MOTIVAŢIA

TURISTICĂ

GEOGRAFIA TURISMULUI,
ANUL II
MOTIVAŢIA TURISTICĂ
 - specializarea internaţională - formarea ofertei
turistice şi posibilitatea valorificării ei pe piaţa
internaţională
 - motivaţia de consum - un factor subiectiv ce
influenţează circulaţia turistică
 - ţările ofertante de turism – cerere bazată pe
motivaţiile interne
 - motivaţia – continuă schimbare (publicitate, modă
etc)
 - noile motivaţii creează o nouă categorie a cererii
turistice ce va fi satsifăcută la acele destinaţii care
oferă cele mai atractive condiţii de consum.
Motivaţia turistică
 OMT: principalul motiv al deplasărilor
internaţionale:
 - vacanţa (cca 70% din totalul sosirilor în
turismul internaţional)
- afacerile (13-14% din sosirile
internaţionale)
 motive religioase, familiale şi sportive (16-
17%).
Motivaţia turistică
 - factorii economici şi sociali care influenţează motivaţia
turistică:
 timpul liber disponibil (condiţia prealabilă a formării motivaţiei
turistice)
 veniturile individuale (premisă a consumului turistic) – elemente:
 - manifestarea unei selecţii pe criterii economice între
ansamblul dorinţelor de consum şi a consumului realizabil
 -clasificarea necesităţilor în funcţie de stringenţa lor, dar şi de
satisfacţiile pe care le caută individul;
 - conduce la confruntarea grupului de necesităţi şi satisfacţii cu
volumul veniturilor disponibile
 - rezultatul: acel pachet de dorinţe şi cerinţe realizabile pe
plan economic, concretizate prin consumul turistic.
Motivaţia turistică
 - democratizarea turismului – accesul persoanelor cu
venituri mai mici
 - mutaţiile în cadrul motivaţiilor individuale - între
necesităţi şi satisfacţii (în favoarea acestora din
urmă)
 - satisfacţiile - unul din importanţii stimuli ai
circulaţiei turistice internaţionale (atracţia pentru
natură, atracţia pentru comunicare, curiozitatea,
snobismul, nostalgia pentru trecut etc.)
 - necesităţile reprezintă mai curând stimulii
circulaţiei turistice interne.

Teorii ale motivaţiei de consum
turistic
“De ce o persoană sau un grup se comportă
sau acţionează într-un anumit mod?”
- Teoria bazată pe nevoi
- Teoria bazată pe valori
- Teoria aşteptării
- Alte abordări
Teoria bazată pe nevoi
- satisfacerea nevoilor sau dorinţelor şi
echilibrul ce rezultă din îndeplinirea acestora,
 - consumatorul va alege destinaţia sau tipul
de vacanţă care va satisface cel mai bine
dorinţele sau nevoile pe care le resimte
 -plăcerea de a călători - îndeplinirea acelor
nevoi care nu au fost satisfăcute.
Teoria bazată pe nevoi
Maslow
Teoria bazată pe nevoi
 Turism – nivele ale piramidei:
 a)     motivaţia socială (de adeziune, de apartenenţă la grup,
comunitate culturală) se identifica în nevoia omului de a căuta
grupul de excursionişti, de a se integra în acest grup.
 b)    motivaţia cognitivă: se identifică cu nevoia de cunoaştere a
tradiţiilor, obiceiurilor, meşteşugurilor, istoriei culturii altor centre
de civilizaţie.
 c)     motivaţia de concordanţă între cunoaştere, simţire şi
acţiune: contribuie la integrarea personalittăţii şi se regăseşte în
acţiunile turistice cu caracter coparticipativ, în nevoia de a găsi
locuri liniştite în mijlocul naturii.
 d)    motivaţia de repaos şi de reconfortare ca principală
motivaţie turistică este satisfăcută printr-un complex de condiţii
şi de mijloace înafara reşedinţei indivizilor.
 e)     motivaţia estetică: exprimă tendinţa omului spre frumos,
spre artă, cultură şi civilizaţie, spre peisaj inedit.
Motivaţia bazată pe nevoi
 un instrument util în înţelegerea motivaţiei
consumatorului, dezvoltarea strategiilor de marketing,
reclame adecvate şi ca abază pentru segmentarea
pieţei şi poziţionarea produsului deoarece bunurile
oferite cosnumatorilor sunt destinate satisfacerii
nevoilor de la toate nivelurile
Critici:
- nu poate fi previzionat modul în care vor acţiona
diferite persoane pentru a-şi satisface nevoile pe care
le au, dacă vor acţiona sau nu
- nu pot fi testate empiric, astfel încât nu se poate şti cu
exactitate la ce nivel de satisfacere a unei nevoi se
manifestă o nevoie de ordin superior.
Motivaţia bazată pe nevoi
 - alte forme de manifestare a motivaţiei turistice:
 motivaţia de evadare din mediul cotidian care, de
obicei este un mediu stresant, obositor
  motivaţia de recuperare ca necesitate biologică
 motivaţia etnică - oportunitatea de întoarcere la
rădăcini, de întărire a legăturilor familiale
 motivaţia ludică - dorinţa de întoarcere în copilărie
 motivaţia de oportunitate a obţinerii sau păstrării
prestigiului pentru alinierea la standardul de viaţă
care asigură un anumit prestigiu social
 motivaţia legată de oportunitatea de autoregăsire,
necesitatea spirituală a individului care doreşte să se
apropie de natură, de o anumită cultură (de exemplu:
oferta de turism rural)
Motivaţia bazată pe valori
 Studiul valorilor dezvoltat de Rokeach în anul
1968, constând din 18 valori instrumentale
(moduri ideale de comportament) şi 18 valori
terminale (ideale de existenţă)
 Valorile şi Stilul de Vaţă (VALS) elaborată de
Mitchell în anul 1983 şi Lista Valorilor (LOV),
lansată de Kahle şi Kennedy în anul 1989.
 -Scala LOV este o versiune prescurtată a scalei
valorilor personale , utilizată mai des în ultima
perioadă decât VALS datorită superiorităţii ei în
ceea ce priveşte validitatea şi încrederea
Teoria beneficiului căutat sau realizat
- cinci tipuri de beneficii experienţiale:
psihologice, sociologice,
psihofiziosociale,economice şi de mediu
 - o legătură puternică între motivaţia pentru
călătorie, beneficiile realizate şi nevoile
consumatorilor
Teoria beneficiului căutat sau realizat
 în domeniul turismului
 - aplicaţii bazate pe atribute (ex: utilizând
atributele unei destinaţii sau serviciu turistic
ca beneficii),
 - bazate pe elemente psihologice (ex:
gruparea consumatorilor pe baza importanţei
pe care o acordă unei combinaţii de beneficii
senzoriale, raţionale şi emoţionale aşteptate
la un produs sau serviciu)
 - o combinaţie a celor două.
Teoria aşteptărilor
V. Vroom
 Motivarea - privită în termenii rezultatelor sau
recompenselor aşteptate.
 - oamenii ţin cont de rezultatele la care se pot
aştepta şi de strategiile de la care se pot aştepta
că vor conduce la rezultatele dorite.
 - oamenii - motivaţi să aleagă strategiile cele mai
potrivite pentru producerea celor mai favorabile
rezultate.
 - promovarea - pentru aceasta este nevoie de muncă
mai multă şi pentru mai mult timp;
 - motivaţia de a depune mai mult efort pentru a
ajunge la rezultatul dorit
Teoria aşteptărilor
 Factori:
 A. Aşteptarea – percepţia cuiva care se aşteaptă că un anumit
rezultat va fi obţinut ca urmare a unei anumite acţiuni.
 B. Valenţa –ataşamentul sau preferinţa unei persoane pentru un
anumit rezultat. Valenţele pot fi pozitive (plata, promovările şi
sarcinile interesante) sau negative (mustrările sau transferurile).
 C. Rezultatul – finalitatea comportamentului ales.
 - rezultate de nivel prim sau secund
 - un rezultat de nivel prim - un anumit tip de performanţă,
 - rezultatul de nivel secund - rezultatul performanţei respective.
(ex: un muncitor poate decide să lucreze mai mult pentru a-şi
termina treaba mai devreme (rezultatul de prim nivel), ceea ce va
conduce la o evaluare superioară (rezultatul de nivel secund).
Teoria aşteptărilor
 D. Instrumentalitatea –relaţia percepută dintre
rezultatele de pe primul şi al doilea nivel.
 - cuantificat cu valori cuprinse între +1 şi –1;
 E. Abilitatea –capacitatea unei persoane de a
îndeplini sarcina care conduce la diferite rezultate.
 - lipsa abilităţii poate afecta motivaţia (ex.: o
persoană care are o aşteptare în raport cu rezultatul
unei anumite acţiuni poate alege să nu îndeplinească
acţiunea respectivă pentru că ştie că nu are abilitatea
de a o îndeplini cu succes).
 D. Alegerea –prerogativa unei persoane de a alege
comportamentul cel mai avantajos pentru obţinerea
rezultatului dorit, dată fiind probabilitatea ca rezultatul
dorit să poată fi atins.
Teoria aşteptărilor
 Witt şi Wright (1992) : un model al aşteptării pentru preferinţele
şi alegerea vacanţei, care încorporează:
 - nevoile,
 - atractivitatea (valenţa) şi atributele vacanţei,
 - preferinţa relativă pentru anumite vacanţe şi factorii de
influenţă determinaţi de cunoaşterea caracteristicilor destinaţiei;
costul, preferinţele altora etc;
 - aşteptarea;
 - instrumentalitatea vacanţelor
 - infleunţate de o varietate de surse ce includ broşurile, ghidurile
şi alte experienţe ale oamenilor, dar şi de experienţa individuală
a altor vacanţe de acelaşi tip sau similare.
 - evidenţiază relaţia existentă între motivaţie, preferinţă şi
alegere.
Alte abordări ale motivaţiei turistice

teoria factorilor de “atragere şi împingere”.

Crompton - nouă motive pentru călătorie: şapte socio-psihologice
sau motive de “impingere” şi două motive de “atragere”, culturale
(noutatea şi educaţia).
Factorii de împingere = forţele specifice care infleunţează decizia
unei persoane pentru a merge spre o anumită destinaţie care va fi
selectată (Kim s.a., 2003).
două etape existente în decizia de a călători:
A. factorii de împingere se manifesta în prima fază (sunt toţi cei
care îi fac pe oameni să dorească să călătorească),
B. factorii de atragere se fac simţiţi pe parcursul călătoriei, daţi de
dorinţa iniţială de a călători și influențați de destinație în sine (pot fi
consideraţi ca preferinţe în satisfacerea motivelor sau nevoilor).
alţi factori relevanţi pentru motivaţia turistică: emoţiile, noutatea,
autenticitatea şi rolul preferinţelor.
Crompton și Dan
 Crompton: 7 factori ‘Push’ : dorința de
evadare din mediul cotidian, explorarea și
stima de sine ; relaxare ; prestigiu ; regres ;
îmbunătățirea relațiilor de familie; dorința de a
crea mai ușor relații sociale;
 2 factori de tragere (culturali): noutatea și
educația
Alte teorii ale motivaţiei de consum cu
relevanţă în motivaţia turistică
- experienţele hedoniste (Hirschman &
Holbrook 1982): produsele care, prin
valoarea lor intrinsecă, sunt mai emoţionale
(teatrul, mobilitatea, concertele rock, dansul,
evenimentele sportive)
 - motivaţia pentru evitarea riscului (Dowling
1986)
 - rolul asociat informaţiei (Bettman, 1975).
 Pretenţiile şi gusturile consumatorilor au
devenit mai complexe, mai sofisticate, mai
cultivate
Motivația turistică
 Paradoxe: dorința de a evada din mediul obișnuit
nu înseamnă neapărat renunțarea totală la
confortul obișnuit
 Cohen(1972) clasifică turiștii în funcție de
raportarea lor la industria turistică și la destinație
pe parcursul călătoriei.
 Cohen: turștii au dificultăți în eforturile lor de a se
detașa demediul cotidian și de toate facilitățile
obișnuite. Ca urmare, ei călătoresc într-o« bulă de
mediu » care reprezintă bagajul cultural și sistemul
de valori ce caracterizează un consumator
Analiza Cohen
 Cohen a identificat 4 tipuri de turiști care
reprezintă diferite categorii de turști, în funcție
de dorința lor de a evada din această bulă de
mediu sau dimpotrivă, de a se refugia
permanent în ea.
 Familii principale:
 turiști instituționalizați
 Turiști neinstitutionalizați
Analiza Cohen
 turiști instituționalizați
 1.2. les touristes institutionnalisés :
 - călătoria lor este în general organizată
deactorii din turism (turoperatori, agenții de
voyages)
 Caută vacanțe în străinătate, cu o o
similitudine riricată cu locul de reședință
 Două tipuri de turiști: turiștii de masă colectivi
și individuali:
Turistul masă organizat

 A. Cumpără produse forfetare și ia puțțin decizii cu

privire la vacanță
 - excursii organizate cu autocare , hotel asemănător
cu locul de reședință, contacte rare cu cultura locală
 În cazul turismului balnear – turistul ăși desfășoară
zua între hotel, piscină și plajă, fără a depăși acest
spațiu
 Dorește să mănânce aceleași feluri de mâncare, să
vb aceeași limbă ca în țara de origine
.
Turismul de masă organizat
 Experiența turistică planificată, controlată de
industria turismului
 Produsele: foiaje forfetare la preț redus
consumate cu scopul de a se regăsi într-o
destinație însorită,d ar cu cofortul din propria
țară
 Turismul de masă individual

 Un anumit grad de individualizare

Turiștii neinstituționalizați
 - exploratorul: caută să scape de turismul de
masă și să cunaoscă tradițiile și cultura
locală; păstrează legătura cu industria
turimsului de masă
 - turistul în derivă
 Dorește contactul și chiar integrarea totală în
comunitatea locală