EVOLUȚIA ETICII ÎN AFACERI: PERSONALITĂȚI ȘI CONCEPTE

Pentru examen:
 Socrate;  Arthur
 Platon; Schopenhauer;
 Aristotel;  Friedrich Wilhelm
 Sf. Thomas d’Aquino; Nietzsche;
 Jean Calvin;  Karl Marx;
 Spinoza;  Peter Singer;
 Benjamin Franklin;  Amartya Sen;
 Jean Jaques Rousseau;  Filozoful ales la tema
 Adam Smith; I de la curs.
 Immanuel Kant;
 Importanța unui set de valori corect

”Fii atent la gândurile tale

Pentru că devin cuvintele tale;
Fii atent la cuvintele tale
Pentru că devin faptele tale;
Fii atent la faptele tale
Pentru că devin obiceiurile tale;
Fii atent la obiceiurile tale
Pentru că devin caracterul tău;
Fii atent la caracterul tău
Pentru că devine destinul tău.”

(Lao Tzu, filozof chinez, secolul 6-5 î.Hr.)

OBS. Importanța setului de valori personale – ne influențează deciziile pe care le

luăm în anumite situații și în final desinul pe care îl avem.
! Schimbările de paradigmă
 Importanța unui set de valori corect

 În societatea contemporană devin

predominante valori precum: materialismul,
consumerismul sau lipsa de autenticitate;
 Este foarte importantă pentru viitor
înlocuirea lor cu valori precum: onestitatea,
autenticitatea, altruismul, empatia sau etica
muncii;
 Valorile pe care le împărtășim în legătură cu
banii și bogăția au impact covârșitor asupra
vieților noastre. Felul în care ne raportăm la
”bani” influențează semnficativ deciziile pe
care le luăm!
 DEZBATERE:

 Sunt banii buni sau răi?

 Ne fac banii mai buni sau mai răi?

 Ne fac banii fericiți?

 Ce înseamnă să fii bogat sau

sărac? Este România o țară bogată

sau săracă?
 DEZBATERE:
 BANII ȘI LIBERTATEA DE ALEGERE!
 “Banii, dacă nu-ți aduc fericirea, măcar te vor ajuta să fii nefericit în confort”;
 „Banii nu sunt cel mai important lucru din lume. Dragostea este. Din fericire, eu
iubesc banii”;
 „Cel mai sigur mod de a-ți dubla banii este de a îi împătura și de a-i pune la loc
în buzunar”;
 "O bancă este un loc care vă va împrumuta bani dacă puteți dovedi că nu aveți
nevoie de ei“;
 “O bancă este ca și cineva care îți împrumută o umbrelă când afară este soare și
și-o cere înapoi când afară a început ploaia”;
 “Oricine trăiește în limita mijloacelor de care dispune suferă de lipsă de
imaginație” – Oscar Wilde;
 DEZBATERE:
 ”Inflația este atunci când plătești cincisprezece dolari
pentru tunsoarea de zece dolari pe care obișnuiai să o
obții pentru cinci dolari când aveai păr”;
 ”Dacă împrumutați cuiva 20 de dolari și nu veți mai
vedea niciodată persoana respectivă, probabil că a
meritat”;
 ”Prea multe persoane cheltuiesc prea mulți bani pe
care nu i-au câștigat, pentru a cumpăra lucruri pe care
nu și le doresc, pentru a impresiona oameni pe care nu
îi plac”;
 ”Adeseori banii costă prea mult!”.
 Evoluția eticii
 Filozofii din Antichitate - Socrate, Platon şi Aristotel (S,P,A)

SOCRATE

 (470 – 399 î.Ch.), este considerat a fi filozoful care a

determinat poate în măsura cea mai mare gândirea
modernă occidentală, peste milenii;
 Nu există scrieri ale sale, ideile lui fiind cunoscute în principal prin discipolii săi
(ca de exemplu Platon, prin Dialogurile sale);
 Una dintre metodele pedagogice promovate de Socrate presupunea adresarea
unei succesiuni de întrebări nu doar pentru a obține răspunsuri individuale dar
și pentru a încuraja reflecții profunde privind anumite probleme.
 Socrate
 ”Suprema înțelepciune este de a distinge binele de rău”
 “Tot ce știu este că nu știu nimic”
 ”O viață care nu este aprofundată nu merită trăită” (Considera cunoașterea
de sine ca fiind deosebit de importantă)
 “Sfatul meu este să te căsătorești. Dacă vei avea o nevastă bună, vei fi fericit; dacă nu, vei
deveni filosof”

 În centrul studiilor sale au stat etica şi virtutea morală, el considerând că

omul îşi poate găsi fericirea ducând o viaţă morală, aceasta putând fi
învăţată.
 Socrate considera că există trei reguli sau principii morale:
 (i) niciodată nu trebuie să dăunăm nimănui;
 (ii) trebuie să ne ţinem promisiunile;
 (iii) trebuie să dăm ascultare şi să ne respectăm părinţii şi învăţătorii.
 Socrate și valorile materiale
 Socrate era un om deosebit de simplu
(îmbrăcămintea sa era modestă, dar niciodată
neîngrijită) ce își exprima dezaprobarea față de
aroganță și lux.

 A rămas anecdotică o afirmație a sa – atunci când

el vede în agora Atenei obiecte de tot felul expuse
de negustori dar și admirația și lăcomia
cumpărătorilor – ”Câte lucruri de care eu nu am
nevoie există!”
 Socrate
 Pentru toate acestea și pentru că știa să câștige
simpatia tinerilor este considerat de mai marii
vremii un pericol pentru ordinea socială și este
acuzat că nu respectă zeii fiind condamnat la
moarte.

 Refuză ajutorul prietenilor săi care doreau să îl

scape de această sentință și alege să moară prin a
bea un pahar cu otravă.
Platon
 Discipolul lui Socrates, Platon (427 –
347 î. Ch) supune, de asemenea, etica şi
morala analizelor sale.
 Platon
 Lucrarea sa fundamentală este „Republica”, în care ia în discuţie
conceptul de justiţie, descriind o formă ideală de guvernare (ex.
egalitatea între bărbați și femei);

 Ca şi Socrate, Platon considera că buna funcţionare a unei societăţi

este dependentă în mod esenţial de respectarea principiilor
morale;

 O altă importantă parte a operei platoniene o reprezintă celebrele

Dialoguri, lucrări în care abordarea unei anumite probleme filosofice
sau etice se realizează, de regulă, prin dialogul dintre Socrate şi diverşi
cetăţeni atenieni (Dialoguri socratice). Dialogurile sunt clasificate în 3
categorii (tinerețe, maturitate, bătrânețe – urmărind evoluția gândirii
lui Platon, deși o cronologie exactă a lor nu a putut fi stabilită).
 Platon
 S-a născut într-o familie aristocratică (tatăl său fiind descendentul regelui
Codros);

 Adevăratul său nume era Aristocles, Platon fiind doar o poreclă, ce însemna
”cel lat”, primită datorită pieptului sau chipului său plat;

 La 20 de ani devine discipol al lui Socrate, rămânând alături de acesta vreme de

8 ani, până la moartea nedreaptă a acestuia;

 A fost fondatorul Academiei din Atena, prima instituție de învățământ

superior din lumea occidentală, ce va funcționa vreme de aproape 1000 de ani
pregătind numeroși oameni politici ai vremii;

 ”Să nu intre aici nimeni care nu cunoaște matematica” – Platon considera că

matematica reprezintă cea mai pură formă a gândurilor.
 Platon și valorile materiale
 Considera că binele este scopul suprem al vieții;
 Platon accentuează ideea socratică potrivit căreia a
face o nedreptate este în toate împrejurările de o
mie de ori mai rău decât a suferi o nedreptate;
 ”Cel care săvârșește nedreptăți, chiar dacă se
află în posesia puterii și a tuturor bogățiilor, a
onoarei și a tuturor plăcerilor, este în toate
împrejurările nefericit!”
 Platon și valorile materiale
 ”Toate războaiele sunt purtate de dragul de a obține
bani”;
 ”. . . nu mi-ai părut prea iubitor de bani. Și acesta este
situația în general cu cei care nu i-au făcut singuri, în
timp ce cei care i-au făcut sunt de două ori mai
îndrăgostiți de ei decât oricine altcineva. Căci la fel cum
poeții sunt pasionați de propriile poezii și tații propriilor
lor copii, tot așa, creatorii de bani devin devotați banilor,
nu doar pentru că, ca și alți oameni, îi consideră
folositori, ci pentru că sunt creația lor.
 Platon
 Este considerat a fi cel dintâi filozof de la care ne-au
rămas scrieri complete: 35 de lucrări și 13 scrisori
(dintre care doar una, a șaptea, se pare că ar fi autentică),
fiind creatorul speciei literare intitulată dialoguri;

 S-a stins din viață, după cum spune Cicero ”cu un condei
în mână”;

 “Esențialul este nu să trăiești, ci să trăiești cum

trebuie”.
Evoluția eticii
 Aristotel
 O contribuţie esenţială a avut-o elevul lui Platon,
Aristotel (384 – 322 î.Ch.), fondator al logicii formale
ca ştiinţă şi al primei universităţi în formatul actual.
 Vastul sistem filozofic şi ştiinţific conceput de
Aristotel, de o mare şi profunzime, a stat la baza
dezvoltării ulterioare a gândirii medievale creştine
şi islamice şi a fost pilonul central al culturii
Occidentului până la sfârşitul secolului al XVII-lea;
 învăţătorul tânărului Alexandru cel Mare;
Aristotel
 Aristotel –
FERICIREA

 Fericirea poate fi
atinsă atunci când ne
atingem potențialul
maxim!
 Aristotel
 Lucrarea sa ”Despre suflet” – poate fi considerată
primul tratat de psihologie – vorbește despre
existența unui suflet ce se manifestă prin simțire,
gândire, mișcare, iar ”afectele sufletului” sunt
strâns legate de corp
 ”După cum vederea își ia lumina din aerul
înconjurător, tot așa o ia sufletul de la învățătură”
 ”Educarea minții fără a educa inima nu este deloc
educație”
 Aristotel
 “Fapte, nu vorbe!”;
 ”Fii un gânditor liber și nu accepta tot ceea ce auzi drept
adevăr. Fii critic și evaluează ceea ce crezi”;
 ”Cea mai importantă relație pe care o pot avea cu toții
este cea pe care o ai cu tine însuți, cea mai importantă
călătorie pe care o poți întreprinde este una de
descoperire de sine. Pentru a te cunoaște, trebuie să
petreci timp cu tine însuți, nu trebuie să-ți fie frică să fii
singur. A te cunoaște este începutul întregii înțelepciuni”;
 ”Critica este ceva ce putem evita cu ușurință dacă nu
spunem nimic, nu facem nimic și nu suntem nimic”.
 Aristotel și valorile materiale
 “Totul începe și se termină cu organizarea”;
 “Demnitatea constă nu din a poseda onoruri, ci din conștiința că le
merităm”;
 ”Banii sunt o garanție că am putea avea ceea ce ne dorim în viitor. Deși
nu avem nevoie de nimic în acest moment, aceștia ne asigură
posibilitatea de a ne satisface o dorință nouă atunci când aceasta apare”.

 În primul rând, trebuie să ai un ideal practic clar și clar; un scop, un

obiectiv. În al doilea rând, trebuie să ai mijloacele necesare pentru a îți
atinge scopurile: înțelepciune, bani, materiale și metode. În al treilea
rând, trebuie să îți direcționezi toate mijloacele în acest scop.
 ”A da bani este o chestiune ușoară și stă în puterea oricărui om. Dar să
decizi cui să-i dai și cât de mult și când, și în ce scop și cum, nu este nici
în puterea fiecărui om și nici o chestiune ușoară”.
Sf. Thomas d’Aquino
 În epoca medievală şi modernă, se impune a fi
amintit Sf. Thomas d’Aquino (1225 – 1274),
călugăr dominican, teolog şi filozof, care a
încercat să concilieze filozofia antică de factură
aristoteliană cu cea creştină.
 Sf. Thomas d’Aquino
 Principalele idei şi teze cu care a contribuit la dezvoltarea eticii sunt:

 (i) la baza oricărei autorităţi se află Dumnezeu;

 (ii) adevărul este identificarea cunoştinţelor cu realitatea
(observându-se identitatea de gândire cu Aristotel);
 (iii) cunoaşterea este atât un proces pasiv (realitatea obiectivă
determină cunoaşterea unui subiect), cât şi unul activ (cunoaşterea
este o activitate, nu o simplă acceptare),
 (iv) Dumnezeu l-a creat pe om liber şi îl menţine această condiţie;
 (v) omul reprezintă cea mai înaltă valoare, fiind independent şi
având un ţel.
 Sf. Thomas d’Aquino și valorile materiale

 Thomas d’Aquino a abordat cele mai multe aspecte economice în

contextul corectitudinii, despre care a susținut că este cea mai mare
dintre virtuți.
 De exemplu, filozoful Thomas d’Aquino a avut grijă să distingă prețul
corect sau natural al unui bun de prețul stabilit de comercianți.
Thomas d’Aquino stabilește care este prețul corect luând în
considerare mai multe aspecte. În primul rând, prețul corect trebuie
să fie raportat la valoarea bunului. El susține că prețul unui bun
trebuie să reflecte calitatea acestuia: ”calitatea unui lucru pe care
oamenii îl folosesc este măsurată prin prețul dat” bunului respectiv.
Apoi, el susține că prețul unui bun, măsurat prin cât acesta valorează,
este determinat și de cat este de folositor oamenilor. Valoarea unui
bun este astfel subiectivă, pentru că fiecare bun are un nivel de
utilitate diferit pentru fiecare om.
 Sf. Thomas d’Aquino și valorile materiale

 De asemenea, Aquina a scris pe larg și despre

împrumuturile de bani cu dobândă. El a condamnat
această practică afirmând că: „a lua dobândă pentru banii
împrumutați este nedrept în sine, deoarece aceasta
înseamnă a vinde ceea ce nu există, iar acest lucru duce
în mod evident la o inegalitate care este contrară justiției.”
Banii și alte bunuri similare, sunt utile numai atunci
când sunt folosite. Încasarea unei prime pentru banii
împrumutați este o taxă pentru mai mult decât utilizarea
bunului. Astfel, Aquinas a ajuns la concluzia că creditorul
primește bani pentru ceva ce nu-i aparține, cu alte
cuvinte, nu primește fiecare ceea ce i se cuvine.
 Jean Calvin și valorile materiale
 Jean Calvin (1509 – 1564) - etica
protestantă: bogăţia era privită ca un har
de la Dumnezeu, era accentuată importanţa
hărniciei, considerarea ca păcat capital a
leneviei, luxului, risipei şi cheltuielilor
nechibzuite, dar şi dreptul de acces al celor
marginalizaţi la competiţia socială.
 Jean Calvin și valorile materiale
 Averea celui care munceşte este pusă în slujba
comunităţii în care trăieşte.
 Bogăţia acestora acţionează pentru comunitate fie direct,
ca un bun de consum de care se bucură toţi cei care îl
cumpără, fie indirect, prin impozitele vărsate la bugetul
public din care se fac redistribuirile în folosul tuturor, prin
investiţiile pe care le face cel care deţine această bogăţie,
generând astfel locuri de muncă prin care se asigură
existenţa decentă a multor oameni sau prin acumulările
de capital de care se folosesc băncile pentru a împrumuta
alţi investitori care multiplică, la rândul lor, bogăţia
comunitară.
Jean Calvin și valorile materiale
 Aceasta spirală a bogăţiei nu ar fi posibilă fără
acei oameni care la început dovedesc curaj, au idei
novatoare, tenacitate în urmărirea ţelurilor propuse
şi o pricepere deosebită pentru administrarea
resurselor umane, financiare sau naturale, într-un
mod cât mai ingenios cu putinţă – importanța
antreprenoriatului!
 Spinoza
 Un rol esenţial în consolidarea eticii ca ştiinţă l-a avut
Spinoza (1632 – 1677), filozof olandez.
 Chiar sistemul de gândire a lui Spinoza a fost intitulat
„Etica”, pornind de la considerentul că prima virtute
umană este cunoaşterea, iar cunoaşterea lui
Dumnezeu este virtutea supremă.
Benjamin Franklin
 Un reprezentant important al eticii protestante este
Benjamin Franklin (1706 – 1790), diplomat, om
de ştiinţă, inventator, filozof, profesor şi om politic
american, unul dintre Părinţii Fondatori ai Statelor
Unite ale Americii (fiind printre semnatarii
Declaraţiei de Independenţă)
 Benjamin Franklin și valorile materiale

 “Ia aminte că timpul înseamnă bani. Banii pot

produce bani, iar aceştia, la rândul lor, pot produce
şi mai mulţi, şi aşa mai departe. Cinci şilingi puşi în
circulaţie sunt şase, repuşi în circulaţie şapte şilingi
şi trei pence şi aşa mai departe, până ce se ajunge la
o sută de lire sterline. Cine taie o scroafă nimiceşte
pe toţi urmaşii ei până într-a mia generaţie. Cine
distruge o monedă de cinci şilingi, distruge tot ce s-
ar fi putut produce cu ei: şiruri întregi de lire
sterline”
Jean Jaques Rousseau
 Jean Jaques Rousseau (1712 – 1778), iluminist,
personalitate majoră a secolului XVIII, a cărui
ideologie a influenţat Revoluţia franceză de la
1789, a dezvoltat conceptul de „contract social”, care
indică perspectiva unei societăţi perfecte, unde
individul se realizează pe deplin în cadrul
colectivităţii, chiar dacă a renunţat la unele dintre
drepturile sale.

 ”Fericirea este o stare de spirit”

 Adam Smith
 16 iunie 1723 – 17 iulie 1790 (67 ani);
 Filozof moral scoţian şi o figură politică emblematică a
epocii în care a trăit;
 Cel mai cunoscută lucrare a sa este “Avuţia naţiunilor”
(The Wealth of Nations -  An Inquiry into the Nature and
Causes of the Wealth of Nations) apărută în anul 1776 –
considerată a fi prima lucrare modernă în domeniul
economiei;
 A promovat concepte precum “mâna invizibilă”,
libertatea pieţelor şi cum se poate obţine prosperitatea.
 Immanuel Kant
 Immanuel Kant (1724 - 1804), filozof german, este printre
cei mai importanţi gânditori ai iluminismului german, fiind
socotit unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii
apusene.
 "Critica raţiunii pure” - Kant îşi prezintă sistemul etic, bazat
pe convingerea că raţiunea reprezintă cea mai înaltă instanţă a
moralei;
 “Educația este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare
și moralizare a omului, iar scopul educației este de a dezvolta
în individ toată perfecțiunea de care este susceptibil”
Immanuel Kant
 Kant formulează astfel principiul "imperativului
categoric", considerat ca fundament al moravurilor:
„Comportaţi-vă ca şi când acţiunea întreprinsă de voi
ar deveni o lege universală de comportament pentru toţi
cei care se afla în aceleaşi circumstanţe”, din care
derivă Regula de Aur: ”Acţionaţi aşa cum aţi dori să
acţioneze şi ceilalţi faţă de voi”.

 “Nu-mi dați sfaturi. Știu să greșesc și singur!”

 “Deținerea puterii corupe inevitabil rațiunea”

 Arthur Schopenhauer
 Arthur Schopenhauer (1778 – 1860), filozof german,
a devenit cunoscut prin teoria sa asupra primatului
"voinţei" în sfera reprezentării lumii şi în
comportamentul uman.

 Spre deosebire de Kant, etica lui Schopenhauer nu se

bazează pe raţiune şi pe legile morale, el văzând în
"milă" singura modalitate a comportamentului moral.
Prin compătimire şi înţelegerea suferinţei lumii, omul
îşi depăşeşte egoismul şi se identifică cu semenii săi.
 Arthur Schopenhauer
 Schopenhauer a fost mereu intransigent. Filozoful, care a avut un impact
semnificativ în evoluția filozofiei, era foarte cunoscut pentru intoleranța sa pentru
ideile insuficient argumentate și pentru filozofii care le formulau.
 A rămas anecdotică situația când, în anul 1820, Schopenhauer a început să predea
la Universitatea din Berlin, unde contemporanul său infinit mai de succes G.W.F.
Hegel avea de asemenea cursuri. Schopenhauer l-a discreditat adesea pe Hegel ca
pe un “șarlatan”, și a decis că ar fi o idee foarte bună să își programeze cursurile
în același timp cu ale colegului său. Acest mic gest de aroganță însă nu a avut
succesul scontat pentru Schopenhauer.
 Despre bani, Schopenhauer spunea: “Banii sunt ca apa de mare: cu cât bei mai
mult, cu atât devii mai însetat; și același lucru este valabil și pentru faimă”
 “Banii sunt fericirea umană în formă abstractă; cel care, nu se mai poate
bucura de fericirea umană în forma sa concretă, se dedică în totalitate
banilor”.
 Friedrich Wilhelm Nietzsche
 Friedrich Wilhelm Nietzsche (1844 - 1900) este
unul din cei mai importanţi filozofi germani moderni,
exercitând o influenţă majoră, dar şi controversată,
asupra gândirii filozofice a generaţiilor următoare.
Un rol central în sistemul său filozofic şi etic îl deţine
conceptul de „voinţă de putere”, acesta fiind un
instrument pentru înţelegerea lumii, de fapt „esenţa
cea mai intimă a existenţei”.

 "Ceea ce nu ne omoară, ne face mai puternici„.

Friedrich Wilhelm Nietzsche
 Nietzsche face distincţie între morala slabilor şi cea a celor
puternici. Astfel, în concepţia lui, mila, altruismul, toate
valorile umanitare sunt, de fapt, valori prin care omul se
neagă pe el însuşi pentru a-şi da aparenţa unei frumuseţi
morale şi a se convinge de propria sa superioritate.

 În anii ‘20, opera lui Nietzsche a fost revendicată de

nazismul german şi de fascismul italian, confiscându-se
conceptul de “voinţă de putere” în sprijinul doctrinei
totalitare.
 Karl Marx
 Karl Marx (1818 - 1883) a fost un filozof, istoric,
economist, sociolog, jurnalist, lider al mișcării muncitorești;

 El considera că așa cum capitalismul a înlocuit

feudalismul, la fel capitalismul va fi înlocuit de comunism,
de o societate fără clase, iar statul va fi un instrument al dictaturii
proletariatului;

 Marx a argumentat că schimbările socio-economice se produc prin

intermediul activității revoluționare organizate iar capitalismul va
lua sfârșit prin activitatea organizată a clasei muncitoare
internaționale;
 Karl Marx
 Redactează împreună cu Friedrich Engels Manifestul partidului
comunist (1848), care are ca motto celebrul apel: "Proletari din
toată lumea, uniți-vă!";
 Pentru Marx, istoria omenirii se bazează pe lupta de clasă: pentru
a se elibera, proletariatul, victimă a exploatării capitaliste,
trebuie să se organizeze la nivel internațional, să cucerească
puterea politică și, în această fază de dictatură a proletariatului,
să realizeze desființarea claselor sociale, ceea ce, într-o fază
superioară, va duce de la sine la dispariția statului și la
întemeierea societății comuniste.
 Lucarea sa cea mai cunoscută este ”Capitalul”, care reprezenta o
analiză critică a capitalismului și care avea să devină fundamnetul
idenologic al marxismului.
Peter Singer
 Peter Singer (n. 1946) este un filosof australian de
origine austriacă, profesor la universităţile din
Melbourne, Oxford şi Princeton, cercetător în
domeniul bioeticii, unul dintre cei mai importanţi
susţinători ai variantelor reformist - radicale de
ecologie şi adept al utilitarismului, potrivit căruia
valoarea morală a unei acţiuni este determinată
doar de utilitatea sa, cu alte cuvinte de rezultatul ei,
de contribuţia ei la fericire sau bunăstare în
general.
Peter Singer
 Abordează aplicarea eticii şi moralei la o varietate
de situaţii, cum ar fi modul de tratare a
minorităţilor etnice, egalitatea între sexe, folosirea
animalelor pentru cercetarea ştiinţifică şi
asigurarea hranei pentru rasa umană, avorturile,
moartea asistată (eutanasia), obligaţia celor bogaţi
de ai ajuta pe cei săraci.
Amartya Sen
 Laureat al Premiului Nobel pentru economie în
anul 1998;

 Filozof de origine indiană;

 Predă la universități precum Harvard sau

Cambridge.
Amartya Sen
 Una dintre contribuțiile majore ale lui Amartya Sen a fost și elaborarea
INDICELUI DEZVOLTĂRII UMANE (denumit Human
Development Index în limba engleză) alături de economistul pakistanez
Mahbub ul Haq în anul 1990.

 De atunci acest indicator a fost actualizat și completat, însă în esență

acesta reprezintă un indicator statistic ce analizează în principal trei
aspecte:
 Speranța de viață la naștere;
 Nivelul de educație;
 Asigurarea veniturilor necesare pentru asigurarea unui nivel de trai
decent.

 În conformitate cu acest indicator putem identifica patru categorii de

țări: cu un indice de dezvoltare umană foarte ridicat, ridicat, mediu și
 INDICELE DEZVOLTĂRII
UMANE
 Conform statisticilor disponibile în 2016 (ce
analizează situația din anul 2015) țara cu cel mai
ridicat indice de dezvoltare umană este Norvegia,
urmată de Australia și Elveția.
 În această categorie a țărilor cu un indice de
dezvoltare umană foarte ridicat sunt incluse în
prezent 51 de țări (față de 47 în 2013).
 Ultimele clasate între țările cu un indice al dezvoltării
umane foarte ridicat sunt România și Kuveit.
 INDICELE DEZVOLTĂRII
UMANE
 OBS. Până în anul 2015 România se afla doar în cea de-a doua
categorie de țări (cele cu un nivel de dezvoltare umană ridicat), fiind
urmată la vremea respectivă îndeaproape de Bulgaria (Bulgaria a mai
rămas o perioadă în cea de-a doua categorie, rămânând astfel singura
țară din Uniunea Europeană cu un indice al dezvltării umane ridicat și nu
foarte ridicat).

 Alte două țări învecinate cu România, Serbia și Ucraina se aflau în

aceeași categorie a țărilor cu indice al dezvoltării umane ridicat, dar
Republica Moldova se încadra doar în categoria țărilor cu un nivel
mediu de dezvoltare umană.

 În categoria țărilor cu un indice de dezvoltare umană redus sunt în

continuare incluse foarte multe țări africane.
 Indicele dezvoltării umane
(2013)

România este în categoria țărilor cu un indice al dezvoltării umane

ridicat
 Indicele dezvoltării umane
(2016)

România este în categoria țărilor cu un indice al dezvoltării umane foarte

ridicat
 Indicele dezvoltării umane
(2018)
 Țările cu cel mai înalt nivel al idicatorului sunt Norvegia (0.953
valoare indicator, 82.3 ani speranța medie de viață, 17.9 ani de studii
preconizați, 12.6 ani de studii medii, 68,012 euro venitul național brut
pe cap de locuitor) și Elveția (0.944 valoare indicator, 83.5 ani
speranța medie de viață, 16.2 ani de studii preconizați, 13.4 ani de
studii medii, 57,625 euro venitul național brut pe cap de locuitor).
 România se situează pe locul 52 din 189 de țări (0.811 valoare
indicator, 75.6 ani speranța medie de viață – OBS. 79 ani femei, 72,1
ani bărbați, 14.3 ani de studii preconizați, 11.0 ani de studii medii,
22,646 euro venitul național brut pe cap de locuitor – OBS. 18,217
femei, 27,358 bărbați).
 Nigeria (0.354 valoare indicator, 60.4 ani speranța medie de viață,
5.4 ani de studii preconizați, 2.0 ani de studii medii, 906 euro venitul
național brut pe cap de locuitor).
Indicele dezvoltării umane (Exemple din Raportul din 2016) –
Statistici privind gravitatea problemei sărăciei la nivel internațional
INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE (Exemple din
RAPORTUL DIN 2016) – Diferențe de valori între cei
mai bogați și cei mai săraci oameni
 Alte aspecte
 Machiavelli – 2 citate : ”scopul scuză mijloacele” - explicația cu
dorința de unificare a Italiei – problemele pe care le-au avut ex. prima
autostradă din lume;
“este de dorit ca un lider să fie și iubit și temut, dar cum arareori
acest lucru este posibil, este mai bine să fi temut”

 Femei filozof;

 Filozofia orientală;

 Filozofia budistă;

 Filozofi români.