TEMA:CONTABILITATEA

DEPOZITELOR BANCARE
*Contabilitatea primirii depozitelor bancare;
*Contabilitatea dobânzii pentru depozite.
Retragerea depozitelor;
*Garantarea şi căile de promovare a depozitelor.
CONTABILITATEA PRIMIRII DEPOZITELOR
BANCARE

• Depozitele bancare reprezintă numerarul încredinţat unei

bănci spre păstrare, fără specificarea unui termen sau pe un
termen anumit fixat, deponentul având dreptul să-şi retragă
conform termenului stabilit disponibilităţile băneşti cu o
dobândă stabilită.
 Actualmente practica bancară utilizează diverse conturi de depozitare şi
numărul lor continuă să crească. Acest proces este condiţionat de tendinţa
băncilor de a satisface cerinţelor clienţilor şi de a atrage economiile lor în
conturile băncii.
În majoritatea ţărilor conturile de depozit sunt clasificate după următoarele
criterii:
1.Perioada depozitării;
2.Categoria deponenţilor;
3.Categoria valutei în care se deschide contul de depozit;
4Modul de calculare şi de achitare a dobânzii.
În funcţie de perioada depozitării şi scopul plasării, se deosebesc:
• depozite la vedere;
• depozite la termen.
 Depozitele la vedere sunt constituite de către persoanele fizice
sau juridice fără a specifica termenul de retragere a acestora. Aceste
depozite au un grad înalt de lichiditate şi de aceea banca stabileşte
dobânzi mici sau deloc.
Depozitele la termen sunt constituite de că tre persoanele fizice
sau juridice pe o perioadă fixată în scopul economisirii. Perioada de
depozitare reprezintă un termen fix, mai mare de o zi lucrătoare.
Depunătorii au dreptul să-şi retragă numerarul depuse numai în
termenul indicat în contract. Depozitele respective pot fi cu
acumulare în cazul în care depunătorii au dreptul să-şi alimenteze
contul pe întreaga perioada de acţiune a contractului de depozit.
1.Depozitele la termen se clasifică în următoarele categorii:
• depozit pe termen scurt (termenul de scadenţă până la an);
• depozit pe termen mediu (termenul de scadenţă de la 1 până la 5 ani);
• depozite pe termen lung (termenul de scadenţă de la 5 ani şi mai mult). Aceste depozite sunt
primite de bancă la rata dobânzii de piaţă, dar spre deosebire de cele la vedere, rata este mai
înaltă.
2.În funcţie de categoria de depunători se deosebesc:
• depozite ale persoanelor fizice care se mai numesc depozite personale. Persoanele fizice pot
să păstreze numerarul în conturi de depozit în monedă naţională şi în valută străină;
• depozitele persoanelor juridice. Ponderea cea mai mare a depozitelor agenţilor economici o
reprezintă depozitele la vedere şi disponibilităţile băneşti aflate în conturile curente;
• depozite ale băncilor şi altor instituţii financiare. De regulă, depozitele băncilor sunt
numite plasamente bancare.
3.În funcţie de categoria valutei în care se deschide contul de depozit
se deosebesc:
• depozite în monedă naţională;
• depozite în valută. În R.M. băncile practică atragerea resurselor
depozitare în dolari americani şi în Euro.
4.În funcţie de modul de calculare şi de achitare a dobânzii sunt:
• depozite la vedere şi conturi curente fără dobânzi;
• depozite cu dobânzi.
 Depozitele pe termen ale clienţilor şi cele de economii se ţin la
evidenţă la grupele de conturi 2370 „Depozite pe termen ale
clienţilor” şi 2310 ”Depozite de economii”, la care sunt prevăzute
conturi sintetice pentru fiecare categorie, în funcţie de depunător.
Pentru a face faţă unor dificultăţi financiare temporare, precum şi
în vederea unor plasamente avantajoase, băncile practică atragerea
disponibilităţilor altor bănci sub formă de depozite. Evidenţa acestora
se ţine la conturile grupei 2340 ”Depozite pe termen ale băncilor”,
în funcţie de termenul de depunere.
 În continuare se vor expune cele mai frecvente operaţiuni economice şi formule
contabile aferente depozitelor pe termen ale clienţilor.
1.Efectuarea depunerilor iniţiale la conturile de depozit la termen de către persoanele
fizice:
a) în numerar prin casierie:

debit conturile 1001, 1004,

credit conturile 2374, 2375, 2376, 2311
b) din contul curent
debit conturile 2225, 2252,
credit conturile 2374, 2375, 2376, 2311.
2.Efectuarea depunerilor iniţiale de către persoanele juridice din contul curent:
debit conturile 2224, 2251,
credit conturile 2312-2315, 2371-2373.
3.Alimentarea contului de depozit la termen de către persoanele fizice în numerar şi din
contul curent:
debit conturile 1001, 1004, 2225, 2252,
credit conturile 2374, 2375, 2376, 2311.
4.Alimentarea automată din contul de card (pentru depozitele persoanelor fizice):
debit conturile 2259 „Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operaţiuni cu
carduri bancare”,
credit conturile 2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”, debit
conturile 2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”, credit conturile 2374 ,
2375, 2376, 2384, 2385, 2386, 2311.
5.Alimentarea contului de depozit la termen de către persoanele juridice din contul
curent:
debit conturile 2224, 2251,
credit conturile 2312-2315, 2371-2373.
CONTABILITATEA DOBÂNZII LA DEPOZITE.
RETRAGEREA DEPOZITELOR
Banca calculează dobânda lunar de la soldul zilnic efectiv de numerar din
contul de depozit, luînd ca bază numărul efectiv de zile în an şi rata anuală a
dobînzii, aplicând relaţia:
D = (S x Rd x T) / ( 100 x Nr zile în an),
unde D – suma dobânzii calculate, lei;
S – suma soldului de numerar la începutul zilei, lei; Rd – rata anuală a
dobânzii, %;
T – numărul de zile în perioada inclusă în calcul, zile;
Nr zile în an – numărul de zile calendaristice în anul de gestiune (365
zile).
 Dobînda poate fi plătită deponentului lunar, trimestrial, anual sau
la expirarea termenului, în funcţie de condiţiile contractuale.
Dobînda se plăteşte clientului în valuta depozitului.
Banca poate revizui rata dobânzii pe parcursul valabilităţii
contractului de depozit în mod unilateral, în funcţie de situaţia pe
piaţa financiară. În acest caz, ea urmează să anunţe în scris
deponentul în termenele stabilite de contract, dar nu mai puţin de 15
zile înainte de modificare.
 Dobînda calculată se contabilizează în conturile grupei 2700
„Dobânda calculată ce urmează să fie plătită”, inclusiv la
conturile: 2722 „Dobânda calculată la depozitele de economii”,
2728 „Dobânda calculată la depozitele pe termen ale clienţilor”
etc.
1.Calcularea dobînzii la depozitele persoanelor fizice şi juridice:
debit conturile 5374, 5375, 5376, 5311, 5312-5315, 5371-5373,
credit conturile 2728, 2722.
2.Plata dobînzii:
• Transferarea la cont curent: debit conturile 2728, 2729, 2722 ,
• credit conturile 2225, 2252, 2224, 2251.
• Transferarea la cont de card (pentru persoanele fizice): debit
conturile 2728, 2722 ,
credit e 2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”,
debit conturile 2805 „Decontări cu alte persoane fizice ş i
juridice”,
credit 2259 „Conturi curente ale pers. fizice pentru operaţiuni cu
carduri bancare”.
3.Capitalizarea dobânzii:
debit conturile 2728, 2729, 2722,
credit conturile 2374, 2375, 2376, 2311, 2312-2315, 2371-2373
La expirarea termenului de deţinere a depozitelor, banca este
obligată să restituie numerarul depunătorilor. Retragerea depozitelor
poate fi efectuată numai de către titularii de cont. De asemenea
depunătorii pot delega drepturile sale asupra depozitelor altor
persoane numai prin delegaţie autentificată, în care se menţionează
datele de identificare ale persoanei respective, suma de primire a
depozitului, termenul de gestionare a contului de depozit, alte condiţii
 Depunătorii pot retrage anticipat sumele de depozit. În asemenea
situaţie, în funcţie de clauzele contractuale, banca poate (sau nu)
reţine suma dobânzii achitate anterior.
Închiderea conturilor de depozit după expirarea termenului de
plasare a depozitului:
debit conturile 2374, 2375, 2376, 2311, 2312-2315, 2371-2373,
credit conturile 2225, 2252, 2224, 2251.
GARANTAREA ŞI CĂILE DE PROMOVAREA
DEPOZITELOR
Conform Legii nr. 575-XV privind garantarea depozitelor
persoanelor fizice în sistemul bancar, băncile sunt obligate să
formeze fond de garantare a depozitelor în monedă naţională şi
străină.
Fondul garantează depozitele ce rezultă din disponibilităţile
existente în conturile persoanelor fizice, de asemenea şi cele ce au
forma unei datorii către o persoană fizică, reprezentată printr-un titlu
de creanţă emis de bancă.
 Conform Legii nr. 575-XV privind garantarea depozitelor
persoanelor fizice în sistemul bancar, băncile sunt obligate să
formeze fond de garantare a depozitelor în monedă naţională şi
străină.
Fondul garantează depozitele ce rezultă din disponibilităţile
existente în conturile persoanelor fizice, de asemenea şi cele ce au
forma unei datorii către o persoană fizică, reprezentată printr-un titlu
de creanţă emis de bancă.
Nu sunt garantate următoarele depozite:
a)depozitele administratorilor băncii;
b)depozitele persoanelor fizice acţionari ai băncii care
deţin minim 5 % din capitalul ei;
c)depozitele soţilor şi rudelor de gradul întâi şi al doilea
ale persoanelor consemnate la pct. a) şi b);
d)alte depozite prevăzute de Legea menţionată
Mărimea obligaţiei băncii faţă de deponent se calculează prin
însumarea tuturor depozitelor acestuia, inclusiv a dobânzilor datorate
şi neplătite la data constatării indisponibilităţii depozitelor. Dacă
banca deţine o creanţă asupra deponentului, mărimea obligaţiei băncii
faţă de acesta se reduce cu mărimea obligaţiei lui, expirate şi neplătite
faţă de bancă.
 Fondul poate mandata una sau mai multe bănci să
plăteasc ă depozitele garantate. Plata compensaţiilor către
deponenţii garantaţi urmează să se efectueze în termen de
cel mult 3 luni da la data primirii informaţiei privind
depozitele garantate. În circumstanţe excepţionale şi în
cazuri speciale, cu acordul Guvernului, Fondul poate
prelungi cu cel mult 3 luni termenul de plată a depozitelor în
cauză. Guvernul poate acorda, la solicitarea Fondului,
maxim 2 prelungiri, nici una dintre care nu trebuie să
depăşească 3 luni.
 Căile de promovare a depozitelor:
-studierea detaliată a activităţii clienţilor pentru identificarea
perioadelor de timp în care aceştia dispun de numerar libere
şi care pot fi plasate în bancă sub formă de depozite la
termen;
-atragerea clienţilor mari strategici (care la moment nu sunt
clienţi ai băncii) prin oferirea unor condiţii mai avantajoase
comparativ cu băncile clienţilor respectivi;
-utilizarea reclamei în mijloacele mass – media şi în reţeaua
de filiale ale băncii etc.