Sunteți pe pagina 1din 39

Anatomia clinică a membrului superior:

articulația umărului și braț

Autor: Budei Marin

M. Rezident Anul I

Ortopedie și traumatologie

Chișinau 2020
Generalită ți

Membrele sau extremitǎtile sunt douǎ


perechi de apendice mobile destinate
diferitelor miscǎri. Sunt grupate in
membre inferioare si membre
superioare. Prezintǎ o portiune care le
leagǎ de trunchi, numitǎ centura
membrului si o portiune care o
continuǎ pe cea precedentǎ numitǎ
membrul liber. Membrele superioare
sau toracice se desprind din pǎrtile
supero-laterale ale toracelui, imediat
sub gat.

2
Clasificarea zonelor membrului superior

• Din punct de vedere al criteriului osteologic,


membrele superioare sunt formate din: -
centura scapularǎ -membrul superior
propriu-zis.
• Din punct de vedere descriptiv membrul
superior prezinta: umar, brat, antebrat, mana,
degete.
• Conform criteriului articular distingem:parti
articulate ale umarului cotul; articulatia
radiocarpiana (pumnul anatomistilor);
articulatia mainii, articulatia degetelor.
• Din punct de vedere topografic membrul
toracic se imparte in 6 segmente care in sens
proximo-distal sunt urmatoarele: umarul,
bratul, cotul , antebratul, gatul mainii si mana.

3
Regiuni anatomice
• Centura scapulară este
compusă din 4 regiuni
anatomo-topografice:
o regiunea deltoidiană,
o regiunea
infraclaviculară,
o regiunea scapulară,
o regiunea axilară.

4
Regiunea deltoidiană
Definitie:
• Este regiunea laterală a umă rului ce
corepunde muşchiului deltoid şi care se
prezintă ca o proeminenţă rotunjită .
• Are formă triunghiulară cu
• baza în sus

5
Regiunea deltoidiană
• Limite:
• Proximal: clavicula și
acromionul,
• Distal: planul care trece sub
inserţia muşchiului pectoalul
mare,
• Anterior: marginea
anterioară a muşchiului
deltoid,
• Posterior: linia convenţională
ce uneşte acromionul cu
tuberozitatea deltoidiană a
humerusului.

6
Regiunea deltoidiană
• Stratigrafie:
• 1. pielea
• 2. pl.subcutanat
– A.toraco-acromială, circum.
• hum. post.
• – vene ,limfatice superficiale
• – n.cutanat brahial lateral
• (axilar)
• 3.fascia deltoidiană
• 4.pl. profund :
• – m. deltoid
• – t.c.subdeltoidian
• • bursa seroasă
• subdeltoidiană
• • A.circumflexă hum. ant. şi
• post.
• • n. axilar
• – tend -.m. spraspinos,
• subspinos, rotund mic,
• m.pectoral mare
• 5.pl. articular – artic.scapulo-
• humerală ;acromio - claviculară.

7
Regiunea deltoidiană
• Importanţă regiunii – traumatism
luxaţii scapulo-humerale, fracturi de
col chir. hum.
Pot duce la paralizie de
nerv axilar

8
Regiunea scapulară

• Limite:
– proximal:
mg.super. a
scapulei,
– distal: mg.inf.
rotund,
– lateral: mg.post.
deltoid,
– medial:
mg.medială a
scapulei,

9
Regiunea scapulară
Stratigrafie
• 1. pielea
• 2. pl. sucutanat
– A.toraco-acromială, circumflexă
humerală post;
– n. supraclaviculari, cutanat
brahial lateral
• 3. pl. profund
– fosa supraspinoasă –
m.trapez, m. supraspinos
– A.+ n.suprascapular
– fosa infraspinoasă – m.trapez,
m.latissim, m.deltoid, m. infraspinos,
m. rotund<, m. rotund >
• reţeaua arterială a scapulei = a.
suprascapulară, transversă a gâtului
(subclavie);circumflexă a scapulei
(axilară)
• n.suprascapular, n. axilar
10
Regiunea scapulară
Comunicările cu:
• fosa supraclaviculară
de-a lungul MVN
suprascapular,
• regiunea axilară prin
triunghiul omotricipital
şi patratul
humerotricipital
• spaţiul subdeltoidian de-
a lungul tendonului m.
infraspinos şi rotundul

11
Regiunea axilară
Piramidă patrunghiulară

12
Regiunea axilară
Peretele anterior
Limite:
• – superior : clavicula,
• – inferior : m. pectoral mare,
• – lateral : şanţul delto-pectoral,
• – medial : verticala 1/3
mediale + 2/3 laterale a claviculei.

13
Regiunea axilară
Stratigrafie:
• pielea
• pl. subcutanat:
•– m. platisma,
•– R. a.superficiale a. toracică
supremă, toracoacromială, toracică
laterală
•– R.n.cutanate plexul brahial,
nervii supraclaviculari (plexul
cervical)
• pl. profund:
•– m.pectoral , m. pectoral ,m.
subclavicular, fascia clavi-pectorală,
lig. suspensor al axilei
•– A.toracoacromială, nervii pectoral
medial, lateral; vase limfatice.

14
Regiunea axilară
Peretele posterior
• m. subscapular,
• inferior, m. rotund ,
latissimus dorsi
Elemente vasculo-nervoase:
• – A.toracodorsală,
circumflexă a scapulei,
venele comitante,
• – N.subscapular ,
toracodorsal
Noduli limfatici: subscapulari.
Comunicări :
• – reg.deltoidiană prin
patrulaterul humeroticipital,
• – reg.scapulară prin
15
triunghiul omotricipital.
Regiunea axilară
Peretele medial
• partea superior-lateral
a peretelui toracic, m.
dinţat anterior
• elem vasculo-nervoase:
• – A.toracică laterală
(mamară externă ),
venele omonime,
• – N.toracic lung,
intercostali II,
• III; intercostobrahial,
Noduli limfatici
pectorali.

16
Regiunea axilară
Peretele lateral
• Articulația scapulo-
humerală, + faţa antero-
mediala humerus, tend.
capului lung şi scurt al
m.brahial; tendonul m.
coracobrahial.

17
Regiunea axilară
Baza
• Limite
• – ant: mg.inf.m.pectoral ,
• – post : mg.inf. m.rotund,a m.latissim,
– med : linie sagitală m. pectoral cu
m.latissim,
• – lat : linie tangentă la faţa medială a
braţului.
• Stratigrafie :
– piele ,glande sebacee, celule adipoase,
gl . sudoripare.
– fascia axilară (ligamentul suspensor al
axilei)
• poziţia braţului:
– boltă concavă (fosa axilară )
semiabducţie;
– şanţ sagital (între braţ şi torace)
adducţie;
18
– şanţ vertical abducţie maximă (poziţia
Regiunea axilară
Vârful
• Comunică cu loja
supraclviculară
• – anterior :clavicula,
m. subclavicular,
• – posterior-lat : mg.
super. a scapulei
,baza pr. coracoidian,
lig. coracoclavicular,
• – medial : coastă I

19
Regiunea axilară
Cavitatea axilară:
– Artera axilară
– Vena axilară
– Plexul brahial
– Noduli limfatici axilari

20
Regiunea axilară
Importanţa practică:
• – Hemostaza provizorie – la originea arterei,
• – Ligatura arterei- seg. suprapectoral,
• – Poziţia operatorie -abducţia maximă,
• – Metastazele canceroase la nivelul nodurilor limfatice, prognostic nefavorabil
• – Procese inflamatorii (limfadenite, hidrosadenite, flegmoane, furuncule)
• – Anastomozele  refacerea circulaţiei în obstruări, ligaturi ale arterei axilare

21
Regiunea brahilă anterioară
Limite:
• superior: mg.inferioara a
m.pectoral,
• inferior: 2 cm superior epicondilii
humerali,
• medial: linia epicondil medial,
• lat : linia epicondil lateral,

22
Regiunea brahilă anterioară
Stratigrafie
• 1. pielea
• 2. pl.subcutanat vena cefalică, vena
bazilică,
• – n. cutanat medial al braţului, n. cutanat
medial al anţebraţului
• 3.fascia brahială septul intermuscular
lateral şi medial
• 4. pl profund
– m.deltoid, m. biceps brahial, m.
coracobrahial, m. brahial
Elemente vasculo-nervoase:
• – A.brahială,
• – A.brahială profundă, n. radial
• – A.colaterală ulnară superioară, n. ulnar
• – N.musculocutanat
•Importanţa regiunii (măsurarea tensiunii
arteriale).
23
Regiunea brahilă posterioară
Stratigrafie:
• 1. pielea
• 2. pl. subcutanat :
– N. cutanat brahial superior (din axilar)
– N.cutanat brahial inferior şi n. cutanat
brahial posterior (din radial)
– vene superficiale.
• 3. pl. fascial fascia brahială
• 4. pl. profund :
– M.triceps brahial,
– PVN posterior (a.brahială profundă,
venele comitante, n.radial),
– A.colaterală radială, a.colaterală
medie, n.ulnar .
• 5. scheletul braţului - diafiza
24
humerală.
Importanța clinica

25
Elementele articulatiei scapilo-humerale

26
Elementele articulatiei scapilo-humerale

27
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 1.Articulatia gleno-humerala (umarului).
Tehnica: pacientul in sezut, cu bratele
incrucisate (pentru a se deschide spatiul
articular posterior), se identifica cu policele
unghiul posterior al acromionului si procesul
coracoid cu indexul. Se insera acul direct sub
unghiul acromionului, cu o directie oblica
anterioara catre procesul coracoid pana  cand
acul atinge cartilajul intraarticular. Se
injecteaza in bolus. De obicei, o singura
injectie este suficienta, dar daca este necesar
se pot administra mai multe cu o pauza intre
administrari de 7-10 zile. In capsulitele
avansate pot fi necesare un numar de 4-7
injectii in decursul a 2 luni. Rareori abordul
posterior nu poate fi facut. In acest caz se
recurge la acordul anterior.
28
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 2.Articulatia acromio-claviculara.
Tehnica: cu pacientul aflat in decubit dorsal, cu bratul pe langa corp, se identifica
acromionul la distanta de un deget mare, medial, si se marcheaza linia articulara.
Se introduce acul catre medial cu o inclinatie de aprox 30 grade fata de planul
vertical, infiltrandu-se  tot in bolus. De multe ori articulatia este dificil de penetrat
datorita transformarilor degenarative. O tractiune exercitata asupra bratului poate
folositoare pentru deschiderea spatiului articular. Postinfiltratie, pacientul trebuie
sa isi menajeze umarul o saptamana, dupa care poate incepe miscarile de
mobilizare treptat

29
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 3.Articulația sterno-claviculara.
Tehnica: pacientul in decubit dorsal, cu bratul aflat in rotatie laterala, i se
identifica linia articulara, se introduce acul perpendicular in mica
articulatie si se injecteaza in bolus. Rezultatele sunt foarte bune la o
singura infiltratie. Totusi este o leziune rara.
Se recomanda repaus o saptamana postinfiltratii.

30
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 4.Bursa subacromiala.
• Tehnica: pacientul in sezut, cu bratul atarnand de aceeasi parte, i se
identifica marginea laterala a acromionului, se introduce acul in dreptul
mijlocului acromionului, de jos in sus. Se scoate apoi acul, incet, simultan cu
infiltrarea in bolus a bursei. Este cea mai comuna leziune injectabila in
ortopedie, cu rezultate excelente. Sunt sanse mari ca durerea sa dispara
dupa o infiltratie.

31
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 5.Bursa subscapulara si tendonul 
Tehnica: pacientul in sezut, cu bratul de aceeasi parte si rotat lateral si tinut la 45 de
grade in flexie. Se identifica procesul coracoid, in lateral, prin palpare se simte
tuberculul mic, scos in evidenta prin miscari pasive de rotatie a bratului. Bursitele
subscapulare si tendinitele sunt totusi greu de diferentiat ( bursa este implicata
daca avem mai multa durere la testele coafei decat rezistenta la rotatia mediala si
daca este mult mai sensibila la palpare decat de obicei). Daca si bursa si tendonul
sunt inflamate, se pot infiltra ambele in acelasi timp.

32
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.

• 6.Capul lung al muschiului biceps.


Tehnica: pacientul in sezut, cu coatele pe suport, la 90 grade, se
identifica zona dureroasa a tendonului si se intra cu acul cat
mai sus, coborandu-se apoi paralel cu tendonul. Se injecteaza
in bolus intre tendon si invelis.

33
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.

7. Tendonul muschiului infraspinos.


Tehnica: Pacientul in sezut, cu cotul flectat la un unghi de 90 grade,
tinut in adductie completa si rotatie laterala. Se identifica unghiul
posterior al acromionului, se introduce acul pana se atinge osul.

34
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.
• 8. Tendonul muschiului supraspinos.
Tehnica: pacientul in sezut, cu antebratul in rotatie interna, la spate, se
introduce acul perpendicular pe tendon, pana ce atinge osul (exista in acest
caz un risc de a leza tendonul).
Postinfiltratie se recomanda repaus 2 saptamani si exercitii progresive.

35
Metodele de punctie si anestezie a
articulatie umarului.

9. Nervul suprascapular.
Tehnica: pacientului in sezut, cu bratul in pozitie neutra, i se
identifica capatul lateral al spinei scapulei si se introduce acul
perpendicular pe fosa, pana se atinge osul.

36
Luxatiile articulatiei scapulo-humerale

• Din cauza ca partea infero-


medială nu este susținută de
mușchi, de aceea luxațiile în
articulația umă rului sunt, de
obicei, în direcția fosei axilare.
• - din cauza luxatiilor și
facturilor de humerus poate
sa apara o paralizie de nerv
axilar cu atrofia muschiului
deltoid si impotenta
functionala
• -deasemenea duc la deformari
ale regiunii deltoidiene cu
aparitia umarului “in epolet”.
37
Luxatiile articulatiei scapulo-humerale

38
Luxatiile articulatiei scapulo-humerale

39

S-ar putea să vă placă și