.
• topografic - 4 regiuni : cervicala, toracica
(mediastinala), diafragmatica si
abdominala.
• descrie inflexiuni, atat in plan sagital, cat si in
plan frontal.
• in plan sagital, esofagul nu ramane aplicat
pe coloana vertebrala, ci se desprinde de ea,
descriind o curba cu concavitatea anterioara.
• in plan frontal, prezinta 2 curburi, una
superioara, cu concavitatea la dreapta si una
inferioara cu concavitatea la stanga.
Dimensiuni
• esofagul are in medie 25 cm
lungime.
• in mod schematic aceasta lungime
este astfel repartizata :
• 5 cm pentru portiunea cervicala,
• 16 cm pentru portiunea toracica
• 4 cm pentru portiunea
diafragmo-abdominala.
Mijloace de fixare
1. Anterior: traheea
2. Posterior : coloana vertebrala
si muschii prevertebrali
3. Lateral: lobii glandei tiroide ,
nervii laringei recurenti si
pachetul vasculonervos al
gatului
Esofagul toracic
incepe la nivelul orificiului superior al toracelui, coboara prin
mediastin si tine pana la hiatul esofagian al diafragmei.
este impartit in 2 segmente; limita separativa se gaseste in
dreptul vetebrei a 4-a toracice.
la nivelul T4 traheea se bifurca, motiv pentru care portiunea
supraiacenta a esofagului se numeste suprabronhica, iar cea
subiacenta segment subbronhic.
Segmentul Suprabronhic (T2-T4)
• Portiunea abdominala :
• ant – peritoneu si ficat(lob stg.);
• la dr. – lob caudat;
• la stg – fornix;
• post. – diafragma si aorta;
Structura Esofagului
• Esofagul este format din 4 tunici : o tunica musculara, o tunica
submucoasa, o tunica mucoasa si o tunica seroasa; la suprafata lui
exterioara exista adventicea esofagului, care continua cu adventicea
faringelui.
• Tunica musculara : formata din 2 straturi de fibre, unul longitudinal
(superficial), celalalt circular (profun). Stratul longitudinal este mai
bine dezvoltat decat cel profund. In 1/3 superioara a esofagului,
ambele straturi sunt formate din fibre musculare striate. Pe masura
ce coboara, acestea sunt inlocuite de fibre netede.
• Patura submucoasa : groasa si foarte laxa. Este slab unita cu tunica
musculara, dar este intim unita cu cea mucoasa (formeaza plici).
Structura Esofagului
• Tunica mucoasa : culoare albicioasa,este rezistenta si formeaza cute
longitudinale. Structural, este formata dintr-un epiteliu pavimentos
stratificat nekeratinizat si din lamina proprie. Acestei tunici ii sunt
anexate numeroase glande : glande esofagiene (sunt de tip tubulo-
alveolar si se gasesc in submucoasa. Au un canal excretor lung, care se
deschide la suprafata mucoasei).Intre epiteliul esofagian si cel gastric
NU exista elemente de tranzitie, separatia fiind brusca.
• Adventicea : inveleste esofagul la exterior si serveste la fixarea fibrelor
musculare subiacente. Este formata din tesut conjunctiv lax, prin
intermediul caruia esofagul se leaga de organele din jur.
• Tunica seroasa : se gaseste numai in abdomen si inveleste esofagul
doar partial.
Arterele Esofagului
• Stratul subseros (Tela subserosa) este format dintr-o pătură subţire de ţesut
conjunctiv, peste care se aplică seroasa.
Structura stomacului
• Tunica musculară cuprinde trei planuri de
fibre: planul superficial este format de fibre
longitudinale, planul mijlociu de fibre
circulare, planul profund de fibre oblice sau
ansiforme.
• Fibrele stratului longitudinal
• sunt mai abundente de-a lungul celor două
curburi ale stomacului.
• De-a lungul curburii mici, ele se întrerup la
nivelul incizurii unghiulare;
• de-a lungul curburii mari ele sunt continui.
• La nivelul pereţilor anterior şi posterior -
fibrele sunt mai rare, astfel că printre ele se
văd fibrele circulare.
• Stratul circular
• este continuu, şi este dispus uniform pe toată
întinderea stomacului.
• Din îngroşarea acestui strat în regiunea
pilorului, pe o întindere de 2-3 cm se
formează sfincterul piloric.
• Fibrele oblice
• au o dispoziţie ansiformă şi se află situate
profund faţă de stratul circular
• Ele sunt dispuse într-un fascicul, călare ca o
şa peste incizura cardică şi se răsfiră pe cei
doi pereţi ai stomacului, fie amestecându-se
cu fibrele circulare cu care formează un
sistem spiralat, fie inserându-se în
submucoasă.