ACIZII

CARBOXILICI

Realizat de Sîrbu Cristian

 Definitie
•  Acizii
•
carboxilici sunt compusi organici care contin in molecula
grupa functionala carboxil,-COOH.
• Acestia se denumesc prin prefixarea cu termenul acid si
adaugând sufixul „oic“ la numele hidrocarburii corespunzatoare
• Formula generala fiind , n
Metodele de obţinere
1. Acizii carboxilici (sub formă de săruri sau derivaţi) au o largă
răspândire în natură, întâlnindu-se, mai ales, în fructe, legume.
Dar cantitatea acizilor carboxilici în aceste produse este relativ
mică, de aceea ei nu pot fi obţinuţi din surse naturale.
2. Cel mai rentabil procedeu de sinteză a acizilor carboxilici este
oxidarea. Toate tipurile de hidrocarburi şi clasele de compuşi
organici studiate până aici se pot oxida în condiţii mai blânde
sau mai rigide (în funcţie de structura lor), cu formare de acizi.
Şirul omolog
1. 
•
acid metanoic
2. ⟶acid etanoic

3. ⟶ acid propanoic

4. ⟶ acid butanoic

5. ⟶ acid pentanoic
Proprietăți chimice

• Datorită unor deplasari ale electronilor din moleculă gruparea carbonil din
gruparea carboxil este blocată de un orbital molecular extins și nu poate da
reacții de adiție. De exemplu nu adiționează H, deci nu se reduce. Acizii
carboxilici se aseamănă mult cu acizii minerali, dar sunt mai slabi ca aceştia.
• 1. Disocierea. Acizii carboxilici solubili în apă colorează turnesolul şi
metiloranjul în roşu.
• 2. Formarea de săruri. Acizii carboxilici, la fel ca acizii minerali, interacţionează
cu metalele active, cu oxizii bazici, cu alcaliile, cu sărurile acizilor mai slabi,
formând sărurile corespunzătoare.
 Proprietăți chimice
• 
COOHCOO+ - disociaza
+NOH +HOH – in reactive cu bazele
COOH+ +o – in reactive cu oxizii bazici
COOH+C COOC+ - in reactive cu metalele passive
cooh+ COON++O – IN Reactie cu sarurile
 Proprietăți fizice
• Aciziiorganici pot fi substanțe lichide sau solide, în
funcție de masa lor moleculară. Cei inferiori sunt solubili
în apă, iar cei superiori sunt solubili numai în solvenți
organici.
• Punctele lor de fierbere și de topire sunt anormal de
ridicate, pentru că între moleculele de acid se formează
legături de hidrogen, care sunt legături foarte puternice de
atracție electrostatică.
 Răspândirea în natură şi utilizarea

1. Acidul formic se găseşte în secreţiile furnicilor, în acele de pin, în urzică. Prezenţa lui o simţim uşor,
deoarece are acţiune iritantă asupra pielii.
2. Acidul formic este folosit pe larg în lucrările de vopsitorie, în dubălărie, la sinteza pesticidelor şi a
diferitor esteri (utilizaţi în parfumerie). În medicină, acidul formic serveşte ca preparat antireumatic
(soluţie alcoolică de 1,25%), ca remediu de combatere a bolilor la albine, precum şi ca agent de
conservare a sucurilor, a masei verzi furajere.
3. Acidul acetic este prezent în plante sub formă de esteri. Soluţia apoasă de 70–80% poartă denumirea
de esenţă de oţet. Soluţia de 3–5% de acid acetic este folosită în alimentaţie drept condiment. Fiind
un agent bactericid, acidul acetic alimentar este utilizat la producerea medicamentelor, la conservarea
ciupercilor, legumelor, maselor furajere. Acidul acetic tehnic serveşte ca materie primă în sinteza
fibrelor acetat, a coloranţilor, a pesticidelor etc.