Ortezare- protezare:

Curs 9- Protezarea membrului

inferior (1)

Dr. Florin Filip

ffilip_99@yahoo.com
FEFS 2020/ 2021
 Obiective

La sfarsitul cursului, studentii vor dobandi abilitati care sa le

permita:
• Identificarea/ clasificarea principalele tipuri de proteze ale
membrului inferior;
• Determinarea indicatiilor corecte de utilizare a protezelor de
membru inferior;
• Identificarea principalele componente ale protezelor;
• Recunoasterea diferentele dintre principalele tipuri de proteze;
• Identificarea componentelor si a indicatiilor de utilizare a
protezelor;
• Identificarea/ tratamentul complicatiilor legate de utilizarea
protezelor de membru inferior
• Identificarea rolului specialistului de ortezare/ protezare
 Definitie (1)
• Protezele sunt dispozitive externe care au ca scop inlocuirea oricarei parti
a membrului inferior (pelvin) in vederea refacerii cosmetice sau
functionale a acestuia

• Se pot prezenta ca elemente sintetice care inlocuiesc coapsa, genunchiul,

gamba, glezna sau piciorul

• Succesul utilizarii protezei tine de o serie de factori:

– Calitatea actului chirurgical
– Realizarea unei indicatii corecte a protezei
– Prezenta unui serviciu de kinetoterapie
– Complianta pacientului, resurse financiare, etc

• Ca si in cazul protezelor de membru superior (toracic), este nevoie de o

evaluare/ monitorizare atenta a pacientului pe tot parcursul evolutiei
 Definitie (2)

• Cele mai frecvente cauze ale amputatiei de membru inferior sunt: tumori,
traumatisme, infectii si afectiuni vasculare (arterite)

• La randul lor, amputatiile pot fi: deschise si inchise

• Bontul chirurgical rezultat in urma amputatiei are o evolutie temporala:

– < 3 saptamani  cicatrizare
• tulburari vasculare/ nervoase
• dezechilibre musculare
– < 3- 6 luni: evolutie tardiva spre vindecare
• Adaptarea cicatricei la contact
• Modificari de volum
• Refacerea circulatiei locale

• Prescrierea si aplicarea protezei de membru pelvin va respecta o serie de etape

bine definite in vindecarea post- amputatiei
 Proteze- cerinte generale
• Usurinta in asamblare/ utilizare/ intretinere

• Comfort la utilizare pe intervale variabile de timp

• Durabilitate, rezistenta mecanica

• Aspect cosmetic satisfacator

• Posibilitate de intretinere usoara (maintenance)

 Criterii de alegere a protezei
• Nivelul/ tipul de amputatie

• Conturul anatomic al bontului rezidual

• Nivelul de functionalitate a protezei

• Implicarea cognitiva/ complianta pacientului

• Tipul de activitate desfasurata de pacient (munca fizic a, etc)

• Implicatiile cosmetice ale protezei asupra pacientului

• Resursele financiare ale pacientului

PROTEZE MEMBRU
INFERIOR

TIPURI /
COMPONENTE
 AMPUTATIILE MEMBRULUI PELVIN (1)
- Dezarticulatia
interilioabdominala
- Dezarticulatia soldului
- Amputatia de coapsa
- Dezarticulatia
genunchiului
- Amputatia de gamba
- Dezarticulatia
tibioastragaliana Syme
- Dezarticulatia Chopart
- Dezarticulatia Lisfranc
- Amputatia trans
metatarsiana
- Dezarticulatia metatarso
falangiana
 AMPUTATIILE MEMBRULUI
PELVIN (2)
NIVELUL AMPUTATIEI
• Exista locuri de electie la
anumite distante de atticulatia
genunchiului:
 12 cm deasupra genunchiului

14 cm dedesubtul genunchiului

• Exista limite superioare si

inferioare de amputatie

 femur : micul trohanter – 10 cm

deasupra interliniului articular

tibie: 4 cm dedesubtul
interliniului articular – 3 cm
deasupra bazei maleolelor
Amputatiile membrului pelvin (3)
Amputatiile membrului pelvin (4)
Tipuri de proteze membrul inferior
Proteze membrul inferior- componente (1)
Proteze membrul inferior- componente (2)
•TEHNICA
BONTUL DE AMPUTATIE-
MUSCULARA
caracteristici:

• Locul si modul de sectiune:

 clasica
 cilindrica
 mioplastica

• Sutura lambourilor
musculare:
 clasica
 mioplastia
 miodeza

 Rezulta bonturi cu aspect

diferit la 2 pacienti.
TIPURI DE BONTURI
 Evolutia post- amputatie
• Dupa efectuarea amputatiei si vindecarea chirurgicala imediata, se
recomanda transferul pacientului intr- un centru specializat de
recuperare
• Avantajele sunt legate de:
– Rezolvarea problemelor medicale cronice (DZ, IRC, obezitate, etc.)
– Ingrijirea optima a cicatricei postoperatorii
– Scaderea numarului de internari ulterioare si adaptarea mai buna la protezare
• Activitatile imediate post- amputatie:
– Program functional KT pentru segmentele afectate (exercitii ROM,
reechilibrare musculara)
– Antrenament pentru activitati zilnice uzuale (ADLs)
– Terapia durerii, inclusiv medicamentoasa si psihologica
– Desenzitizarea tegumentului in zona bontului chirurgical
– Terapie functionala pentru diminuarea modificarilor tisulare locale (tulburari
vasculare si neurologice, modificari de volum, etc.)
 Selectia protezei de membru inferior
• Criterii generale:
– Nivelul amputatiei
– Tipul de proteza necesara
– Compozitia/ biocompatibilitatea materialului protezei
– Mecanismul de suspensie
– Aspecte cosmetice, finaciare, etc.

• Precautii/ complicatii:
– Absenta programului KT preoperator (minim 45 de zile!)
– Obezitatea sau alte co- morbiditati ale pacientului
– Aspectul cicatricii postoperatorii
– Complicatii dermatologice/ vasculare/ neurologice
– Terapia durerii/ dureri persistente postoperator
 Structura protezelor de membru inferior (1)
• Difera, in raport cu nivelul de amputare si tipul
protezei

• O proteza completa include urmatoarele

componente:
– Conector (‘socket’)

– Sistem de suspensie

– Articulatia genunchiului

– Pilon
Structura protezei de membru pelvin (2)
 Structura protezelor de membru inferior (3)
• Conector (‘Socket’):
– Componenta cea mai importanta
– Asigura legatura dintre bontul de amputatie si proteza
– Ofera suport mecanic, efect antalgic si transmiterea
fortelor intre corp si proteza
– Trebuie confectionat ca un mulaj al proeminetei bontului

• Sistemul de suspensie:
– Asigura legatura dintre conector si corpul pacientului
– Confectionate din latex, piele sau silicon
– Mai multe variante constructive:
• Bandaj, curea sau maneca
• Proteza de suctiune
• Silicon
 Structura protezelor de membru inferior (4)
• Articulatia genunchiului:
– Componenta de legatura intre socket si restul protezei
– Formata din:
• Sistem de axare/ directie
• Sistem de frecare
• Stabilizator
• Sistemul de axare/ directie:
– Unidirectional:
• Axa protezei conincide cu cea de exercitare a greutatii corpului
• Permite o flexie facila a genunchiului
• Dificultati legate de mentinerea echilibrului
– Multicentric:
• Permite miscare mai ampla a genunchiului
• Creste stablitatea genunchiului
 Structura protezelor de membru inferior (5)
• Sistem de frecare/ frictiune:
– Modifica viteza de miscare articulara
– Mai multe variante tehnice:
• Frecare constanta de- a lungul intregii mobilitati articulare
• Frecare variabila in raport cu etapa miscarii
• Frecare medie (cu ulei sau pneumatica)

• Sistemul de stabilizare:
– Lipseste la majoritatea protezelor
– Pacientul controleaza miscarea genunchiului de la nivelul
soldului prin:
• Blocaj mecanic (‘locking’)
• Sistemul de frecare care devine activ la inceputul miscarii de flexie
a genunchiului
 Structura protezelor de membru inferior (6)
• Pilonul protezei:
– Face legatura dintre ‘socket’ si piesa de glezna/ picior
– Permite efectuarea miscarii de rotatie axiala
– Este element de stocare/ eliberare a energiei
– Are 2 variante:
• Exoschelet (spuma modelata controlateral cu invelis metalic)
• Endoschelet (matrice metalica acoperit cu invelis moale cosmetic)
• Piesa de glezna/ picior:
– Ofera sprijin membrului pelvin in timpul mersului/ repaus
– Prezinta 3 variante:
• Piesa solida uniaxiala
• Piesa solida centrata pe calcai
• Piesa cu raspuns dinamic la contactul cu solul
Piesa de glezna/ picior
Precautii/ complicatii post- protezare (1)
Precautii/ complicatii post- protezare (2)