TIPOLOGIA PRESEI ROMÂNESTI

ORIENTARI METODOLOGICE
Cele mai frecvente procedee de tipologizare sunt:
1.Construire de tipuri ideale , modele abstracte ale realitatii studiate,
a căror coerență internă se apreciază prin raportarea la scheme
operatorii ;
2.Selectarea a priori a unor criteri și care servesc la descrierea
comportamentelor. Se consideră în acest caz că, dintre toate
combinațiile posibile , numai unele sunt realizabile sau conduc la
configurații stabile, interpretabile sociologic;
3.Regruparea, prin construirea de asemanări și deosebiri, a unor
unități in jurul unui mic numărdintre ele, considerate ca fiind
esențiale. Se procedeză, în acest caz, prin agregare.
1
 CRACTERISTICA-TIP

-locala
DIFUZREA 1.1 aria de difuzare -regională
-natională
-de masă(circuitul popular)
1.2modul de difuzare: publică -public țintă(circuitul-cult)
-controlată
2. PERIODICITATEA 2.1 cotidian (de dimineață, de prânz, de seară)
2.2 săptămânal
2.3 lunar
2.4 trimestrial
2.5 semestrial
2.6 anual
3. CONȚINUTUL 3.1 aria tematică:
- multi-tematice (generaliste)
- uni-temtice(specializate)
- bi-tematice
3.2 limba de editare:
-limba română
-română + limba unei minorități naționale
-limba unei minorități nationale
-limba de circulție internațională
2
 4.CPITALUL 4.1. autohton
-public
-privat
-mixt
4.2. străin
4.3. mixt (autohton și străin)
5.AUTONOMIA 5.1. autonomă
EDITORIALĂ 5.2. în rețea:
Regională
Natională
Internațională
6. MODLITATE DE
COMERCIALIZARE 6.1 abonamente
6.2. vânzare la bucată
6.3. mixtă
6.4. gratuită

3
 7. FORMA DE
COMERCIALIZARE: 7.1 titlu autonom
publicații <<buchet>>
7.2 cu supliment(generalist sau tematic)
fără supliment
Clarificări terminologice
1.Difuzarea reprezintă aria de vocatie a unui titlu , zona geografică în care
se comercializeză, acoperirea sa.

2. Periodicitatea unei publicații reprezintă frecvența apariției sale,ciclul său

editorial, înțelegând prin aceasta perioada dintre apariții succesive pe piață.
Pe lângă periodicile cunoscute (cotidian, săptămânal, lunar, trimestial,
semestrial și anual)există și o serie de periodicități derivate, bi și tri-
săptămânal, bi și tri-lunar, bi-trimestrial,dar si periodicitate variabilă ori
neprecizată.
3.Conținutul este cea mai semnificativă expresie a efortului editorului de ași
adecva oferta la cerere.
4
 4. Capitalul reprezintă un element definitoriu pentru o media.
Structura și originea sa oferă indicii relevante despre produs, editor și
implicit despre autonomia editorială.
5. Autonomia editorială este determinată de structura capitalului și de
afilierea unui titlu la o rețea de publicații sau un grup multi- media
național, regional, internațional, ce influențează strategia editorială.
6. Modalitatea de comercializare se referăla formele prin care
publicul achiziționează un titlu – prin relația contractuală
(abonament), prin vănzarea la bucată, gratuit sau mixt.
7. Forma de comercializare se referă la faptul de a oferi un titlu
autonom sau cu suplimente; suplimentele pot fi generaliste sau
tematice, cu periodicități diverse, parți ale titlurilor în care sunt
inserate sau titluri distincte (numerotare propie, colegiu redacțional
propiu – titlu în titlu).(PETCU,M.,2000,127-129).

5
 COLECTAREA ȘI PRELUCRAEA DATELOR

Reglementat în țara noastră înca din 1856,depozitul legal a funcționat în ultimii

cincizeci de ani fără întrerupere, dar odată cu evenimentele din decembrie 1989,
când activitatea editorială și tipografică s-a descentralizat, au apărut numeroase
disfuncționalități. Este motivul pentrucare primușl guvern postcomunist aemis un
decret (1990) prin care reactualiza obligația depunerii cu titlu de gratuitatea unui
număr de exemplare din orice tiraj de carte și presă.
Pe baza elementelor prezentate și a experienței jurnalistice nemijlocite am reținut
ca fiind reprezentative următoarele tipuri de presă:
1.De informare generală 12. Programe tv
2.Politică 13.Feminină
3.Culturală 14. Pentru copii
4.Confesională 15. Pentru tineret
5.De divertisment 16. Pentru casă
6.Ștințifică 17. Învățământ
7.Economico-financiară 18. Erotică
8.Militară 19. Sănătate
9.Administrație 20. A profesiilor
10.Sportivă 21. Publicitară
11.Magazin 22. Altele
6
 RECOMPUNEREA TERITORIALITĂȚII MEDIATICE

PRESA ROMÂNEASCĂ ÎN ARII ȘI VOCATII

Din perspectivă istorică, presa românească cunoscut, după cel de-al
doilea război mondial, o diminuare importantă atât în ceeace privește
tirajele, cât și titlurile-în anul 1945, bunăoară, doar 110 titluri mai erau
active , față de 1583, câte apăreau în anul 1940- datorită condițiilor
politice, economice și militare nefavorabile. În timpul regimului comunist,
numarul titlurilor avea să crescă progresiv, ajungând la 236/1950,
325/1955, 462/1960, până la o maximă de 698 titluri în anul 1970.

PRESA LOCALĂ ȘIREGIONALĂ

Presa locala , se definește mai puțin prin conținutul său cât mai ales prin
spațiul geografic,deoarece o informație națională devine locală atunci
când face referirestrictă la o numită zonă. Prin urmare , informația locală
se confundă cu sistemul comunicațional individualizt pe care și l-a creat
comunitatea locală, ir comunitatea localăse referă la ceea ce îi privește pe
majoritatea oamenilor, pe membrii integrați în respectivul sistemlocal.

7
 FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU DEZVOLTAREA PRESEI LOCALE ȘI REGIONALE

Începând cu decembrie 1989, mediul informațional local a suferit transformări profunde în

sensul multiplicării și multiplicării și diversificării actorilor informării șicomunicării.
Trecere de la totalitarism la democrație a însemnat și redescoperirea spațiului cultural local,
redescoperire materializată în practici culturale și forme de comunicare socială noi, jurnalismul
pluralist având în acest context un rol important.(GIRAUD,M.,1999,48)

Dintre factorii care au stimulat stimulat dezvoltarea presei locale și regionale, de natură politică,
culturală, socială, economică și profesională.
1. 1.Descentralizarea intituțională și administrativă, creșterea rolului entităților locale.

2. Constituirea partidelor politice și reprezentarea lor locală.

Pe lângă titlurile locale pe care le-au inițiat,partidele politice sunt laoriginea și altor publicații
<<independente>>, apărute maiales în anii electorali.

3. Dezvoltarea formelor asociative profesionale și civice locale.

4. Deplasarea atenției marilor editori naționali ori regionali cătrearii locale distincte.
5. Subvențiile guvernamentale ori ale administrațiilor locare.

6. Construirea de grupuri redacționale, inclusiv în comunități rurale (în anul 1994 apărea
<<primul ziar comunal din țară>> la Cîrlogani- Olt, iar în anul 1998 un alt titlu era editat intr-un
sat de lângă Timișoara.(PETCU,M.,2000,172)
8
 PRESA MUNICIPALĂ
Elemente ale comunicării municipale, publicațiile de acest tip îndeplinesc, în
mod curent trei mari funcții:de serviciu, de repertoar și de promovare.
(PAILLART,I.,1993,109)
Presa municipală se află, prin conținutul său, într-un raport de
complementaritate cu presa locală independentă și într-un acord deplin, mai
ales în zona sa oficială, cu presa editată de entitățile administrative
superioare-prefecturile/consiliile județene.
Primăria Sibiului
Periodicul Primăria Sibiului aparține consiliului local al municipiului Sibiu și a
apărut în anul 1992; pe frontispiciu are mențiunea: <<Prima publicație a
unei primării din România după Decembrie 1989>>, iar subtitlu este
<<săptămânal de informare>>.
PRESA JUDEȚIANĂ
Pentru a sesiza evoluțiile presei editate la nivelul județelor, am optat pentru
cinci unități administrativ-teritoriale reprezentative:
Timis (Banat) – Între anii 190-1995, în județul Timiș apăruseră 270
publicații.

9
 Mureș și Sălaj (Transilvania)
În județul Mureș, prima publicație a apărut în urmăcu 210 ani, numărul
titlurilor ajungând până în anul 1989 la 547, la care se adaugă alte titluri în
intervalul 23 decembrie 1989-31 decembrie 1994.(PETCU,M.,2000,177)
În anul 1989, în județul Sălaj apăreau cotidianul Țara Silvaniei, organ al
PCR, care va deveni în 24 deembrie 1989, pentru două numere Graiul
Sălajului , ziar al Consiliului Județian al Salvării Naționale (bisăptămânal
politic, economic, social și cultural).(PETCU,M.,2000,179).
Iași (Moldova)
În anul 1989 în județul Iași apăreau 26 de titluri, cel mai important grup
constituindu-l cel al presei științifice, fapt explicativ prin ceea că Iașul era
un centru universitar important.(PETCU,M.,2000,180)
Teleorman (Muntenia)
Județul Teleormănean constituie o excepție prin aceea că are cele mai
multe titluri dintre județele aflate în proximitatea capitalei.
Dintre titlurile fondate după anul 1989, cele mai multe sunt culturale (7),
urmate de cele de informare generală (6) și de titlurile de divertisment,
administrative și magazin (câte 3 titluri fiecare).(PETCU,M.,2000,182).
10
 PRESA REGIONALĂ

Recompunerea teritorialității mediatice este vizibilă și la nivelul constituirii titlurilor

regionale. Până în anul 1989, o publicație reuțe rareori să acopere o arie de difuzare
(mai puțin de colectare a informațiilor) mai mare decât cea de vocație – județul.
Monitorul Cotidianul Monitorul a fost inițiat în anul 1991 de un grup de jurnlisti care
lucraseră la o revistă Opinia studențiască , sun numele <<Monitorul de Iași>> și
aparține grupului Nord Est Curentul Media Net.
Transilvania Jurnal Acest cotidian regional de informare a apărut în luna aprilie 1998
și aparține societății cu acelaș nume din Brașov.
Trnsilvania Jurnal este realizat de 13 subredacții zonale și una centrală
(București),procesarea și tiparul fiind realizate la Brașov.
REȚELELE DE PUBLICAȚII
O formă distinctă de efienticizare a capitalului investit în presă o constituie rețelele de
publicații.
Județele cele mai bine acoperite cu titluri în rețea sunt, în ordine: Cluj cu cinci titluri;
cu patru titluri; Alba, Brașov, Brăila, Constanța, Gorj, Maramureș, Mureș, Prahova,
Satu Mare, Sibiu și Vrancea cu câte două titluri; alte 19 județe cu câte un titlu și opt
județe fră nici un titlu. Cele mai bine dezvoltate sunt rețelele de titluri cotidiane și
săptămânalele Monitorul si Jurnalul.
 
By POPA DINA OANA.

 
11