Răspunderea

contravențională în dreptul
mediului
A realizat: Zubcu Oxana
A evaluat: Sîli Irina
 Cuprins
• Introducere
• Definiţie. Trăsături caracteristice ale răspunderii contravenţionale în domeniul dreptului mediului şi ale
contravenţiei ecologice.
• Elementele constitutive ale contravenţiei ecologice
• Categorii de contravenţii ecologice şi de sancţiuni contravenţionale
• Procedura contravenţională şi executarea sancţiunilor contravenţionale
• Exemple de contravenții ecologice
• Practică judiciară
• Concluzii
• Bibliografie
 Introducere
• În domeniul protecţiei mediului, pentru atingerile aduse acestuia prin săvârşirea de fapte ilegale, dar şi pentru
daunele ecologice produse, s-a impus necesitate stabilirii răspunderii juridice.
• Alături de calea cointeresării bazată pe conştiinţa de mediu, pe conştiinţa de proprietar, răspunderea juridică
reprezintă una din căile importante şi eficiente de realizare a cointeresării în domeniul protecţiei şi dezvoltării
mediului. Folosirea constrângerii juridice, a sancţionării faptelor anti-mediu este un mijloc necesar, alături de
mijloacele de conştientizare, de stimulare şi de amplificare a interesului populaţiei, în vederea ocrotirii şi
dezvoltării mediului.
• Comportamentul oamenilor poate fi dirijat în direcţia respectării regulilor de conduită impuse de dreptul
mediului, prin instituirea unor forme de răspundere juridică severă.
• În literatura de specialitate străină se apreciază că pentru starea actuală a mediului ar exista o responsabilitate
colectivă ce aparţine: comunităţilor ştiinţifice, savanţilor, tuturor oamenilor care doresc progresul deşi sunt
conştienţi că el comportă riscuri la nivelul avantajelor avute tocmai din progresele realizate.
 Contravenții în domeniul mediului

Anul 2015 2016 2017 2018 2019

/sancțiunea
Avertisment 344 197 128 159 35
Amendă 14526 10014 7947 7071 6469
Privare de - - - - -
anumite
drepturi
 Definiţie. Trăsături caracteristice ale răspunderii contravenţionale în
domeniul dreptului mediului şi ale contravenţiei ecologice.

• În vederea asigurării cadrului legal de reglementare a regimului de sancţionare – răspundere contravenţională

în domeniul dreptului mediului, a fost elaborat şi adoptat Codul contravenţional din 24.10.2008 , în capitolul
IX (,,Contravenţii în domeniul protecţiei mediului”) al căruia sînt specificate faptele ilegale pentru care sunt
stabilite sancţiuni contravenţionale.
• Un factor important, în acest sens, este adoptarea unor legi cu caracter special, inclusiv: Codul apelor din
22.06.1993 , Codul silvic din 21.06.1996 , Codul funciar din 25.12.1991 , în care, de asemenea, se face
referinţă la prevederile legii contravenţionale şi nemijlocit la răspunderea administrativă survenită ca efect al
nerespectării lor, devenind totodată un instrument de reglementare şi reprimare a ilegalităţilor în acest
domeniu.
• Contravenţia ecologică, poate consta într-o acţiune sau inacţiune, săvârşită cu intenţie sau din culpă, iar forma
răspunderii juridice care intervine este răspunderea contravenţională ecologică (ca răspundere specifică, de
dreptul mediului), ce prezintă o serie de trăsături proprii şi care este strâns legată de alte instituţii juridice ale
dreptului mediului. 
 Continuare
• Avantajele răspunderii juridice în dreptul mediului sunt:
–          procedura judiciară este rapidă, lucru favorabil reparării cu prioritate
a prejudiciilor ecologice;
–          măsurile dispuse sunt executorii;
–          sancţiunile contravenţionale se aplică de către agenţi specializaţi.
 Elementele constitutive ale contravenţiei ecologice

Obiectul
• Îl constituie valorile, relaţiile
sociale de mediu, factorii naturali
şi artificiali, interesele legitime
privitoare la un mediu sănătos,
nepoluat, afectate de poluare şi
apărate prin norme juridice de
mediu
Subiectul
• Poate fi activ (persoană fizică sau
juridică responsabilă de săvârşirea
contravenţiei ecologice), sau pasiv
(societatea, reprezentată formal-
juridic de stat)
 Continuare

Fapta ilicită Vinovăția

• constă în nerespectarea de către subiectul activ a unor
interdicţii sau obligaţii imperativ prevăzute de legislaţia
• este atitudinea psihică negativă a
mediului, prin care se produc consecinţe negative pentru contravenientului faţă de faptă şi
mediu. Acţiunea ilicită constă în a face ceva ce nu este
permis, în a acţiona într-un mod prohibit de normele de urmările sale. Contravenientul
juridice imperative din legislaţia mediului (poluarea
apelor prin deversare de deşeuri, hidrocarburi, capturarea
poate acţiona ilicit cu intenţie sau
de animale interzise, etc.), iar inacţiunea ilicită constă în din culpă.
a nu face ceva, în a nu acţiona în direcţia indicată de
legislaţia mediului (neasigurarea de sisteme proprii de
supraveghere a unor instalaţii etc.);
Categorii de contravenţii ecologice şi de sancţiuni contravenţionale

• Potrivit art. 83 din Legea nr.137/1995, republicată, consacră următoarele categorii de contravenţii sancţionate cu

amendă:
– încălcarea prevederilor legale privind obligaţiile ce revin autorităţilor publice centrale şi locale în legătură cu:
emiterea acordului sau autorizaţiei de mediu; publicitatea procedurii de autorizare; revizuirea bilanţului de mediu;
elaborarea programului de conformare, a normelor tehnice şi a regulamentelor privind protecţia împotriva poluării
radioactive etc.;
– încălcarea obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice în legătură cu: furnizarea de date corecte pentru elaborarea
studiilor de impact; regimul îngrăşămintelor chimice, pesticidelor, etc.;
– încălcarea de către proprietari şi deţinători legali de terenuri, a obligaţiilor de întreţinere a spaţiilor verzi; perdelelor
forestiere, a gardurilor vii etc.;
–încălcarea prevederilor legii, de către persoane fizice sau juridice, privind respectarea obligaţiilor autorităţilor
administraţiei porturilor, conformarea la dispoziţiile autorităţii pentru protecţia mediului etc.
 Continuare
• Alături de amenda contravenţională, unele legi speciale în domeniu prevăd şi sancţiuni contravenţionale
complementare care se aplică cumulat cu amenda, cum ar fi:
– Confiscarea sau sechestrarea, unor bunuri ce au legătură cufapta contravenţională (produse prin contravenţie
sau utilizate pentru săvârşirea ei), şi care trec în proprietatea statului, fără plată, urmând a fi valorificate,
conservate sau distruse, după caz.
–  Anularea sau suspendarea autorizaţiei, obţinută pe baza unor date sau informaţii false (autorizaţii de
comercializare, utilizare şi prestări servicii la produsele de uz fitosanitar, pesticide, îngrăşăminte chimice).
– Refuzul de acordare de aprobări sau licenţe de import pe timp de 2-10 ani, pentruproduse, substanţe şi
deşeuri toxice dacă nu se conformează dispoziţiilor cerute în acest sens.
– Retragerea avizului pentru operaţiuni de comerţ exterior, pentru o perioadă cuprinsă între 2-10 ani, pentru
cei ce nu respectă regimul impus pentru diferite substanţe, produse destinate operaţiunilor de comerţ exterior.
– Suspendarea sau încetarea unor activităţi pe diferite perioade
 Continuare

• Conform dispoziţiilor generale în materia contravenţiilor sunt:

 legitima apărare;
 cazul fortuit;
 constrângerea fizică sau morală;
 eroarea de fapt;
 starea de necesitate;
 iresponsabilitatea;
 minoritatea făptuitorului;
 prescripţia executării sancţiunii.
 Procedura contravenţională şi executarea sancţiunilor
contravenţionale

• Procedura contravenţională presupune următoarele etape:

- constatarea contravenţiilor ecologice se face, de regulă, de către personalul
împuternicit al ministerului de resort sau a celui cu atribuţii apropiate, de către
persoanele împuternicite de administraţia locală, de către ofiţerii şi subofiţerii de
poliţie, de către personalul M.A.N., împuternicit în domeniile sale de activitate,
conform competenţelor locale.
- aplicarea sancţiunilor contravenţionale se face, de regulă, de către agentul constatator,
după procedura obişnuită sau după o procedură specială, pe baza procesului-verbal de
constatare a contravenţiei care trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de lege.
 Continuare
- împotriva procesului-verbal de constatare şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen
de 30 de zile de la data comunicării actului (art. 84 din legea-cadru), care se depune la organul din care
face parte agentul constatator, urmând a se înainta judecătoriei în a cărei rază teritorială s-a săvârşit
contravenţia; plângerea suspendă executarea, iar hotărârea judecătorească este definitivă şi executorie.  
• Amenda contravenţională, se execută de contravenient prin plata sumei de bani stabilită, voluntar sau
pe calea executării silite; termenul de executare prin achitare este de 15 zile de la data comunicării
procesului-verbal sau a înştiinţării de plată; neachitarea amenzii în termenul legal declanşează
procedura executării silite, prin organele competente.
• Sancţiunea suspendării, retragerii sau anulării autorizaţiei de funcţionare, se execută prin
comunicarea acesteia.
 Aplicarea amenzii urmărește două
scopuri:
Primul Al doilea
• Determinarea contravenientului la • Asigurarea unui factor de
respectarea întocmai a echilibru economic între agenţii
prevederilor legale, la promovarea poluanţi şi unităţile ce nu
tehnologiilor şi tehnicilor ce poluează.
protejează fondul funciar, evitînd
poluarea lui.
 Exemple de contravenții ecologice
• Încălcarea regimului de protecţie a apelor ( art.109 CC);
• Încălcarea regulilor de folosire a apei (art.110 CC);
• Nerespectarea regulilor şi instrucţiunilor privind exploatare a construcţiilor, instalaţiilor şi aparatelor de măsurat
hidrotehnice,de gospodărire şi de protecţie a apelor (art.111 CC);
• Deteriorarea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice, de gospodărire şi de protecţie a apelor (art.112 CC);
• Încălcarea regulilor de protecţie a resurselor piscicol şi a regulilor de pescuit (art.114 CC);
• Încălcarea modului de protecţie şi de folosire a subsolului (art.119 CC);
• Tăierea ilegală sau vătămarea arborilor și arbuştilor (art.122 CC);
• Păşunatul ilegal al animalelor (art.126/1 CC);
•  Neefectuarea plăţii pentru poluarea mediului (art.143 CC), etc...
 Practica judiciară (1)

• Prin hotărârea Inspectorului-Şef al Inspecţiei ecologice Rezina din 15.04.2010 Popa Valentin a fost sancţionat în
temeiul art. 109 alin.(4) Cod Contravenţional cu amendă în mărime de 30 unităţi convenţionale ce constituie 600 lei,
pentru faptul depistării la 31.03..2010 a încălcării de către acesta a regimului de protecţie a apelor prin depozitarea pe
malul râuleţului fără denumire din s.Echimăuţi, r.Rezina a deşeurilor menagere pe o suprafaţă de 2,0 m.p. şi un volum
de 1,0 m.c, ce a dus la poluarea apelor de suprafaţă. Inspectorul-Şef al Inspecţiei ecologice Rezina G.Efremov a înaintat
un demers prin care solicită înlocuirea pedepsei stabilite lui Popa Valentin de la amendă la amendă dublă.
Reprezentantul Inspecţiei ecologice Rezina Malai Irina în şedinţa de judecată a susţinut demersul şi a solicitat
înlocuirea sancţiunii administrative numite lui Popa Valentin amenda în mărime de 600 lei , din motive , că acesta se
eschivează de la achitarea amenzii aplicate. Contravenientul Popa Valentin în şedinţa de judecată a indicat că nu a
achitat amenda în mărime de 600 lei până în prezent deoarece nu este angajat în câmpul muncii, nu dispune de mijloace
băneşti. Este de acord ca amenda să fie înlocuită cu muncă neremunerată în folosul comunităţii. Audiind părţile ,
examinînd materialele anexate, instanţa de judecată consideră demersul întemeiat , dat fiind faptul că Popa Valentin
timp îndelungat se eschivează de la achitarea amenzii aplicate prin hotărîrea Inspectorului-Şef al Inspecţiei ecologice
Rezina din 15.04.2010.
 Continuare
• Consider corectă decizia instanței de judecată deoarece:
a) s-a incălcat principiul atingerii stării bune a apelor de suprafaţă şi subterane,
a ecosistemelor acvatice şi ecosistemelor preponderent dependente de ape;
b) asigurarea protecţiei împotriva efectelor distructive ale apelor este in prim
plan astfel s-a adus atingere a acestui punct
c) sporirirea gradului de conservare a cantităţii şi calităţii resurselor de apă
trebuie sa fie apreciata cat mai mult;
 Continuare
• În scopul protecţiei şi conservării mediului acvatic, printre mijloacele utilizate, alături de
gospodărirea complexă şi raţională a acestuia, un rol deosebit de important şi eficient revine
instrumentelor juridice utilizate pentru combaterea faptelor de încălcare a regimului legal de
ocrotire a mediului acvatic. Necesitatea protecției apelor este impusă de factori majori, cum ar fi:
– Creşterea continuă şi rapidă a consumului de apă care se dublează la fiecare 15 ani, însoţit de o
reducere dramatică a resurselor, de o criză a apei pe glob;
– Lucrările destinate folosirii în scopuri socio-economice a stocului de ape utilizabil, sunt insuficiente;
– Poluarea crescândă a apelor, fenomen generat de industrii poluante, epurarea necorespunzătoare a
apelor uzate şi menajere, despăduriri masive, utilizarea de pesticide, explozia producţiei de detergenţi,
deşeuri radioactive, etc.
 Practica judiciară (2)
• Prin Decizia agentului constatator , inspectorul – şef al Inspectoratului
Ecologic Rezina Grigore Talpă ,din 01.02.2010 , Cebotari Alexandru
Serghei , a fost sancţionat în temeiul art.122 alin.2 Cod contravenţional a
Republicii Moldova, cu amendă în mărime de 40 unităţi convenţionale ce
constituie 800 lei., pentru fapta că , dînsul la 29 decembrie 2009 a tăiat
ilicit un arbore de specia pin , în stare verde din spaţiul verde a primăriei
s. Păpăuţi r-l Rezina.
 Continuare
• Consider că Inspectoratul Ecologic a aplicat sancțiunea oprtună deoarece codul contravențional prevede
sancțiunea cu amendă de la 24 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 240
la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
• Codul Silvic la rândul său impune importanța protejării de a nu defrișa arborii, astfel legislaţia silvică are ca
scop reglementarea gestionării durabile a fondului forestier prin folosirea raţională, regenerarea, paza şi
protecţia pădurilor, menţinerea, conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice forestiere, asigurarea cu
resurse forestiere a necesităţilor actuale şi de viitor ale societăţii în baza multifuncţionalităţii acestora.
Relaţiile ce apar în cadrul folosirii fondului forestier, denumite în continuare relaţii silvice, sunt
reglementate de Constituţie de prezentul cod şi alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta.
Relaţiile apărute în cadrul folosirii fondului forestier, ce ţin de folosirea şi protecţia terenurilor, apelor,
subsolului, precum şi cele referitoare la folosirea, protecţia şi regenerarea regnului vegetal şi regnului
animal, în măsura în care nu sunt reglementate de prezentul cod, sunt reglementate de legislaţia în vigoare.
 Concluzie
• Răspunderea juridică ca formă a răspunderii sociale, este o categorie
juridică specifică tuturor ramurilor de drept, ce sugerează ideea de
sancţiune juridică deoarece intervine în cazul încălcării prevederilor legale
şi are ca efect aplicarea de sancţiuni legale. Răspunderea contravenţională
în dreptul mediului intervine atunci când faptele de degradare a mediului
prezintă un pericol social mai redus, fiind incluse în categoria
contravenţiilor prin legi sau alte acte normative.
 Bibliografie
• Codul contravențional al RM, Publicat : 17-03-2017 în Monitorul Oficial Nr. 78-84 art.100;
• Codul silvic,Publicat : 16-01-1997 în Monitorul Oficial Nr. 4-5 art. 36
• Pavel Zamfir, Vera Macinskaia, Dreptul mediului. Suporturi de curs, Chișinău, 2009
• http://www.legeasiviata.in.ua/archive/2012/6-md/7.pdf
• https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-xii-raspunderea-j
uridica-in-dreptul-mediului
/
• https://jor.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/46f755c7-678a-df11-932e-00215ae0e40f
• https://jor.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/0bbb01c7-2b49-df11-8e82-00215ae0e40f