Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
M. Rezident Anul I
Ortopedie și traumatologie
Chișinau 2020
Generalită ți
2
Clasificarea zonelor membrului superior
3
Regiuni anatomice
• Centura scapulară este
compusă din 4 regiuni
anatomo-topografice:
o regiunea deltoidiană,
o regiunea
infraclaviculară,
o regiunea scapulară,
o regiunea axilară.
4
Regiunea deltoidiană
Definitie:
• Este regiunea laterală a umă rului ce
corepunde muşchiului deltoid şi care se
prezintă ca o proeminenţă rotunjită .
• Are formă triunghiulară cu
• baza în sus
5
Regiunea deltoidiană
• Limite:
• Proximal: clavicula și
acromionul,
• Distal: planul care trece sub
inserţia muşchiului pectoalul
mare,
• Anterior: marginea
anterioară a muşchiului
deltoid,
• Posterior: linia convenţională
ce uneşte acromionul cu
tuberozitatea deltoidiană a
humerusului.
6
Regiunea deltoidiană
• Stratigrafie:
• 1. pielea
• 2. pl.subcutanat
– A.toraco-acromială, circum.
• hum. post.
• – vene ,limfatice superficiale
• – n.cutanat brahial lateral
• (axilar)
• 3.fascia deltoidiană
• 4.pl. profund :
• – m. deltoid
• – t.c.subdeltoidian
• • bursa seroasă
• subdeltoidiană
• • A.circumflexă hum. ant. şi
• post.
• • n. axilar
• – tend -.m. spraspinos,
• subspinos, rotund mic,
• m.pectoral mare
• 5.pl. articular – artic.scapulo-
• humerală ;acromio - claviculară.
7
Regiunea deltoidiană
• Importanţă regiunii – traumatism
luxaţii scapulo-humerale, fracturi de
col chir. hum.
Pot duce la paralizie de
nerv axilar
8
Regiunea scapulară
• Limite:
– proximal:
mg.super. a
scapulei,
– distal: mg.inf.
rotund,
– lateral: mg.post.
deltoid,
– medial:
mg.medială a
scapulei,
9
Regiunea scapulară
Stratigrafie
• 1. pielea
• 2. pl. sucutanat
– A.toraco-acromială, circumflexă
humerală post;
– n. supraclaviculari, cutanat
brahial lateral
• 3. pl. profund
– fosa supraspinoasă –
m.trapez, m. supraspinos
– A.+ n.suprascapular
– fosa infraspinoasă – m.trapez,
m.latissim, m.deltoid, m. infraspinos,
m. rotund<, m. rotund >
• reţeaua arterială a scapulei = a.
suprascapulară, transversă a gâtului
(subclavie);circumflexă a scapulei
(axilară)
• n.suprascapular, n. axilar
10
Regiunea scapulară
Comunicările cu:
• fosa supraclaviculară
de-a lungul MVN
suprascapular,
• regiunea axilară prin
triunghiul omotricipital
şi patratul
humerotricipital
• spaţiul subdeltoidian de-
a lungul tendonului m.
infraspinos şi rotundul
11
Regiunea axilară
Piramidă patrunghiulară
12
Regiunea axilară
Peretele anterior
Limite:
• – superior : clavicula,
• – inferior : m. pectoral mare,
• – lateral : şanţul delto-pectoral,
• – medial : verticala 1/3
mediale + 2/3 laterale a claviculei.
13
Regiunea axilară
Stratigrafie:
• pielea
• pl. subcutanat:
•– m. platisma,
•– R. a.superficiale a. toracică
supremă, toracoacromială, toracică
laterală
•– R.n.cutanate plexul brahial,
nervii supraclaviculari (plexul
cervical)
• pl. profund:
•– m.pectoral , m. pectoral ,m.
subclavicular, fascia clavi-pectorală,
lig. suspensor al axilei
•– A.toracoacromială, nervii pectoral
medial, lateral; vase limfatice.
14
Regiunea axilară
Peretele posterior
• m. subscapular,
• inferior, m. rotund ,
latissimus dorsi
Elemente vasculo-nervoase:
• – A.toracodorsală,
circumflexă a scapulei,
venele comitante,
• – N.subscapular ,
toracodorsal
Noduli limfatici: subscapulari.
Comunicări :
• – reg.deltoidiană prin
patrulaterul humeroticipital,
• – reg.scapulară prin
15
triunghiul omotricipital.
Regiunea axilară
Peretele medial
• partea superior-lateral
a peretelui toracic, m.
dinţat anterior
• elem vasculo-nervoase:
• – A.toracică laterală
(mamară externă ),
venele omonime,
• – N.toracic lung,
intercostali II,
• III; intercostobrahial,
Noduli limfatici
pectorali.
16
Regiunea axilară
Peretele lateral
• Articulația scapulo-
humerală, + faţa antero-
mediala humerus, tend.
capului lung şi scurt al
m.brahial; tendonul m.
coracobrahial.
17
Regiunea axilară
Baza
• Limite
• – ant: mg.inf.m.pectoral ,
• – post : mg.inf. m.rotund,a m.latissim,
– med : linie sagitală m. pectoral cu
m.latissim,
• – lat : linie tangentă la faţa medială a
braţului.
• Stratigrafie :
– piele ,glande sebacee, celule adipoase,
gl . sudoripare.
– fascia axilară (ligamentul suspensor al
axilei)
• poziţia braţului:
– boltă concavă (fosa axilară )
semiabducţie;
– şanţ sagital (între braţ şi torace)
adducţie;
18
– şanţ vertical abducţie maximă (poziţia
Regiunea axilară
Vârful
• Comunică cu loja
supraclviculară
• – anterior :clavicula,
m. subclavicular,
• – posterior-lat : mg.
super. a scapulei
,baza pr. coracoidian,
lig. coracoclavicular,
• – medial : coastă I
19
Regiunea axilară
Cavitatea axilară:
– Artera axilară
– Vena axilară
– Plexul brahial
– Noduli limfatici axilari
20
Regiunea axilară
Importanţa practică:
• – Hemostaza provizorie – la originea arterei,
• – Ligatura arterei- seg. suprapectoral,
• – Poziţia operatorie -abducţia maximă,
• – Metastazele canceroase la nivelul nodurilor limfatice, prognostic nefavorabil
• – Procese inflamatorii (limfadenite, hidrosadenite, flegmoane, furuncule)
• – Anastomozele refacerea circulaţiei în obstruări, ligaturi ale arterei axilare
21
Regiunea brahilă anterioară
Limite:
• superior: mg.inferioara a
m.pectoral,
• inferior: 2 cm superior epicondilii
humerali,
• medial: linia epicondil medial,
• lat : linia epicondil lateral,
22
Regiunea brahilă anterioară
Stratigrafie
• 1. pielea
• 2. pl.subcutanat vena cefalică, vena
bazilică,
• – n. cutanat medial al braţului, n. cutanat
medial al anţebraţului
• 3.fascia brahială septul intermuscular
lateral şi medial
• 4. pl profund
– m.deltoid, m. biceps brahial, m.
coracobrahial, m. brahial
Elemente vasculo-nervoase:
• – A.brahială,
• – A.brahială profundă, n. radial
• – A.colaterală ulnară superioară, n. ulnar
• – N.musculocutanat
•Importanţa regiunii (măsurarea tensiunii
arteriale).
23
Regiunea brahilă posterioară
Stratigrafie:
• 1. pielea
• 2. pl. subcutanat :
– N. cutanat brahial superior (din axilar)
– N.cutanat brahial inferior şi n. cutanat
brahial posterior (din radial)
– vene superficiale.
• 3. pl. fascial fascia brahială
• 4. pl. profund :
– M.triceps brahial,
– PVN posterior (a.brahială profundă,
venele comitante, n.radial),
– A.colaterală radială, a.colaterală
medie, n.ulnar .
• 5. scheletul braţului - diafiza
24
humerală.
Importanța clinica
25
Elementele articulatiei scapilo-humerale
26
Elementele articulatiei scapilo-humerale
27
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 1.Articulatia gleno-humerala (umarului).
Tehnica: pacientul in sezut, cu bratele
incrucisate (pentru a se deschide spatiul
articular posterior), se identifica cu policele
unghiul posterior al acromionului si procesul
coracoid cu indexul. Se insera acul direct sub
unghiul acromionului, cu o directie oblica
anterioara catre procesul coracoid pana cand
acul atinge cartilajul intraarticular. Se
injecteaza in bolus. De obicei, o singura
injectie este suficienta, dar daca este necesar
se pot administra mai multe cu o pauza intre
administrari de 7-10 zile. In capsulitele
avansate pot fi necesare un numar de 4-7
injectii in decursul a 2 luni. Rareori abordul
posterior nu poate fi facut. In acest caz se
recurge la acordul anterior.
28
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 2.Articulatia acromio-claviculara.
Tehnica: cu pacientul aflat in decubit dorsal, cu bratul pe langa corp, se identifica
acromionul la distanta de un deget mare, medial, si se marcheaza linia articulara.
Se introduce acul catre medial cu o inclinatie de aprox 30 grade fata de planul
vertical, infiltrandu-se tot in bolus. De multe ori articulatia este dificil de penetrat
datorita transformarilor degenarative. O tractiune exercitata asupra bratului poate
folositoare pentru deschiderea spatiului articular. Postinfiltratie, pacientul trebuie
sa isi menajeze umarul o saptamana, dupa care poate incepe miscarile de
mobilizare treptat
29
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 3.Articulația sterno-claviculara.
Tehnica: pacientul in decubit dorsal, cu bratul aflat in rotatie laterala, i se
identifica linia articulara, se introduce acul perpendicular in mica
articulatie si se injecteaza in bolus. Rezultatele sunt foarte bune la o
singura infiltratie. Totusi este o leziune rara.
Se recomanda repaus o saptamana postinfiltratii.
30
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 4.Bursa subacromiala.
• Tehnica: pacientul in sezut, cu bratul atarnand de aceeasi parte, i se
identifica marginea laterala a acromionului, se introduce acul in dreptul
mijlocului acromionului, de jos in sus. Se scoate apoi acul, incet, simultan cu
infiltrarea in bolus a bursei. Este cea mai comuna leziune injectabila in
ortopedie, cu rezultate excelente. Sunt sanse mari ca durerea sa dispara
dupa o infiltratie.
31
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 5.Bursa subscapulara si tendonul
Tehnica: pacientul in sezut, cu bratul de aceeasi parte si rotat lateral si tinut la 45 de
grade in flexie. Se identifica procesul coracoid, in lateral, prin palpare se simte
tuberculul mic, scos in evidenta prin miscari pasive de rotatie a bratului. Bursitele
subscapulare si tendinitele sunt totusi greu de diferentiat ( bursa este implicata
daca avem mai multa durere la testele coafei decat rezistenta la rotatia mediala si
daca este mult mai sensibila la palpare decat de obicei). Daca si bursa si tendonul
sunt inflamate, se pot infiltra ambele in acelasi timp.
32
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
33
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
34
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 8. Tendonul muschiului supraspinos.
Tehnica: pacientul in sezut, cu antebratul in rotatie interna, la spate, se
introduce acul perpendicular pe tendon, pana ce atinge osul (exista in acest
caz un risc de a leza tendonul).
Postinfiltratie se recomanda repaus 2 saptamani si exercitii progresive.
35
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
9. Nervul suprascapular.
Tehnica: pacientului in sezut, cu bratul in pozitie neutra, i se
identifica capatul lateral al spinei scapulei si se introduce acul
perpendicular pe fosa, pana se atinge osul.
36
Luxatiile articulatiei scapulo-humerale
38
Luxatiile articulatiei scapulo-humerale
39