SINDROMUL HIPERHEMOLITIC

HEMOLIZA FIZIOLOGICĂ -
1. Eliminarea din circuit a eritrocitelor bătrâne:
a. Longevitatea eritrocitelor cca 120 zile:
a. epuizarea potenţialului enzimatic –
diminuarea activităţii pompelor ionice -
creşterea Na intraceluar – edemul şi sferizarea
eritrocitelor – reţinerea eritrocitelor în SRE
(splină, ficat, măduva roşie) –
fagocitoza
b. demascarea antigenelor “bătrâneţii” –
interacţiunea cu receptorii naturali de pe
macrofage –
fagocitoza
2. Degradarea eritrocitului în interiorul
macrofagului
a. degradarea Hb în globină şi hem;

b. degradarea globinei în aminoacizi

c. hemoxigenaza intracelulară – detaşarea şi

reducerea Fe3+ - Fe2+

d. Eliminarea Fe în sânge conform necesităţilor

organismului
e. Surplusul de Fe este depozitat în feritină
e. Hemul lipsit de Fe – protoporfirina – biliverdina –
bilurubina micromoleculară;
liposolubilă (insolubilă în apă)
toxică
f. Eliberarea bilirubinei din macrofag – asocierea cu
albumina plasmatică –
bilirubina neconjugată, liberă, indirectă:
macromoleculară (nu se filtrează prin capilarele
glomerulare)
hidrosolubilă (stabilă în sânge)
netoxică
ligand pentru receptorii specifici de pe hepatocit
 3. Metabolismul bilirubinei în hepatocit:
a. Captarea complexului bilirubina + albumina de hapatocit
b. detaşarea bilirubinei de la albumină
c. Transportul bilirubinei în REP – ligandina şi glutationtransferaza
d. Conjugarea cu acidul glucuronic - UDP- glucuroniltransferaza –
monoglucuronid de bilirubină (MGB) –
bilirubina conjugată (directă):
secretată în capilarele biliare (nu se reîntoarce în sânge)
micromoleculară – se filtrează transcapilar (inclusiv
glomerular)
hidrosolubilă
toxicitate diminuată
e. Efluxul bilirubinei conjugate în bilă
f. Evacuarea cu bila în duoden
 4. Circulaţia enterohepatică a bilirubinei

conjugate:
a. Bilirubina conjugată - detaşarea acidului
glucuronic sub acţiunea enzimelor bacteriene
b. Bilirubina + 2H2 = urobilinogen
(mezobilinogen )
c. Urobilinogenul absorbit în sângele mezenterial
– captarea de către ficat – resecreţia în bilă
d. Urobilinogenul absorbit în sângele v. cava –
ocoleşte ficatul -- urobilinuria
e. Urobilinogenul + 2H2 = stercobilinogen –
eliminarea cu fecaliile
 HEMOLIZA PATOLOGICĂ
A. HEMOLIZA PATOLOGICĂ INTRACELULARĂ
• Hemoliza intensă - anemii hemolitice endoeritrocitare,
anemiile hemolitice autoimune, hipersplenismul şi a.

2. Fagocitoza şi degradarea eritrocitelor de către macrofagi

3. Eliberarea în exces a fierului – stresul oxidativ

4. Sinteza excesivă de bilirubină –

hiperbilirubinemie neconjugată

5. Exces de bilirubină conjugată în bilă – colelitiază

6. Exces de bilirubină conjugată în intestine – exces de urobilină –

hiperurobilinemia – urobilinuria excesivă
 B. HEMOLIZA PATOLOGICĂ INTRAVASCULARĂ
• Factori hemolitici intravasculari:
mecanici, fizici, chimici
2. Eliminarea Hb în sânge – hemoglobinemia

3. Scindarea Hb în 2 dimeri

4. Asocerea specifică la haptoglobină:

ligand pentru receptorii macrofagali
5. Degradarea în macrofagi - formarea bilirubinei
neconjugate
6. Hiperbilirubinemie neconjugată
7. În hemoliza severă - hemoglobinemia depăşeşte capacitatea
pectică a haptoglobinei - Hb liberă se filtreazăîn rinichi –
hemoglobinuria

8. Hemoglobina în urina primară:

a) endocitoza în epiteliocite –
degradarea Hb –
sinteza de bilirubină neconjuigată –
formarea bilirubinei conjugate –
secreţia în urină – bilirubinuria

b) hemoglobina (mioglobina) în urina acidă distală –

sedimentarea – obstrucţia tubilor renali –
insuficienţă renală
DEFICIENŢA VITAMINEI B12
 ROLUL BIOLOGIC ŞI METABOLISMUL VITAMINEI B12

I. Absorbţia B12 în tractul digestiv:

a) sursele alimentare de B12 – carne, ficat
b) în stomac: B12 este asociat cu transcobalamina I - protejează de
acidul clorhidric gastric;
d) în duoden: proteazele pancreatice degradează transcobalamina I
şi eliberează B12;B12 eliberat se asociază la factorul
antianemic intrinsec secretat de celulele parietale gastrice -
protejează B12 şi asigură absorbţia intestinală
e) în ileon: complexul B12+Factorul intrinsec se fixeză de
receptorii specifici de pe enterocite– cubilina –
endocitoza în enterocite -
transferul B12 în sânge
f) În sânge: B12 se leagă de transcobalamina II – ligand pentru
receptorii specifici din ficat şi celulele hematopoietice
g) în celule: complexul B12+transcobalamina II este depistat şi
incorporat în celule
 II. Efectele biologice ale vitaminei B12
1. Vitamina B12 catalizează reacţia:
cobalamina + metiltetrahidrofolat = tetrahidrofolat + metilcobalamina;
metilcobalamina + homocisteina = cobalamina + metionina
metionina - sinteza timidinei;
timidina - sinteza ADN

Deficitul vitaminei B12 (metilcobalamina):

a)surplus de homocisteină – efect ioxic
b)deficit de metionină şi succesiv ADN –
dereglarea multiplicării celulelor:

2. Vitamina B12 catalizează reacţia:

Acidul metilmalonic - SuccinilCoA - aciziii graşi;
mielină
 DEFICIENŢA DE VITAMINA B12
Cauzele;
1. Aportul alimentar redus
2. Necesităţile crescute ale organismului: sarcina
3. Pierderi exagerate (diverticuloza şi flora intestinală)
4. Dereglarea absorbţiei intestinale:
a) dereglarea secreţiei factorului antianemic intrinsec:
gastrita atrofică şi a celulelor parietale
autoanticorpi contra celulelor parietale
autoantocorpi contra factorului intrinsec
b)cancer gastric, gastrectomia
c)rezecţia ileonului, ileit
5. Formele ereditare: deficitul ereditar de factor intrinsec
deficitul ereditar de transcobalamină II
deficitul ereditar de receptori pe enterocite
 MANIFESTĂRILE DEFICIENŢEI DE VITAMINEI B12
A. Sindromul hematologic:
1. Anemia: micşorarea cantităţii de hemoglobină
eritrocitopenie – sub 4x1012 /L
hemodiluţie – hematocritul sub 35%
reticulocitopenie
eliptocitoză
macrocitoză – volumul mediu al hematiilor – peste 100 fL
prezenţa corpusculilor Jolli
Fe seric – crescut peste 170 mcg%
megalocitoză – diametrul peste 10 mcm; volumul mediu – peste 120 fL
hipercromie – conţinutul mediu de Hb în hematii – peste 35 pg
concentraţia medie a Hb în hematii – norma – 33%
indicele de culoare – peste 1,1
2. Leucocitopenie, neutrofile polisegmentate
3. Trombocitopenie
4. Sindromul icteric: hiperbilirubinemie cu bilirubină neconjugată
 B. Sindromul gastroenterologic
1. Hiporexie
2. Atrofia mucoasei: limbei, esofagului, stomacului,
intestinului
3. Hiposecreţia gastrică (până la achilie) (rezistentă la
histamină)
4. Glosită
5. Hepatomegalie
6. Splenomegalie
C. Sindromul neuropsihic
1. Mieloza funiculară – demielinizarea tractelor medulare
2. Demielinizarea tractului piramidal
3. Dereglări senzoriale şi motorii
4. Psihoze, demenţie
 VITAMINA B12

TETRAHIDROFOLAT

SINTEZA ADN SINTEZA MIELINEI

S. HEMATOLOGIC S. GASTROENTEROL. S. NEUROPSIH.

 PATOLOGIA SÂNGELUI ALB

1. Dereglarea diferenţierii
2. Dereglareaproliferării
3. Distrucţia leucocitelor în sânge
4. Pierderea leucocitelor
 CARACTERISTICA LEUCOGRAMEI

Conţinutul de leucocite în sânge-

4-9х109/L (4-9 mii/mm3)
Neutrofile metamielocite – 1%
Neutrofile nesegmentate - 4%
Neutrofile segmentate - 60%
Eozinofile - 4%
Bazofile - 1%
Limfocite - 25%
Monocite - 5%
NUMĂRUL ABSOLUT DE LEUCOCITE
7х109/Л (7000 /mm3)
Neutrofle tinere – 1% - 70/ mm3
nesegmentate - 4% - 280 / mm3
segmentate - 60% - 4200 / mm3
Eozinofile - 4% - 280 / mm3
Bazofile - 1% - 70 / mm3
Limfocite - 25% - 1750 / mm3
onocite - 5% - 350 / mm3
Total: 100% 7000 celule/ mm3
 I. DIFERENŢIEREA LEUCOCITELOR
Celula stem hematopoietică

Predecesorul comun mieloid

G-CSF – factorul stimulator de colonii granulocitar
neutrofile
eozinofile
bazofile
M-CSF – factorul stimulator de colonii monocitar
monocite

Predecesorul comun limfocitar:

L-CSF – factorul stimulator de colonii limfocitar
Predecesorul В-limf Predecesorul T-limf
В- limfocite T- limfocite

–
 PATOLOGIA SÂNGELUI ALB

1. leucoze
2. leucocitoze
3. leucocitopenii

1. Leucoze - proces tumoral în organele hematopoietice

Procesele patologice:
dediferenţierea – blocul diferenţierii
anaplazia – pierderea capacităţii de maturizare
atipismul tumoral: morfologic
biochimic
antigenic
hiperplazia
metaplazia
 LEUCOCITOZELE
Leucocitozele adevărate (absolute) – reacţia
organelor hematopoietice, stimularea producţiei şi
creşterea conţinutului de leucocite în sânge peste
9х109/L (9 mii/mm3) şi a conţinutului total de
leucocite în organism

Leucocitozele false (relative) – creşterea conţinutului

de leucocite în sânge peste 9х109/L (9 mii/mm3) cu
păstrarea constantă a conţinutului total de
leucocite în organism:
hemoconcentraţia,
redistribuirea leucocitelor în patul vascular,
modificarea raportului diferitor formr de leucocite

în sânge (leucogramă)
 CLASIFICAREA LEUCOCITOZELOR ADEVĂRATE
А. Fiziologice
alimentare
la efort muscular
la gravide
la noi-născuţi
В. Patologice
infecţioase
inflamatoarer
toxice
posthemoragicxe
С. În funcţie de sursa de proliferare a leucocitelor:
• neutrofile
• eozinofile
• bazofile
• limfocitoze
• monocitoze
 Semnificaţia biologică a leucocitozelor:
• Leucocitozele neutrofile – imunitatea nespecifică

antimicrobiană (infecţia
cocică)
• Leucocitozele eozinofile - imunitatea nespecifică
antiparazitară;
• Leucocitozele bazofile – reacţii anafilactice

• Limfocitozele - imunitatea specifică

antimicrobiană (T-limfocitele)
 LEUCOCITOPENIILE
Leucocitopeniile adevărate (absolute) – micşorarea
numărului de leucocite sub 4х109/L (4 mii/mm3) cu
micşorarea conţinutului total de leucocite în organism :

supresia leucocitopoiezei
distrucţia leucocitelor în sânge
pierderea leucocitelor

Leucocitopeniile false (relative) – micşorarea numărului de

leucocite sub 4х109/L (4 mii/mm3) cu păstrarea conţinutului
total de leucocite în organism :
hemodiluţia,
redistribuirea leucocitelor în patul vascular
modificarea raportului de leucocite în leucogramă
 În funcţie de micşorarea fiecărei forme de eleucocit:
• neutropinii
• Eozinopenii
• Granulocitopenii (agranulocitoze)
• Limfocitopenii
• Monocitopenii
Semnificaţia biologică a leucocitopeniilor

• Neutropiniile – imunodeficienţă nespecifică

antimicrobiană (fagocitoza); predispoziţie la
infecţia cocică
• Eozinopeniile – indică stresul; hipercorticismul
• Limfocitopeniile – lipsa limfocitelor B –
imunodeficienţă umorală; lipsa limfocitelor T –
imunodeficienţă celulară;
lipsa ambelor forme – imunodeficienţă mixtă