Sunteți pe pagina 1din 19

Managementul zonei costiere

-OLANDA-
Caracteristici generale
• Se localizează în nord-vestul Europei, în
deltele râurilor Rin, Meuse şi Scheldt,
având ca limite Marea Nordului, Belgia și
Germania.
• Este o monahie constituțională, fiind
membru fondator al Beneluxului și al
Uniunii Europene.
• Capitala oficială este Amsterdam, iar la
Haga se află sediul guvernului, reședința
regală, dar și o parte a ambasadelor.
• 60% din suprafaţa ţării (inclusiv 26% dintre
terenurile situate sub nivelul marii), se află
în zone cu pericol de inundaţii.
• De asemenea, 18% din teritoriul ei este
câştigat din mare, prin „poldere” (= porţiuni
joase de uscat smulse mării). Fig.1 Localizarea Olandei în Euopa
Sursă: https://ro.maps-netherlands.com/europa-harta-olanda
Fig.2 Regiunile geografice ale Olandei
Sursă: https://www.scribd.com/document/175317054/olanda
Zona de coastă a Olandei
Aceasta se subdivide în trei tipuri de coastă: coasta Deltei, coasta Olandei și coasta Wadden
(fig.4).
a.

b.
Fig. 3 a. Delta din Olanda
b. Plajă din Oland

Fig.4 Sbudiviziunile zonei de coastă


din Olanda
Sursă: Paul Sistermas, 2004
• Are o lungime de aproximativ 350 km;
• Dintre care:
-290 km sunt contituiți din dune de nisip și plajă
-60 km sunt protejați prin baraje, diguri.
• Mai mult de jumătate din zona de coastă este afectată de eroziune.
• Până în 1990 apărarea zonei costiere s-a realizat doar în cazul unor probleme
grave de eroziune provocate de mare. Astfel, au avut loc pierderi mari de teren, în
special în secolul XVIII, când a fost foarte afectată partea de nord (fig.5).
Fig.5 Impactul eroziunii costiere în satul Egmond
aan zee (1679-1996)
Sursă: de Ruig, Joost H.M., 1998
• Primele poldere au fost create în sec al XIII-lea, respectiv suprafeţe aflate la gurile de vărsare ale
râurilor şi pe coasta mării aflate iniţial sub apă.
• Cele mai mari lucrări de drenaj s-au executat în anii 1930 şi 1940.
• După inundaţiile din 1953 (fig.6) (când marea a rupt în mai multe locuri digurile de apărare) guvernul
a demarat programul Delta, în cadrul căruia au fost închise gurile de vărsare naturale ale râurilor şi
navigaţia a fost transferată pe canale artificiale.

Fig.6 Inundații în Holland (1953)


Sursă: https://www.flickr.com/photos/27809084@N08/4300577124
Fig.7 Volumul de nisip ailimentat pe coastă în perioada 1991-
1996
Sursă: de Ruig, Joost H.M., 1998
Beemster - cel mai vechi polder din Olanda
• Suprafața a fost recuperată de sub ape între anii 1607 şi 1612, ceea ce face din Beemster cea mai
veche porţiune de pământ recuperată de sub ape;
• Un total de 42 de mori de vânt au reuşit la aceea dată să scoată excesul de umezeală din solul care
iniţial se află la 3,5 metri sub apele mării;
• Este foarte bine conservat şi a intrat sub protecția UNESCO din 1999.

Fig. 8, 9 Polderul Beemster


Sursă:
https://www.scribd.com/document/175317054/olanda
Reţeaua de mori de vânt de la Kinderdijk
• morile de vânt au fost dintotdeauana un simbol reprezentativ pentru Olanda;
• aici se regăsesccele 19 mori de vânt, canale de apă, diguri;
• acestea au fost construite în 1740 cu scopul de a scoate apa din pământ într-un rezervor până în momentul în
care nivelul râului ar fi permis deversarea acesteia înapoi în râu;
• din 1927 au fost puse în funcţiune staţiile de pompare cu motor diesel iar morile de vânt nu au mai fost
folosite;
• în timpul lunilor de vara acestea sunt acţionate din nou pentru turişti,
• Kinderdijk a fost declarat în 1997 ca monument al Patrimoniului Mondial UNESCO.

Fig. 10, 11 Rețeaua de mori de vaânt (Kinderdijk)


Sursă: https://www.scribd.com/document/175317054/olanda
Proiectul Delta

• cel mai mare plan de amenajare împotriva inundațiilor din lume;


• a debutat în anul 1957 şi s-a încheiat în 1997;
• s-a vrut închiderea celor 3 estuare ale râurilor Rhin, Mass (Meuse) si Sheldt, respectiv a
regiunilor Grevelingen, Haringvliet si Oostershelde, asigurându-se controlul împotriva
inundaţiilor în zonă şi creearea de noi poldere;
• construind tradiţionalele baraje acestea ar fi dus la dispariţia tuturor speciilor de apă sărată
din zonă deoarece apele estuarului s-ar fi “îndulcit” în lipsa schimbului activ dintre apa
fluviilor şi apa mării;
• în prezent, proiectul constă într-o îmbinare complexă între baraje, diguri, ecluze, stăvilare,
porţi, bariere antifurtună şi canale;
• la finalizarea acestuia au fost scoase de sub apă un total de 15.000 ha de pământ şi a fost
creat şi un lac cu apa dulce.
Fig.12 Cele 13 lucrari majore
care alcatuiesc proiectul Delta
Sursă:
http://www.deltawerken.com/downloads/summ
aries/PDF/romanian_pdf_deltaworks.org.pdf
Fig.13 Hollandse Ijssel Barrier (1958)
Sursă: https://www.scribd.com/document/175317054/olanda

Fig.14 Veersegatdam (1961)


Sursă: https://www.scribd.com/document/175317054/olanda
Fig.15 Grevelingendam (1965)
Sursă: https://watersnoodmuseum.nl/en/knowledgecentre/grevelingen-dam /

Fig.16 Volkerakdam (1969)


Sursă: https://watersnoodmuseum.nl/en/knowledgecentre/volkerakdam//
Maeslantkering

• barieră de protecţie împotriva inundaţiilor;


• lucrările pe canalul Nieuwe Waterweg pe care aceasta este localizată au început în 1991 şi s-au terminat în 1997;
• este printre cele mai mari structuri mobile de pe Terra;
• Cele doua braţe se pot mişca atât pe orizontală cât şi pe verticală deoarece doua “articulaţii” enorme ( cele mai
mari racorduri de tip bilă din lume) le permit scufundarea pâna pe fundul canalului, nemaipermiţând apei să
patrundă pe acesta;
• decizia de închidere şi redeschidere a braţelor aparţine în totalitate unui sistem informatic de mare precizie care
analizează starea vremii şi situaţia apei pe canal şi pe mare;
• acţionează automat segmentele daca se prognozează creşterea nivelului râului cu mai mult de 3 m.

Fig.17 Modul de funcționare a barierei


Sursă: https://www.scribd.com/document/175317054/olanda
Fig.18, 19, 20 Maeslantkering
Sursă:
https://www.omofon.com/impresionanta-bariera-impotriva-va
Actorii
• Populația (construcția de diguri, baraje, bariere de furtună, mori de vânt, creearea de poldere etc.);
• Guvernul:
- politica de conservare dinamică;
- managemenul zonei de coastă prevăzut în Agenda 21;
- membrii POK-urilor (Ministerul Transporturilor, Lucrărilor Publice, al Gospodăririi Apelor);
-proiectul Delta.
• Contribuții la nivel național, regional și local ale autorităților;
• Consultanța în domeniul ingineriei costiere;
• Organizații de conservare a naturii;
• Interesul părților nguvernamentale.
Concluzii

• Olanda este o țară cu un management costier foarte bine pus la punct;


• Datorită tehnologiilor folosite petru construcția barierelor, digurilor, barajelor din
cadrul proiectului Delta, Societatea Americană de Inginerie Civilă le-au numit
unele dintre cele „Șapte minuni ale lumii moderne”;
• Populația a avut un rol foarte important în recuperarea suprafețelor pierdute în
mare;
• Guvernul, precum și autoritățile locale, diferite organizații prezintă un interes
imens în ceea ce privește zona costieră a Olandei (prin numeroase proiecte care să
împiedice inundațiile, eroziunea).
Bibliografie

• de Ruig, Joost H.M., Coastline management in The Netherlands: human use versus
natural dynamics, Journal of Coastal Conservation 4: 127-134, 1998;
• P. Sistermans, O. Nieuwenhuis, Holland Coast, Eur. Case Study, projects.eucc-d.de, 2004.
• http://www.deltawerken.com/downloads/summaries/PDF/romanian_pdf_deltaworks.org.p
df

• https://www.omofon.com/impresionanta-bariera-impotriva-valurilor-construita-de-olande
zi
• https://www.scribd.com/document/175317054/olanda