ZONA ETNOFOLCLORICA

MUNTENIA

Student:
Dima Giulia
Dumitra Ioana Adelina
Limitele naturale:
N – Ţara Făgăraşului, Covasna, zona etnografică Vrancea
S - malul Dunării
E - zona etnografică Dobrogea–Tulcea, Constanţa
V - zona etnografică Oltenia- Vâlcea, Olt

Sursa: http
://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/dezbateri/bucurestiul-parte-integranta-din-regiunea-muntenia-1
80453.html/
 Cele mai importante orașe, centre
polarizatoare și focare de istorie și cultură, din
această regiune sunt: București, Alexandria,
Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Pitești, Ploiești,
Slatina, Slobozia și Târgoviște.

Principalele ape curgătoare care străbat

această regiune sunt Dunărea, precum și unii
afluenți direcți ale acesteia: Olt, Vedea, Argeș,
Călmățui (în județul Brăila și județul Teleorman),
Ialomița și Siret.

Sursa: http://www.interferente.ro/harta-romaniei-pe-regiuni-judete-si-orase.html
Originea numelui

Muntenia era denumirea care apare pentru prima

dată în cronicile primilor domnitori moldoveni.
Prin Muntenia se înțelegea întregul teritoriu al
Țării Românești, probabil pentru faptul că în regiunile
învecinate cu Moldova densitatea populației era mult
mai mare în zona de deal și de munte, zonele de
câmpie din Muntenia fiind foarte puțin populate
datorită vastelor păduri ale Teleormanului și ale
Vlăsiei care se întindeau de la râul Olt până pe
teritoriul Bucureștiului de astăzi și a Bărăganului, în
care predomina la acea vreme vegetația de stepă care
se termina brusc spre sud cu întinderi de nisipuri
mișcătoare apoi mlăștinoase în jurul Dunării.
Sursa: http
://blog.cosmeanu.ro/prima-harta-pe-care-a-scris-romania-accesibila-in-format-google-map/
 SPECIFICUL GOSPODARIEI
-CASA SI GOSPODARIA-
• Casa traditionala munteneasca este alcatuita din doua incaperi, din care una constituie odaia de
locuit, iar cealalta o tinda cu vatra focului; o prispa de-a lungul fatadei, adapostita de acoperisul
iesit usor in consola sau de un pridvor cu stalpi.

Sursa: http
://atelieruldearhitectura.blogspot.com/2017/05/casa-de-mahala-acoperita-cu-ola
ne.html
 INTERIORUL CASEI

• Bucataria taraneasca munteneasca includea: un cuptor cu vatra si horn, o masuta traditionala

rotunda cu scaunele mici, polite cu vase de lut, stergare si linguri de lemn.

Sursa: https
://jurnaldehoinar.com/2015/06/24/muzeul-etnografic-din-campulung-incursiune-in-universul-po
• Casa mare sau camera de oaspeti, are peretii decorati cu scoarţe colorate.Paturile sunt impodobite
cu macaturi si plocade de lana, peste care sunt asezate perne ornamentate cu motive florare.
Ferestrele sunt incadrate de stergare tesute cu motive geometrice.

Sursa: https://jurnaldehoinar.com/2015/06/24/muzeul-etnografic-din-campulung-incursiune-in-u
niversul-popular-muscelean/
• Casa mica sau camera de lucru este intesata cu obiecte de tors si de tesut: furca, vârtelniţă,
masina de tors lana, sucală, razboiul de tesut orizontal. Nu lipseste nici blidarul incarcat cu
strachini si ulcioare.

Sursa: https://jurnaldehoinar.com/2015/06/24/muzeul-etnografic-din-campulung-incursiune-in-u
niversul-popular-muscelean/
 PORTUL POPULAR FEMEIESC SI
BARBATESC
• In Muntenia firul
metalic auriu si argintiu,
arniciul colorat,
matasea, fluturii
(paietele) si margelele
folosite in broderia
pieselor de costum, au
fost specifice acestei
zone inca de la sfarsitul
secolului al XVIII-lea.

Sursa: http://muzeul-satului-dimitrie-gusti.blogspot.com/2013/02/costumul-romanesc-de-patrimoniu-muntenia.html
• Un loc de frunte in ierarhia costumului muntenesc ii revine portului femeiesc din Muscel si
Arges.
• Ia, fota si marama acestor costume sunt,fiecare, un exemplu de maiestrie artistica. Maramele din
Muscel si Arges impresioneaza prin lungimea si decorul ales cu fir auriu, bumbac alb si matase
colorata.

Sursa:https
://ro.pinterest.com/jurnalcuflori/costum-popular-pentru-femei-women-folkwear-from-ro/
• In ceea ce priveste fotele, in ambele zone decorul este
plasat pe poale si pulpene, fiind ales cu fir auriu si
argintiu pe fond negru, rosu, albastru sau alb.

Sursa: https
://ro.pinterest.com/jurnalcuflori/costum-popular-pentru-fem
ei-women-folkwear-from-ro/
• Portul barbatesc este compus in timpul
verii din palarie, camasa, brau sau
chimir, iţari si opinci. La acest
ansamblu se poarta si o vesta neagra,
adeseori cu guleras. Pe vreme
racoroasa se adauga caciula, cioarecii
de dimie alba, cojocul si minteanul.
• Cojocul se caracterizeaza prin cusaturi
triunghiulare dispuse spre poale si
piept.

Sursa: http
://artainromania.ro/costumul-popular-din-muscel/
• Camasa barbateasca reprezinta o piesa de
costum de o mare valoare artistica.
Acoperita de cusaturi la gat, piept, umeri,
pe marginea manecilor si la poale, ea
constituie elementul cel mai de seama al
costumul barbatesc. Cusaturile sunt facute
in culori diferite iar motivele ornamentale
sunt in general geometrice.
• Cioarecii sunt uneori identici in croiala cu
itarii sau cu izmenele.

Sursa: http
://germanpascual.com/post.php#Y29zdHVtIHBvcHVsYXIgbXVud
GVuaWE
 OBICEIURI, TRADITII SI SABATORI

Traditii de iarna.
 In Muntenia, atmosfera sarbatorilor de iarna se face simtita incepand cu
ziua Sfantului Nicolae. Pana in ajunul Craciunul gospodarii se ocupa cu
taierea porcului iar cei mici invata colinde si impodobesc bradul. In
seara de ajun se pastreaza obiceiul colindetilor: satenii isi daruiesc unul
altuia covrigi, vin si tuica fiarta pomenind numele celor morti.
 Prima zi de Craciun se petrece alaturi de familie, in jurul bradului si a
mesei incarcate de bunatati. Inaintea de degustarea bucatelor,
gospodinele pregatesc apa norocului, o infuzie de plante (muscata,
menta, levantica), amestecata cu agheasma, cu care stropesc casa.
Obiceiul se repeta timp de 7 zile daca familia a fost greu incercata
Sursa: http
inainte de Craciun. ://www.tilyniculae.eu/romania-te-iubesc/obiceiuri-si-traditii-de-iarna-in-munteni
a/
 De anul nou, muntenii pastreaza o traditie foarte
veche de altfel intalnita in toata tara: capra. In
aceasta zona capra poarta numele de brezaia si are o
semnificatie care se pierde in negura vremurilor.
Satenii spun ca mastile populare extrem de
expresive sunt intruchiparea sufletelor celor
decedati care au revenit pe pamant. Spectacolul
foarte colorat si vesel imbina dansul, jocul,
dialogurile comice, cantecele si urarile, scotand la
suprafata si unele ironii si aluzii tinute in frau de-a
lungul anului.
Sursa: http
://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-
muntenia.html
 Traditii de Paste
 In Saptamana Mare, gospodinele inrosesc ouale si pregatesc
mancarurile traditioanle. De pe masa si din cosul pascal nu
lipseste in niciun an pasca, aliment care face aluzie la trupul
lui Hristos. In Muntenia, pasca este deseori inconjurata de
zimtisori, avand forma unui soare care ofera vitalitate
oamenilor si naturii.
 La denia din Joia Mare, fetele si baietii vin la Biserica
aducand o sfoara; dupa fiecare evanghelie citita fac un nod si
isi pun o dorinta. Sfoara cu cele 12 noduri se pune sub perna
in noaptea de joi spre vineri pentru ca tinerii sa isi viseze
jumatatea. De asemenea, daca una dintre dorinte se
indeplineste, nodul corespunzator se desface. Sursa: http
://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-mu
ntenia.html
 Traditii de nunta.
 In dimineata nuntii, se obisnuieste ca mirelesi cativa prieteni apropiati
sa impodobeasca doi brazi cu fructe, colaci, clopotei si hartie colorata;
unul dintre ei este legat la poarta nasilor, iar celalalt este dus la casa
miresei. Dupa nunta, acesta din urma este asezat in curtea tinerilor
casatoriti pentru a atrage belsugul si sanatatea.
 Mirele si mireasa nu se intalnesc inainte de slujba religioasa; fiecare
merge la casa parintilor si se pregateste pentru nunta. Tanara fata este
gatita de catre nasa, soacra mica si domnisoarele de onoare. In acest
timp cavalerul de onoare il barbiereste pe mire, un gest care Sursa: https
://www.traditii-superstitii.ro/bradul-traditie-si-obicei-de-nunta/
simbolizeaza initierea barbatului in viata de familie.
 O alta datina specifica este ruperea turtei, un colac mare,
frumos ornamentat pe care nasa il rupe deasupra capului
miresei. Se spune ca este semnul bogatiei si ca toti nuntasii
trebuie sa manance din ea. Apoi se danseaza nuneasca (hora
miresei), ocazie cu care soacra mica ofera cadouri nasilor si
socrilor ca semn al bucuriei prilejuite de maritisul fetei.
 De asemenea mai exista obiceiul ca mireasa impreuna cu un
fecior sa ude alaiul. De la casa tinerei, ei se opresc in dreptul
celei de-a treia fantani spre rasarit; aici baiatul scoate apa cu
un ulcior, iar mireasa ii stropeste pe nuntasi cu un buchet de
busuioc si un prosop ud. Repetata de trei ori, traditia este
menita sa aduca noroc de casatorie pentru tineri.

Sursa: http
://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-mu
ntenia.html
 Un moment care face intotdeauna spectacol il constituie
jucatul gainei: o femeie danseaza in fata nasului ducand
pe o tava o gaina fripta si impodobita; nasul trebuie sa
negocieze pretul ei sau sa incerce sa o fure. Oricare ar fi
rezultatul, gaina este apoi impartita tuturor participantilor
la eveniment.
 Spre sfarsitul petrecerii se indeplineste un obicei care ii
aminteste miresei ca a intrat in randul femeilor maritate;
nasa ii scoate vualul cedandu-l domnisoarei de onoare
care a prins buchetul si il inlocuieste cu un batic.
Sursa: https://blog.studioblitz.ro/semnificatia-buchetului-miresei.html
 Traditii din timpul anului.
 Dragobetele- este sarbatoarea romaneasca
a iubirii, anuntand sosirea primaverii si un
an rodnic. In Muntenia, fetele strang apa de
pe florile de fragi si o folosesc pentru a-si
pastra frumusetea. Tinerii petrec in aer
liber in jurul focurilor bucurandu-se de
soare si de primele flori. Se spune ca cine
nu serbeaza aceasta zi va fi singur tot anul.

Sursa: https://startachim.eu/tag/flori/
 Rusaliile ( sau pogorarea Sfantului Duh)
 Se sarbatoresc duminica, la 50 de zile dupa
Pasti. In satele muntenesti, tinerii indeplinesc
un ritual cu origini dacice. Daruindu-si unii
alltora farfurii decorate pline cu paine si coliva,
baietii se infratesc iar fetele se insuratesc. In
trecut acest obicei avea loc in Biserica unde
preotul citea rugaciuni pentru a intari legaturile
dintre tineri.

Sursa: http
://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-muntenia.html
 Filipii
 Sunt sarbatori satesti legate de lupi si de superstitiile
populare referitoare la acestia. Se tin in fiecare
anotimp, avand date diferite in functie de regiune:
Filipii de vara (29 iunie), Filip cel Schiop (21
octombrie), Filipii de toamna ( 14-30 noiembrie),
Filipii de iarna ( la sfarsitul lunii ianuarie), Nedeia
lupilor (16 ianuarie). Cei care respecta filipii vor fi
feriti de pagubele pricinuite de lupi si de pradatori.
In aceste zile femeile nu scot cenusa din casa,
considerandu-se ca lupoaicele se hranesc cu taciuni
aprinsi si devin mai fertile. De asemenea langa cos
se atarna o secera sau un topor pentru a tine
Sursa: http
animalele periculoase departe de casa. ://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-muntenia.html
 Obiceiuri de inmormantare.
 Dupa ce persoana draga si-a dat ultima suflare, raposatul trebuie spalat cu apa curata, stropit cu agheasma si
imbracat in haine curate. Mai apoi i se leaga maxilarul si membrele.
 Pana cand sicriul este gata, mortul trebuie asezat fie pe pat, fie pe suportul adus de la Biserica. Inainte ca trupul
decedatului sa fie pus inauntru, sicriul trebuie inconjurat de trei ori cu un recipient care contine tamaie. Conform
datinilor populare, acest lucru se face pentru ca spiritele rele sa fie alungate.
 Mai mult, in mainile persoanei drage, se pun cativa bani, pe care acesta ii va folosi pentru a plati vamile.
 Unii batrani considera ca este pacat ca mortul sa fie pieptanat, fardat sau sa i se taie unghiile, deoarece acestea sunt
obiceiuri necrestinesti. Totusi, pe pieptul acestuia se pune o icoana sfintita in prealabil, in timp ce mainile trebuie
sa ii fie incrucisate pe piept, loc unde i se pune o cruce.
 Exista si superstitia conform careia, pentru a nu suferi un deces in familie, nu trebuie sa iesi
niciodata din Biserica inaintea sicriului. De asemenea femeile decedate nu trebuie imbracate in
culoarea neagra. In caz contrat acestea vor bantui casa. Mortul va deveni strigoi si in cazul in
care o pisica va trece pe sub sicriu.
 In trecut exista si obiceiul sa i se infiga un cutit in inima, pentru ca acesta sa nu se transforme in
strigoi.