Sunteți pe pagina 1din 39

SINCOPA IN

PEDIATRIE
Sincopa – Definiţie
 Pierdere bruscă, pasageră, a stării de
conştienţă
 Pierderea tonusului postural

 Disfunctie cerebrala reversibila

 Se rezolvă de la sine, fără intervenţie

medicală
Sincopa - Epidemiologie
 Predomina la adolescenti
 6% din internări

 15 – 50% din copii au cel puţin un

episod sincopal < 18 ani


Sincopa – Fiziopatologie
 Starea de conştienţă este menţinută
de către Sistemul Activator Reticular
 Pierderea fluxului sanguin cerebral

pentru 5 - 10 secunde determină


suspendarea stării de conştienţă
 Scurte contracţii mioclonice pot

apare – fără a reprezenta o convulsie


(sincopa convulsionala)
Sincopa – Fiziopatologie
DC = FC x VB
TA = DC x RVP = FC x VB x RVP
Alterarea oricarui factor  sincopa
 Circulatiei cerebrale intrinseci
 Debitului cardiac
 TA   perfuziei cerebrale
 Substratului energetic cerebral
Sincopa – Fiziopatologie
 De cele mai multe ori benigna
 Important: recunoasterea
evenimentelor potential amenintatoare
de viata, in special sincopa de origine
cardiaca
 Sangele acumulat in extremitaile
inferioare   presarcinii   FC +
contractilitatii VS  stimularea
receptorilor C in atrii, ventriculi si AP,
care comunica cu nucleul dorsovagal
din trunchiul cerebral
Clasificarea sincopei la copil
Sincopa vasodepresoare
(neurocardiogenica)
Sincopa cardiovasculara
 primara (obstructiva)

 secundara (disritmica)

 cord structural normal

 cord structural anormal

Sincopa vasculara
 Ortostatica

 Cerebrovasculara
Caz 1
Mihai, 11 ani,
 Adus la ER pentru al II- lea episod sincopal
 Traumatism la football
 A leşinat la vederea propriului sânge
 S-a trezit < 1 min cu greaţă, transpiraţii
 Tatăl său a recunoscut că a leşinat de 2 ori
(donare de sânge)
Caz 2
Laura, 15 ani,
 Adusă pentru că a leşinat la cor
 Prodrom: foarte cald, greaţă, ameţeală,
 Vedere “ca printr-un tunel întunecat”, apoi totul a
devenit negru
 Suspendarea stării de conştienţă a durat 20-30 sec
 Martorii declară că era “extrem de palidă” înainte
de a leşina
 S-a trezit obosită, transpirată, cu senzaţie de rău,
cefalee aprox. 1 h
Caz 3
Andrei, 15 ani
 Jucător de basket de club
 A leşinat în mijlocul meciului pe terenul de
sport
 Înaintea episodului a simţit o “presiune”
precordială şi “inima i-a luat-o razna”
 Totul a devenit “negru în faţa ochilor”
 S-a trezit după 2-3 minute
 APP – 2 bărbaţi din familie au murit de “atac de
cord” sub vârsta de 30 de ani
Caz 4
Diana, 19 luni
 2 episoade de crize de plâns
 Cianoză
 Hipotonă, areactivă
 Al II-lea episod – contractură tonică
 Absenţa pulsului 1-2 min
Sincopa - Etiologie

 Neurocardiogenică (vasodepresoare)
 Hipotensiune ortostatică
 Factori de mediu
 Tonus vagal 
 Sincopa situaţională
 Sincopa reflexă (spasmul hohotului de
plâns)
Sincopa - Etiologie
 Cardiacă
 Aritmii  Leziuni obstructive
 Flutter atrial  Stenoza aortică
 TPSV
 Stenoza pulmonară
 Sdr. WPW
 Stenoza subaortică hipertrofică
idiopatică
 TV  Stenoza mitrală
 Fibrilaţia ventriculară  Coarctaţia de aortă
 Tulburări de conducere  Tetralogia Fallot

Bloc av  Origine anormală a coronarei

Sdr. QT lung stângi
Boala nodului sinusal
Tumori

 Altele
 Miocardita
 Pericardita/ tamponada pericardică
 Cardiomiopatii
 Hipertensiunea arterială pulmonară
Sincopa - Etiologie
 Metabolică
 Hipoglicemia
 Hipocalcemia
 Hipomagnesiemia
 Hipoxia
 Toxică
 Alcool
 Antihipertensive
 Fenotiazine
 Blocanţi ai canalelor de calciu
 Barbiturice
 Sistem Nervos Central (convulsii)
 Epilepsie
 Tumoră cerebrală
 Migrenă
 Psihogenică
 Hiperventilaţia
 Isteria
Sincopa vasomotorie
Cea mai frecventă cauză de sincopă (50%)
 Vasovagală
 Vasodilataţie+  RVP hTA, bradicardie
 Factori declanşatori: ortostatism prelungit, căldură,
aglomeraţie, foame, emoţii, puncţie venoasă, sânge
 Sincopa situaţională
 Declanşată de evenimente specifice: tuse, strănut,
micţiune, defecaţie, scufundări, ridicare greutăţi etc.
 Numitor comun: manevre Valsalva-like
 Sincopa sinusului carotidian
 Rotirea capului, guler strâns, bărbierit
 Spasmul hohotului de plâns
 Copii de 6-18 luni
 Criză de plâns – oprirea respiraţiei în expir – apnee+
cianoză/paloare – suspendarea stării de conştienţă +
hipotonie sau contractură tonică generalizată
Sincopa vasomotorie
 Subita a TA
Ameteala
Alterarea/pierderea starii de constienta
Simptome autonome:
paloare
diaforeza
greata
hiperventilatie
Sincopa cardiacă
Ameninţătoare de viaţă
 Tahiaritmii
 Bradiaritmii
 Leziuni obstructive
 Alterarea debitului cardiac sau a returului venos
Circumstanţe:
 Poziţie culcată
 Efort
 Absenta simptomelor premergatoare
 Durata > 5 min
 Durere precordială/palpitatii asociate
 Mcc operată/neoperată
 Antecedente familiale de moarte subită/ SA, CMH,
CMD)
Sincopa metabolică
 Hipoglicemia
 Paloare, ameţeală, transpiraţii, confuzie,
discomfort abdominal, foame (post)
 Debut şi revenire gradate
 Nu se ameliorează în decubit
 Hiponatremia
 Hipocalcemia

 Hipomagnesiemia
Etiologie - SNC
 Epilepsie
 Aură, incontinenţă, status postictal
 Durata > 1 min
 Rigiditate (nu hipotonie)
 Absenţa simptomelor premergătoare
Etiologie - Psihogenică
 Hiperventilaţia
 Hipocapnie  vasoconstricţie cerebrală
 Anxietate, oftat, hiperventilaţie, ameţeală,
palpitaţii, discomfort abdominal  sincopă
 Reproductibilă prin hiperventilaţie
 Isteria
 Numai cu audienţă
 Fără paloare, transpiraţii, hTA
 Descriu f. calm episodul
 Cad gentil, graţios, fără traume
 Poate dura până la 1 oră
 De obicei există un scop (evitare examen)
Sincopa – Tablou clinic
 Diagnosticul este precizat doar la
jumătate din pacienţii cu sincopă
care se prezintă în ER.
 La majoritatea pacienţilor

diagnosticul este precizat prin


anamneză, examen clinic, EKG.
Istoric
 Anamneza amănunţită despre episodul
sincopal:
 poziţie, circumstanţe, factori precipitanţi
 Debut (brusc/insidios)
 Sdr. presincopal
 Prezenţa + durata suspendării stării de
conştienţă
 Durata revenirii la normal
 Semne de însoţire (paloare, palpitaţii,
transpiraţii, greaţă)
 Căderea a fost cauza sau efectul sincopei ?
 Antecedente patologice

 Medicamente
Examenul Clinic
 Puls - frecvenţă, regularitate
 Semne vitale în ortostatism

 Examenul cordului

 Examen neurologic
Diagnostic Diferenţial
 Migrena bazilara
 Convulsii
 Vertigo
 Hipoglicemia
Diagnostic Diferenţial
Migrena bazilara
 Vertigo
 Ataxie
 Cefalee severa
 Rar pierderea constientei
Diagnostic Diferenţial
 Convulsii
 Pot prezenta o aură
 Contracţii tonico - clonice
 Durează câteva minute
 Confuzia postcritică durează minute –
ore
Diagnostic Diferenţial
Vertigo
 Senzatie de rotire a camerei
 Ataxie, mers anormal
 Fara pierderea constientei
Diagnostic Diferenţial
 Hipoglicemia
 Scăderea treptată a atenţiei şi
concentrării
 Prelungită, reversibilă doar după
creşterea glicemiei
 Revenire la statusul mental normal ceva
mai lent decât după sincopă
Diagnostic Diferenţial
 Sincopa
 Poate fi precedată de un prodrom
 Contracţii mioclonice uşoare (spasme),
dar fără activitate tonico-clonică
 Durează doar câteva secunde - minute
 Revenire rapidă a funcţiei cognitive
normale
Sincopa - Studii Diagnostice
 Dacă se găseşte o cauză, de obicei
este descoperită fără investigaţii
sofisticate
 EKG – majoritatea pacienţilor

 HLG - pentru evaluarea anemiei

 Glicemie +ionogramă - în unele cazuri

 Test de sarcină
Sincopa - Studii Diagnostice
 Alte investigaţii pot fi utile în cazuri
selectate :
 Echocardiografie Doppler
 Monitorizare Holter
 Studii electrofiziologice
 EEG
Testul mesei înclinate
 Scop: reproducerea episodului
 Decubit: monitor TA, EKG, linie venoasă

 Masa înclinată la 70o, max 30 min


 Monitorizare TA la 3 min, EKG continuu

 Test + hTA, bradicardie, sincopă/presincopă

 Test - : isoproterenol 0,02-1 g/kg/min – 15 min


Tratament
Sincopa vasovagală
 Decubit
 Expansionare volemică + sare,  lichide

 Mineralocorticoizi (Flourocortison) 

expansiune volemică + TA de repaus, retentie


Na+
 Metoprolol – inotrop- stimularea adrenergica

 Disopiramida - anticolinergic, inotrop+,

vasoconstrictor periferic

Pseudoefedrina (1 agonist) + 60 mgx2/zi
 Scopolamina transdermic (anticolinergic) - 

tonusul vagal
 Teofilină
Tratament
Sincopa cardiacă
 Decubit
 Antiaritmice/medicaţie cardiovasculară

 Cardioversie

 Defibrilare

 Ablaţie prin radiofrecvenţă


Sincopa - Tratament
 Pre- spital – monitorizare şi
asigurarea unei linii venoase
 Spital – tratamentul oricărei cauze

identificate
Sincopa - Prognostic

 Sincopa cardiacă are o rată mai


crescută de mortalitate - mortalitate
15% - 30% pe an
Pacienţii care pot fi externaţi
 Sincopa vasovagală
 Hipotensiunea ortostatică prin

deshidratare
 Sincopa situaţională
Pacienţii care trebuie
internaţi
 Hipotensiunea ortostatică prin
hemoragie
 Sincopa legată de medicamente

 Traumatism important prin cădere

 Sincopa cardiacă

 Pacienţii la care nu se poate exclude

o cauză cardiacă
Sincopa neurocardiogenă – cea

mai frecventă la copil


Situaţiile care produc o manevră

Valsalva-like pot declanşa o


sincopă
Sdr. QT lung este o cauză rară dar

importantă de sincopă la copil


TMI poate ajuta la diagnosticul

sincopei neurocardiogenice