Sunteți pe pagina 1din 14

PUNCȚIA BIOPSICĂ

STUDENTE: ZAKORDONSKA NIKOLETA


STRATULAT LAURA-GEORGIANA
ANUL: V
GRUPA: 823B
DISCIPLINA: MEDICALA
CUPRINS
- Introducere
- exemplu pe Biopsie hepatică
- Scopul
- Indicațiile
- Locul puncției
- Locur altor organe
- Alte puncții biopsice
- Materiale necesare
- Pregătirea bolnavului și execuția puncției
- Îngrijiri după tehnică
- Accidente și incidente
- Observații
- introducere

Tehnica constând în introducerea unui trocar într-un ţesut viu şi în prelevarea unui fragment din acesta pentru a fi supus analizării si se efectueaza când prelevarea trebuie să se facă din profunzime.
Această intervenţie necesită examene prealabile care permit să se verifice că hemostaza ( procesul de coagulare ce conduce la oprirea unei hemoragii) este apropiată de normal.
Locul de executare a punctiei se alege cu ajutorul unei radiografii sau al unei ecografii, manevrarea instrumentului este ghidată adesea prin ecografie sau prin scaner.
Punctia biopsie se face cu un trocar, canulă tăietoare care permite prelevarea unei mici probe cilindrice din organul sau din tumora de studiat, executarea se face sub anestezie locala. Fragmentul de ţesut extras este
apoi examinat cu ajutorul diferitelor instrumente şi tehnici: microscop optic, microscop electronic, dozări chimice, culturi bacteriene sau culturi de ţesuturi. Este necesară o supraveghere postoperatorie a
pacientului.
Se practică puncţia pentru biopsie pe ficat, splină, rinichi, ganglioni limfatici, plămâni, tumori solide.
- exemplu pe biopsia hepatica
Scop: Examenul histopatologic pentru stabilirea diagnosticului
O biopsie hepatică presupune îndepărtarea unei bucăți mici de țesut hepatic,
astfel încât poate fi examinată la microscop pentru semne de deteriorare sau
boală.
Se recomanda o biopsie hepatică dacă testele de sânge sau studiile imagistice
sugerează o problemă hepatică. O puncție biopsică hepatică este de asemenea
folosită pentru a determina severitatea bolilor hepatice.
- scopul biopsiei hepatice

•Diagnostic pentru o problemă a ficatului care nu poate fi


identificată altfel
•Se obține un eșantion de țesut dintr-o anomalie g ăsit ă printr-
un studiu imagistic
•Se determină severitatea bolilor hepatice – proces numit
stadializare
•Ajută la dezvoltarea planurilor de tratament bazate pe starea
ficatului
•Se determină cât de bine funcționează tratamentul bolilor
hepatice
•Se monitorizează ficatul după un transplant de ficat
- indicațiile
Medicul poate recomanda o biopsie hepatică în următoarele
cazuri:

o Rezultate anormale ale testului hepatic care nu pot fi


explicate
o O masă (tumoră) sau alte anomalii la nivelul ficatului, așa
cum se observă la testele imagistice
o Febră continuă, inexplicabilă
- locul puncției hepatice

La carnasiere:
Se face pe spațiul intercostal 10 dreapta folosind ace de mari dimensiuni sau ace speciale.
În mod obișnuit, puncția se realizează sub ecoghidaj.
- locul altor organe
Puncția toracică exploratoare
La carnasiere: spațiile 7-8 stânga și 6-7 dreapta, în treimea inferioară a toracelui, sub ecoghidaj
Puncția splinei
La carnasiere: se execută la punctul de intersecție al ultimului spațiu intercostal stâng cu linia
orizontală care trece la jumătatea toracelui

Puncția pericardului
Se face pe unul din spațiile intercostale pe proiec ție (4-6, în plin ă matitate
cardiacă), deasupra sternului
- alte puncții biopsice
 Puncția sinusurilor
 Biopsia testiculară este o metodă rar folosită și pentru diagnosticul tumorilor
 Puncția biopsică a organelor genitale femele în caz de piometru sau în hidropizia învelitorilor fetale
 Puncția glandei mamare rar folosită pentru verificarea conținutului deformărilor de la suprafața glandei
 Biopsia osoasă pentru verificarea rezistenței și ex.histopatologic
 Puncția articulației pentru verificarea lichidului
 Rahicenteza (puncția rahidiană) pentru analiza lichidului cefalo-rahidian
Puncția limfoganglionilor
•Mănuşi de cauciuc.
•Alcool, tinctură de iod. - materiale necesare
•Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei.
•Soluţii anestezice – Xilină 1%, Zoletil, Propofol
•Ac pentru biopsie.
•Seringi sterile.
•Tampoane.
•Medicamente – soluţii anestezice, hemostatice, tonice cardiace.
•Lame microscop, hârtie filtru, ser fiziologic 50 ml.
•Tăviţă renală.
- pregătirea bolnavului
•Se anunţă proprietarul, se explică tehnica şi se încurajează.
•Se asigură că durerea va fi îndepărtată prin anestezie locală.
•Se determină înainte TS, TC, TQ, trombocite.
•Se administrează cu 2 zile înainte medicaţie hemostatică
- execuţia puncţiei
•Se spală şi se dezinfectează mâinile.
(vitamina C, vitamina K, calciu gluconic) la indicația •Se îmbracă mănuşi de protecţie
medicului. •Medicul execută anestezia locală şi puncţia cu ajutorul
•Se aşează bolnavul în poziţie –decubit lateral stâng.
asistentului medical.
•Se dezinfectează cu alcool iodat locul puncţiei.
- îngrijiri după tehnică
- Se asigură repaus 24-48 ore în decubit lateral drept.
- Se supraveghează funcţiile vitale 24 ore.
- Se informează medicul în cazul apariţiei complicaţiilor – hemoragii.
- accidente și incidente 
- Durere. Durerea la locul biopsiei este cea mai frecventă complicație după o biopsie hepatică. Durerea după o biopsie hepatică este de obicei un disconfort ușor.
- Hemoragie. Sângerarea poate apărea după o biopsie hepatică. Sângerarea excesivă poate necesita să fiți internat pentru o transfuzie de sânge sau o intervenție chirurgicală pentru a opri sângerarea.
- Infecţie. Rareori, bacteriile pot intra în cavitatea abdominală sau în fluxul sanguin.
- Leziuni accidentale la un organ din apropiere. În cazuri rare, acul poate atinge un alt organ intern, cum ar fi vezica biliară sau un plămân.
- observaţii
- Fragmentele de ţesut recoltate se îndepărtează de pe acul de biopsie prin insuflare de aer cu
seringa şi sunt pregătite pentru laborator – sub formă de amprent ă pe lama de sticl ă sau sub form ă
de frotiuri.
- Acele de puncţie se sterilizează.
- Nu se mişcă bolnavul în timpul puncţiei → se pot leza ţesuturile

Thank you!

S-ar putea să vă placă și